6,796 matches
-
ambițioase decât altele, au făcut efortul de a se transforma într-o suveranitate coerentă, exercitând asupra întregii părți din teritoriu, un agregat de drepturi de care urmau să se bucure. Oprind mica nobilime la limitele unor drepturi feudale inferioare, limitând ambițiile orașelor și ținând strâns satele, cucerind față de Imperiu privilegii (immédiateté), ele se aflau în curs de a constitui mici state teritoriale, pe baza unei administrații din ce în ce mai expansive și centralizate. Dar înaintarea lor s-a lovit de numeroase obstacole. Supunându-se
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
care avea tendința de a controla întreaga viață a orașului, breslele și corporațiile de meseriași și-au apărat drepturile, au obținut statutul lor și au devenit către anul 1350 principalele stări ale orașului. Aproximativ în aceeași perioadă principii teritoriali, datorită ambiției și politicii lor, au provocat ne-mulțumirile micii nobilimi, care s-a reunit în Ligi și le-au cerut noi concesii. În sfârșit, aceeași tendință a principilor teritoriali și a republicilor urbane de a trata clericii care locuiau pe teritoriul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
aproape o sută de ani. Domnia lui Carol al IV-lea (1347-1378) a conferit o dimensiune specială raporturilor cu stările privilegiate și Adunărilor reprezentative ale acestora. El a dat instituțiilor imperiale forma definitivă, printr-o operă legislativă care satisfăcea atât ambițiile sale personale, cât și cele ale principilor teritoriali. Numelui său îi este asociată Bula de Aur promulgată în două Diete imperiale, întrunite cea dintâi la Nürnberg (10 ianuarie 1356), cealaltă la Metz (25 decembrie 1356)322. Fără a inova în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se știe, dintr-un cunoscut manifest al grupului condus de Dimov și Țepeneag, faptul că autorul oniric "mizează pe a face și a construi acte specifice artistului. Nu are pretenția vană de a cunoaște, de a descoperi ce există deja. Ambiția sa e să producă un obiect autonom grație unei sinteze al cărei model se află în vis". Iar după ce construiește, poetul Emil Brumaru scenografiază, regizează, joacă și chiar îndrăznește să iasă la rampă, în fața unui public obligatoriu simpatetic și reverențios
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
locul unei simbolistici geometrice prin care jocul (altfel foarte serios) de-a cuvintele culori îmbinate pe paleta lirică este parțial substituit de Jocul cu cercuri, arcuri de cerc, poliedre, sfere, cilindri, un joc similar actului demiurgic, prin care poeta are ambiția revelării hieroglifelor inscripționate în coaja groasă a vizibilului. În După vernisaj, această ambiție este anunțată doar în Credo: "La început, a fost cuvântul/ și, în el, numărul// Din geometria secretă a universului,/ Dumnezeu a desprins/ spirala logaritmică, secțiunea divină,/ daruri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
culori îmbinate pe paleta lirică este parțial substituit de Jocul cu cercuri, arcuri de cerc, poliedre, sfere, cilindri, un joc similar actului demiurgic, prin care poeta are ambiția revelării hieroglifelor inscripționate în coaja groasă a vizibilului. În După vernisaj, această ambiție este anunțată doar în Credo: "La început, a fost cuvântul/ și, în el, numărul// Din geometria secretă a universului,/ Dumnezeu a desprins/ spirala logaritmică, secțiunea divină,/ daruri,/ pentru sufletul lumii,/ trup omenesc,/ melci și copaci./ Oamenii le-au deslușit/ și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fără patimă, fără hotar, fără altare, fără amintiri și fără speranță. Mă dor urmele cuielor din palmele crucificate-n scris" frigul nestatorniciei). Regăsirea și refacerea unității primordiale a sinelui prin intermediul creației, iată o temă arhicunoscută, căreia Valeriu Stancu are însă ambiția să îi confere o înfățișare cu totul distinctă. Astfel, începând cu volumul Triunghiuri cu pupila albastră, scriitorul își plasează în centrul imaginarului liric, două figuri reprezentative pentru felul în care el înțelege să se raporteze la propria creație: Iisusa, ipostază
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dezertat din domeniile care îi erau familiare și în care el personifica gloria și grandoarea, pentru a se refugia în locuri în care nimeni nu se așteaptă să-l întâlnească. Artistul modern este în căutarea idealului nu atât dintr-o ambiție legitimă, ci din necesitate: sufletul modern are un fond secret de josnicie, comentează Jean Borie [3, 1999, p.206]. Baudelaire demonstrează că eroul poate fi poetic și prin viciile sale. Eroismul modern este un eroism al disperării și al suferinței
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
populară) a realității. Zola nu a creat personajul tânărului curajos în filiația eroilor secolului, el consideră destinul tinerei fete și al femeii mai reprezentativ. Zola crede în rolul benefic al femeii bune și regeneratoare. Vectorul redirecționat de la grandoarea anticilor la ambițiile reduse ale personajului modern este ceea ce frânează mitologiile eroismului și deschide calea spre personajul non-eroic al secolului al XX-lea. Astfel, eroul se metamorfozează în aventurier: "on voit leș candidats-héros hésiter entre écrire et dominer, briller par la redondance d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
battait Paris sur un cheval de louange pour conquérir un mari, mais la grande fille devenue femme, le buste élargi, leș reins solides, accomplissant posément leș actes leș plus extraordinaires" [ibidem, p.346]. Aceste trăsături au la bază manifestări multiple: ambiția de a fi diferită de alții, de a devansă modă timpului, dorința de a se impune, dorința de a-i epata și șocă pe altii ș.a.: "Elle restait, d'ailleurs, l'étourdie qui étonnait Paris par șes extravagances" [Zola, La
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Langeais, scris în perioada "pierderii iluziilor" pe care Balzac le nutrea față de aristocrație, este "un virulent act de acuzare împotriva orgoliosului foburg aristocratic Saint-Germain, a faimoaselor ducese îngâmfate, vicioase și frivole" [Ion, p.288-289]. Făcând concurență stării civile și având ambiția unei reforme a moravurilor sociale, Balzac demască perfidia și decăderea femeii. Balzac a descoperit pluralitatea ființelor moderne 137. Tipul femeii balzaciene este unul complex, conceput multidimensional, din diverse ipostaze, din multitudinea nuanțelor de caracter, din opinia despre ea a celor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Doamna Dambreuse ilustrează rolul Parizienei în cariera unui tânăr. Putem întrevedea la personajul flaubertian posibilitatea unei cariere asemănătoare cu cea a lui Georges Duroy 139. Frédéric se interesează de doamna Dambreuse în măsura în care aceasta ar putea să-l ajute în realizarea ambițiilor sale mondene. Educația sentimentală a lui Frédéric urmează o curbă în descreștere, de la romantism la vulgaritate și compromis. "La relation avec Rosanette et Mme Dambreuse n'est qu'une comédie, qui ne parvient jamais à faire oublier la seule vraie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
se cunosc preocupările teatrale ale lui Baudelaire, Flaubert și Villiers, dineul autorilor "șuierați" (Zola, Daudet, Flaubert, Goncourt, Turgheniev). Mării romancieri francezi din secolul al XIX-lea au cunoscut cu toții tentația teatrului și au dorit, în majoritatea lor, să devină dramaturgi. Ambițiile lor sunt de a egală teatrul lui Shakespeare și al lui Schiller, pe care-l consideră mult mai liber decât modelul teatrului clasic francez. În mare măsură, aceste ambiții se realizează în dramă romantică, mai cu seamă în cea a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
tentația teatrului și au dorit, în majoritatea lor, să devină dramaturgi. Ambițiile lor sunt de a egală teatrul lui Shakespeare și al lui Schiller, pe care-l consideră mult mai liber decât modelul teatrului clasic francez. În mare măsură, aceste ambiții se realizează în dramă romantică, mai cu seamă în cea a lui Hugo. Stendhal încearcă la începutul carierei să scrie comedii și tragedii; Balzac lasă posterității un volum de piese, printre care una destul de reușită, Mercadet ou le faiseur. Flaubert
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
196, comedia sentimentelor 197, comedia seducției etc. Toate aceste elemente sunt sugestive pentru ceea ce se poate caracteriza că impresionantă teatralitate a femeii pariziene. 2.1.3. Spectacolul Puterii sau guvernarea din culise Cultură secolelor antecedente favorizează prioritatea puterii, independenței și ambiției, valori ce se răsfrâng și asupra relațiilor dintre bărbați și femei, constituite că relații de subordonare. Bărbatul este, de regulă, asociat cu prioritate rolului public exterior și "material", pe când femeia rolurilor private, estetice și afective. Dacă femeia este, tradițional, hărăzita
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
268]. Madeleine Forestier își face un nume prin influență pe care o are asupra lui Forestier, Duroy sau Jean Le Dol. Fiind conștiente de imposibilitatea de a se impune personal, femeile își aleg un barbat prin care-și pot realiza ambițiile de putere. Iată cum este caracterizată doamna Dambreuse: "Avide, sans doute, de pouvoir et d'action, et mariée à un homme médiocre qu'elle avait prodigieusement servi, elle désirait quelqu'un de fort pour le conduire" [Flaubert, L'Éducation sentimentale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
masculine. Pariziana își ia revanșa asupra bărbatului folosind arme atât din dotarea feminină (seducerea, abilitatea, ascultarea mimata), cât și din dotarea masculină (convingerea, contrazicerea). Pentru afirmarea în exteriorul spațiului privat, Pariziana are nevoie de calități tradițional calificate că masculine curaj, ambiție, fermitate, spirit activ, orgoliu, independentă, agresivitate, duritate și spirit întreprinzător, de care dă dovadă. Combinarea acestor două tactici care îi reușesc de minune lui Clorinde într-un joc dialectic complex pot aduce triumfuri fulgerătoare: rar îi rezista cineva. Chiar și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
într-un joc dialectic complex pot aduce triumfuri fulgerătoare: rar îi rezista cineva. Chiar și comparate cu intrigile lui Rougon, cele ale Clorindei par destul de elaborate și ambițioase. Zola urmărește mecanismele prin care femeile ajung la acest succes impresionant 212. Ambițiile ei sunt transeuropene: "Elle rêvait de bouleverser l'Europe. Ce fut pour la jeune femme une époque de domination. Elle centralisait (...) toute la politique des cours de l'Europe" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.180, 347]. Cu o îndemânare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de pasiune. Ele cunosc, ca și bărbatul, relativitatea sentimentelor și a atașamentului 219. Într-o clipă de rară sinceritate, doamna de Burne, conștientă de incapacitatea să de a iubi, refuză chiar să joace această comedie 220. Pariziana înlocuiește pasiunea cu ambiții și capricii 221. Dragostea modernă nu mai este un foc mistuitor, este o construcție bine montată și libera în opțiuni 222. Marile iubiri nu fac parte din arsenalul naturaliștilor. Zola și Maupassant au descris femeile în raporturile lor cu bărbatul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dominante. Spre deosebire de ocupațiile masculine, măi dinamice (război, revoluții, dueluri, curse de cai, jocuri de pierzanie etc), cele feminine sunt statice și, de aceea, destul de monotone. Femeile au alte ocupații decât cele ale bărbaților, care urmăresc alte scopuri: banii, puterea, gloria, ambiția, jocul, știința, orgiile, cafenelele, vânătoarea. Dacă o femeie riscă să afișeze alte ambiții decât cele ce țin de familie și dragoste, ele sunt dezaprobate și judecate de întreaga societate. Orice expresie a voinței feminine autonome este considerată o amenințare. Menirea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de pierzanie etc), cele feminine sunt statice și, de aceea, destul de monotone. Femeile au alte ocupații decât cele ale bărbaților, care urmăresc alte scopuri: banii, puterea, gloria, ambiția, jocul, știința, orgiile, cafenelele, vânătoarea. Dacă o femeie riscă să afișeze alte ambiții decât cele ce țin de familie și dragoste, ele sunt dezaprobate și judecate de întreaga societate. Orice expresie a voinței feminine autonome este considerată o amenințare. Menirea ei este de a fi docila și devotată. Caracterul predilect masculin-public și feminin-privat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
distrugătoare, ci că sentiment frivol și teatralizat. Descurajat de indiferență iubitei, Mariolle se întreabă dacă mai există femei capabile să iubească 295. Această indiferență sentimentală face parte din farmecul modern 296. Iubirea pentru Pariziana se transformă într-o luptă a ambițiilor, ca în concepția modernă. Seducătoare cu renume, Pariziana face ravagii în lumea bărbaților, care devin prizonierii seducției sale297. Soarta bărbatului este de a rămâne servitorul nenumăratelor sale capricii 298. Alegerea iubitului este prioritatea Parizienei: "En tous cas, je vous préviens
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Pentru contesă de Gulleroy preocuparea de a plăcea devine sensul vieții, o luptă care îi mobilizează toate eforturile 317, o face să-și calculeze și simulează intențiile. Proiectele de seducere ale Clorindei și ale lui Rougon sunt un duel al ambițiilor. Clorinde visează să-l seducă pe Rougon cu orice preț318. Rougon formulează pentru sine, într-un sfârșit, ceea ce nu-l poate lăsa indiferent: "Cette Clorinde était vraiment une fille très séduisante" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.101]. Seducerea lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
al XIX-lea. Tipologia personajelor își pierde contururile, fiind legată de tema eșecului și a reușitei. Istoria schimbărilor de situație produce, cum se cunoaște, arhetipul balzacian de ascensiune și decădere (Grandeur et misères des courtisanes), simbol al unei societăți deschise ambițiilor, dar fără indulgente față de erori. Validitatea codurilor de politețe se izbește de frontierele sociale. Faptul care marchează perioadă 1715-1870 este definită de Robert Muchembled că lărgire progresivă a sferei politeții în mediile urbane, "paradoxul este că valorile aristocratice provenite din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o observa pe baroana Sandorff: "avec son air de bacchante habillée par leș grands couturiers du règne" [Zola, L'Argent, p.29]. Femeile cele mai extravaganțe tind să se singularizeze și prin toaletă lor. Clorinde, care rivalizează cu bărbații în ambițiile sale politice, are și în toaleta detalii masculine 397. Femeia citadina rămâne în orice circumstanțe elegantă, chiar si îmbrăcată în doliu: "Hélène venait, pour la première fois, de quitter le deuil. Elle portait une robe grise, garnie de nœuds mauves
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]