18,056 matches
-
integrează în contextul mai general din care face parte, se adecvează acestuia, după cum și celelalte sisteme cu care se învecinează se adaptează lui; din acest motiv, orice schimbare structurală impune restructurări mai generale ale contextului. În fine, în conștiința colectivității, alternativa practică este deosebit de pregnantă, fiind însoțită de o mulțime de informații și tehnici necesare practicării ei; celelalte alternative, atunci când sunt formulate, apar într-o modalitate mult mai vagă, mai puțin elaborată, fiind susținute de puține informații și tehnici de acțiune
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se învecinează se adaptează lui; din acest motiv, orice schimbare structurală impune restructurări mai generale ale contextului. În fine, în conștiința colectivității, alternativa practică este deosebit de pregnantă, fiind însoțită de o mulțime de informații și tehnici necesare practicării ei; celelalte alternative, atunci când sunt formulate, apar într-o modalitate mult mai vagă, mai puțin elaborată, fiind susținute de puține informații și tehnici de acțiune practică. Din acest punct de vedere, asistăm în prezent la o modificare profundă a modelului schimbării sociale. Dezvoltarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
informații și tehnici de acțiune practică. Din acest punct de vedere, asistăm în prezent la o modificare profundă a modelului schimbării sociale. Dezvoltarea științelor sociale introduce o modificare structurală, de natură să lichideze decalajul tradițional care avantaja mereu statu-quo-ul, transformând alternativele posibile din „utopii”, idealuri difuze și nepractice, în proiecte de organizare socială din ce în ce mai înalt elaborate cognitiv. Sociologia, științele sociale în general sunt pe cale să devină instrumentele explorării continue a alternativelor posibile și a alegerii celei mai bune dintre ele. Este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
natură să lichideze decalajul tradițional care avantaja mereu statu-quo-ul, transformând alternativele posibile din „utopii”, idealuri difuze și nepractice, în proiecte de organizare socială din ce în ce mai înalt elaborate cognitiv. Sociologia, științele sociale în general sunt pe cale să devină instrumentele explorării continue a alternativelor posibile și a alegerii celei mai bune dintre ele. Este bine de înțeles că, în aceste condiții, integrarea sociologiei în activitățile practice întâmpină dificultăți specifice. Ea contravine mecanismelor tradiționale. Unii specialiști estimează chiar că până acum contribuția practică a științelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
clar că o asemenea soluție reprezintă o opțiune pentru statu-quo și pentru mecanismele tradiționale de schimbări bazate pe perfecționări marginale, pas cu pas, pe incrementalism. Ea reprezintă o adaptare a sociologiei la mecanismele tradiționale de schimbare socială și abandonarea explorării alternativelor de organizare. În fine, este necesar să examinăm relația dintre alternative și structura de interese a colectivității. În primul paragraf al acestui capitol s-a argumentat că orice mod de organizare socială afectează interesele claselor și grupurilor sociale existente în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru mecanismele tradiționale de schimbări bazate pe perfecționări marginale, pas cu pas, pe incrementalism. Ea reprezintă o adaptare a sociologiei la mecanismele tradiționale de schimbare socială și abandonarea explorării alternativelor de organizare. În fine, este necesar să examinăm relația dintre alternative și structura de interese a colectivității. În primul paragraf al acestui capitol s-a argumentat că orice mod de organizare socială afectează interesele claselor și grupurilor sociale existente în respectiva colectivitate. Marx a elaborat pe larg o asemenea perspectivă de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la ea alte câteva considerente. Interesele claselor și grupurilor sociale pot fi anterioare și independente de un anumit mod de organizare a unui sistem social oarecare. Să-l numim structura primară de interese. În acest caz, ea determină selectarea unei alternative sau a alteia. Interesele burgheziei au dus, în prima fază de dezvoltare a capitalismului, la opțiunea pentru un mod ierarhic autoritar de organizare a întreprinderilor, la opțiunea pentru organizarea muncii pe principiul muncii simplificate etc. Schimbările sociale care au avut
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exprimate ale muncitorilor. Există însă și o structură secundară de interese: diferențele de interese sunt oare posterioare și derivate, în raport cu un anumit mod de organizare socială? Structura de interese este într-o oarecare măsură un dat anterior opțiunii pentru o alternativă sau alta de organizare socială, invariantă în raport cu aceasta, dar, într-o anumită măsură, și un rezultat, un produs al respectivei organizări sociale. Organizarea ierarhic autoritară a întreprinderii, indiferent de structura socială globală a societății, generează, local, o diferențiere între grupul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de interese. Schimbarea unui mod de organizare socială trebuie să țină seama atât de structura primară de interese, cât și de cea secundară. Mai există încă un aspect de care sociologul trebuie să țină seama. În sistemele sociale, disputa între alternative este adesea utilizată ca instrument al luptei dintre grupuri, chiar dacă, în cadrul lor, alternativele pot fi neutre în raport cu acestea. Să ne menținem la nivelul întreprinderii. Un grup de persoane angajate în lupta pentru putere poate asimila un program, o alternativă de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de structura primară de interese, cât și de cea secundară. Mai există încă un aspect de care sociologul trebuie să țină seama. În sistemele sociale, disputa între alternative este adesea utilizată ca instrument al luptei dintre grupuri, chiar dacă, în cadrul lor, alternativele pot fi neutre în raport cu acestea. Să ne menținem la nivelul întreprinderii. Un grup de persoane angajate în lupta pentru putere poate asimila un program, o alternativă de organizare pe care să o opună altor grupuri. Alegerea respectivei alternative echivalează ipso
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
între alternative este adesea utilizată ca instrument al luptei dintre grupuri, chiar dacă, în cadrul lor, alternativele pot fi neutre în raport cu acestea. Să ne menținem la nivelul întreprinderii. Un grup de persoane angajate în lupta pentru putere poate asimila un program, o alternativă de organizare pe care să o opună altor grupuri. Alegerea respectivei alternative echivalează ipso facto cu favorizarea grupului care o susține, putând avea drept consecință transferul de putere de la un grup la altul. Adoptarea unui mod nou de organizare, a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
adesea un anumit program nu neapărat pentru că îl consideră mai bun, ci pentru a se distinge și a se opune concurenților săi. În sistemele sociale, la diferitele niveluri ale organizării sociale se întâmplă adesea ca un grup să adopte o alternativă sau alta, nu neapărat pentru că ar considera-o mai bună, ci pentru a o opune statu-quo-ului și grupurilor legate de acesta, pentru a apărea ca promotor al schimbării. Din acest motiv, sociologul trebuie să fieatent să nu cadă în capcana
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
grupurilor legate de acesta, pentru a apărea ca promotor al schimbării. Din acest motiv, sociologul trebuie să fieatent să nu cadă în capcana unei asemenea lupte pentru putere. El trebuie să împiedice transformarea polarizării cognitive (diferențele naturale de opinii din jurul alternativelor) în polarizare socială (diferențierea de interese și lupta dintre grupuri și persoane pentru putere). Peter H. Rossi (1970) remarcă faptul că apare adesea o diferență de puncte de vedere între conducătorii diferitelor programe sociale practice și cercetătorii științifici solicitați să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
grup se consideră în perspectiva dinamicii globale a sistemului social, a unei organizări sociale deziderabile pentru întreaga colectivitate. În fine, sociologia trebuie să clarifice încă două tipuri distincte de opțiuni: opțiunea sectorială/opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă și opțiunea statu-quo/alternative. Adevărata obiectivitate științifică și posibilitatea unei aplicări eficiente a sociologiei în activitatea practică a colectivității pot fi realizate doar pe baza unor opțiuni explicite și responsabile, în cadrul social în care ea acționează. Capitolul 10 INTEGRAREA SOCIOLOGIEI CA PROCES SOCIALtc "Capitolul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau într-o încercare de aplicare particulară, ci mai degrabă prin acumularea difuză, la nivelul comunității științifice, a unei atitudini negative, a dezamăgirii progresive cu privire la posibilitățile de dezvoltare a acestora, de învingere a obstacolelor sau pur și simplu datorită unor alternative mai promițătoare. Din această particularitate pot fi derivate o serie de riscuri care apar în relațiile dintre sociologie și sistemele sociale, cât și unele reguli care să asigure o cooperare corectă și eficace a lor. Aplicarea sociologiei în activitățile sociale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
proces declanșat de mult timp, aflat de abia în primele sale stadii. Pentru a înțelege mai bine acest proces, este util să determinăm câteva tipuri ale acestei integrări. În mod special mă voi opri asupra a două mari perechi de alternative ale procesului actual de integrare. Integrarea difuză versus specificată. S-ar putea aprecia că, deși mai puțin vizibilă și spectaculoasă, integrarea difuză, nespecificată a cunoștințelor sociologice în masa sistemelor sociale reprezintă, în momentul de față, forma cea mai avansată. O
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale aflate în criză, a căror funcționare este în mare măsură blocată, fapt pentru care consideră că sunt necesare modificări de structură, sunt, de regulă, deosebit de interesate în contribuția sociologiei, încercând s-o stimuleze și să o orienteze spre explorarea alternativelor de organizare. Criza generează o disponibilitate maximă spre explorarea alternativelor. Presiunea problemelor. În funcționarea lor, sistemele sociale au de înfruntat multiple probleme, care nu sunt doar tehnice sau economice, ci și sociale: probleme legate de motivația performanței, integrarea socială, tensiuni
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
măsură blocată, fapt pentru care consideră că sunt necesare modificări de structură, sunt, de regulă, deosebit de interesate în contribuția sociologiei, încercând s-o stimuleze și să o orienteze spre explorarea alternativelor de organizare. Criza generează o disponibilitate maximă spre explorarea alternativelor. Presiunea problemelor. În funcționarea lor, sistemele sociale au de înfruntat multiple probleme, care nu sunt doar tehnice sau economice, ci și sociale: probleme legate de motivația performanței, integrarea socială, tensiuni și conflicte în relațiile dintre grupurile sociale sau între persoane
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
persoane, fenomene birocratice, distorsiuni în procesele de comunicare socială și interpersonală etc. Pentru soluționarea unor asemenea probleme, sistemele sociale actuale resimt tot mai acut nevoia unui know-how sociologic. Presiunea problemelor orientează cercetarea și intervenția sociologică mai mult pe linia perfecționării alternativei existente, a statu-quo-ului: problemele de soluționat sunt formulări ce reflectă opțiunile structurale ale sistemelor și, totodată, tipul de strategii pe care acestea sunt înclinate sau forțate de către parametrii lor structurali să le adopte. Perceperea unui decalaj de raționalitate și științificitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
criticistă) sunt de natură să genereze reacții de respingere. Atitudine utopică. Adesea, sistemele sociale acuză sociologul că furnizează soluții nepractice, utopice. Uneori, așa cum am văzut mai înainte, această acuzație își are originea în faptul că sociologul este orientat spre explorarea alternativelor structurale, contrariind tendințele conservatoare ale sistemelor practice. Alteori însă, acuzația este îndreptățită. Se întâmplă adesea ca sociologul să judece sistemele reale de pe poziția unor „modele ideale” care nu sunt realizabile fie dincauza lipsei unor condiții obiective, independente de respectivul sistem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
artificiale (Zamfir, 1978). Rigiditatea structurală este însoțită de o rigiditate cognitivă. Incertitudinea referitoare la soluțiile de adoptat în faza de decizie are o mulțime de consecințe negative pentru sistem: paralizarea deciziei, tendința de reîntoarcere mereu în faza de examinare a alternativelor și de schimbare a deciziei, în loc de a acționa ferm pentru implementarea unei soluții, disens și conflicte care pot destrăma sistemul. Din acest motiv, ca o reacție de apărare, există tendința sistemelor sociale de a substitui incertitudinii obiective o certitudine subiectivă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mecanismelor lor de decizie, obținând prin aceasta un consens ridicat. O asemenea soluție la problema incertitudinii generează însă o intoleranță structurală față de orice cunoștință care ar putea submina certitudinea subiectivă, artificial instituită. În mod special, sistemul devine opac la explorarea alternativelor, la evaluarea lor critică, cu un feedback evaluativ asupra eficienței funcționării. „Ignoranța structurală” despre care vorbea Goulder sau „iluziile necesare” analizate de Marx își au sursa, în mare măsură, aici. Societățile preindustriale se caracterizează printr-o notă marcată de conservatorism
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Societățile preindustriale se caracterizează printr-o notă marcată de conservatorism nu pentru că au atins moduri optime de organizare în raport cu condițiile, ci ca rezultat al sindromului incertitudinii, al tendinței de a evita incertitudinea și pericolul care ar fi decurs din explorarea alternativelor și din recurgerea la schimbare. Asemenea tendințe pot fi detectate în cele mai diverse situații. Este cazul conservatorismului religios: colectivitatea care caută să-și modifice sistemul religios riscă să fie aglutinată, pierzându-și caracterul distructiv. Societățile globale manifestă adesea dificultăți
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organizare este distructivă, paralizantă; utilizând însă aceeași incertitudine, vor căuta să prezinte într-o manieră negativă modurile de organizare alternative. Anticomunismul, de exemplu, este utilizat frecvent de către ideologia burgheză ca o modalitate de apărare a statu-quo-ului. Conform acestei ideologii, orice alternativă de organizare socialistă a societății înseamnă „totalitarism”, ineficientă economică, rigiditate birocratică, expansionism. Pentru a învinge aceste tipuri de rezistență la utilizarea cunoștințelor științifice este necesară atât o cunoaștere profundă a dinamicii sistemelor sociale, cât și o modificare a orientării și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organizației, originară în teoria lui Rensis Likert (1961, 1967). În fine, sociologia poate oferi informații despre experiențele sociale științifice sau practice realizate în alte colectivități, lărgindu-se astfel „imaginea sociologică” a sistemelor sociale, capacitatea lor de a gândi și explora alternative. Un exemplu clar de acest tip îl constituie experimentele asupra muncii îmbogățite. Simpla teorie asupra necesității îmbogățirii muncii putea părea o soluție contraproductivă, nepractică. Experimentele realizate în diferite țări și în diferite tipuri de întreprinderi au scos în evidență faptul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]