6,661 matches
-
pomană; nu l-a mai putut suferi în casă pe acest străin, așa că el a trebuit să plece. S-a mutat în Feldgasse, unde, "vreme de mai multe sîptămîni", Vasile Morariu, fiul mitropolitului Silvestru, îi trimetea, în fiecare zi, mîncarea (amiaza) printr-un băiat, Gheorghe Albescu 85. Și, fiindcă astfel de trai nu se putea îndelunga la nesfîrșit, în primăvara anului 1866 Eminescu părăsi Bucovina. Ștefanelli ne spune că "n-a știut nimeni din colegi cînd a plecat și încotro a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
are el să-și bată capul cu grijile mele? ce nevoie să știe cîte sufăr? Alții nu-nțeleg, dar el?? Matei s-a însurat ieri220. Mi-a trimis o invitație prin poștă, pe care am primit-o abia azi, după amiază. Dacă-i scrii, scrie-i că-l felicit -. Eu n-am vreme nici dispoziție și nu voi avea mult timp, de a mă ocupa de acestea. Aș dori din tot sufletul să te văd, mi-e cu totul peste mînă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
croatului lucruri pe care nu le observase. - Atunci, nimic nu-i nevinovat, domnule Faulques. Și nimeni. Fără să răspundă, pictorul de război a făcut stânga-Împrejur și s-a dus spre turn, iar celălalt l-a urmat foarte firesc. Sub soarele amiezii și pășind Împreună, umbrele lor păreau ale unor prieteni. - Poate că chestia cu hazardul e greșită, Într-adevăr, a comentat Markovic dezinvolt. Oare hazardul lasă urmele animalelor În zăpadă? Oare el m-a pus În fața aparatului dumitale de fotografiat ori
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
dus la ferometalul unde comanda vopsele și a plătit ultima factură. După aceea, s-a dus agale spre dana pescărească, a stat o vreme neclintit, privind navele legate cu odgoane lângă năvoadele Îngrămădite pe chei. Când ornicul primăriei a bătut amiaza În spatele lui, s-a așezat sub umbrarul barului-restaurant cel mai apropiat; acesta avea cea mai frumoasă vedere a șenalului din port și a Întinderii de apă Încrețită de briza dinspre răsărit, care ajungea până la linia cenușie a Capului Rău. A
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
prin a nu mai percepe catastrofalul lipsei. Îmi amintesc că, în februarie 1992, invitat pentru câteva luni la Wissenschaftskolleg zu Berlin, am constatat, pe când îmi desfăceam bagajele într-un foarte agreabil apartament din Grünewald, că nu merge lumina. Era la amiază și mi-am văzut de treabă nestingherit, uitând incidentul. După două ore, totul a reintrat, oricum, în normal. La București, lumina se întrerupea adeseori, mai ales seara, când era nemijlocit necesară. La Berlin însă, întâmplarea a provocat o acută criză
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); fructe (2); griji (2); gură (2); indispoziție (2); insuficiență (2); înfometat (2); muncă (2); neliniște (2); neplăcere (2); nerăbdare (2); nervos (2); nervozitate (2); nutriție (2); pizza (2); plăcinte (2); puternică (2); supraviețuire (2); academie; aer; alimentație; alimente; amețeală; amiază; animale; anorexie; apă; apă plată; fără bani; a băi; bogat; boschetar; bună; cantină; cap; cartofi; cărniță; ceartă; chinuitoare; ciocolată; chipsuri; cîrnaț; colțunași; copil; cost; covrig; covrigi; cruntă; curs; decese; depresie; dezastru; dietă; disconfort; disperare; de dreptate; dulce; durere de stomac
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
chin (2); copil (2); curat (2); dureroasă (2); emoții (2); față (2); lac (2); mama (2); nefericire (2); lui Ovidiu (2); a plînge (2); pur (2); rîs (2); sentiment (2); sinceritate (2); tristă (2); ușurare (2); alb; albastre; alcool; amărăciune; amiază; amor; bate; boală; bobiță; de bucurie; ceartă; cretă; de cristal; cristalin; crocodil; de crocodil; curge; curgînd; cuvînt; degajare; deznădejde disperare; dramă; de dor; durere sau fericire; eliberare; epiforă; esență; fată; femeie plîngînd; de fericire; fierbinte; flegmă; foc; frîntură; glandă; gol
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); fericire (2); frumos (2); imaginație (2); în liniște (2); limpede (2); medita (2); necesitate (2); odihnă (2); pernă (2); recuperare (2); reîncărca (2); a face pauză; a medita; a muri; a poposi; a relaxa; a se liniști; acolo; altar; amiază; azi; bună; calma; ceai; citeț; citit; cît un urs; confort; copac; corp; creierul; cumsecade; da; dimineața; dormire; elibera; energic; energiza; facultate; fără treabă; fericit; fizic; fîn; Flappy Bird; frigărui; gărgăriță; gîndi; GTA; Ianoș; intens; iubire; împăcare; în pat; încărcare; început
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ziuă (5); albastră (4); dimineața (4); film (4); înstelată (4); întunecată (4); relaxare (4); frică (3); frig (3); înserat (3); întunecare (3); luna (3); lungă (3); de mai (3); plăcere (3); rece (3); senină (3); sfîrșit (3); de vară (3); amiază (2); apus de soare (2); caldă (2); pe deal (2); dragoste (2); dulce (2); faină (2); fantastic (2); frumos (2); înnoptat(2); înstelat (2); moarte (2); nocturn (2); oboseală (2); oraș (2); petrecere (2); plăcut (2); pod (2); senin (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); trecere (3); de zi (3); zori (3); cer (2); dimineața (2); energie (2); existență (2); fericire (2); luminoasă (2); obositoare (2); 24 ore (2); petrecere (2); reușită (2); senină (2); șansă (2); ac; acțiune; activ; agitație; alb; albastru; după amiază; astăzi; așteptare; binecuvîntare; bucurie; cald; caldă; calendar; căldură; ceva; ciripit; conducere; Crăciun; culoare; dar; deslușire; diacronic; distracție; douăzeci și patru de ore; drum; duminică; energic; etapă; eternitate; familie; fericită; friguroasă; glumă; interes; interval de 24 de ore; împlinire; încărcată; un început; însorit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ale meridianelor Tulburări ale meridianelor și patologii ale substanțelor Patologii ale organelor Tulburări simple sau patologii ale psihismului Febră Răspunsuri la întrebări Interpretări Febră fără teamă de frig Febră cu frisoane și teamă de frig Febră vesperală ce apare după - amiaza Febră ușoară și constantă Sindrom de căldură internă (Yang Ming) Sindrom de vânt-frig sau de vânt-căldură Vid de Yin Sindrom de căldură-umezeală Somn Răspunsuri la întrebări Interpretări Insomnii în general Trezire precoce Somn agitat bogat în vise Vid de sânge
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
ce se întâmplă cu cei care nu se prind de poantă - cu cei care nu decodifică mesajele codificate după regulile masculine? Să luăm de exemplu cazul Lindei. Și ea primește un mesaj de la Tom: „Linda, predau fișele tehnice în după amiaza asta și aș dori să îți pui fundul la bătaie și să le verifici înainte de pauză, ok?”. Linda e nelămurită. Este Tom furios pe ea? Glumește? Desconsideră stilul ei de lucru? Sau, mai rău, îi face avansuri într-un stil
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Fourier, asumându-și sarcina să propage ideile acestuia. În acest scop, el tipărește în 1833, la Paris, broșura Aux amis de la liberté, de la justice et de l’ordre în care explică doctrina fourieristă și pe care o distribuie gratuit „între amiază și ora 4, la locuința autorului”, cum se anunță pe copertă. În finalul broșurii, neobositul propagandist informează pe cititori: „Persoanele care ar dori să asiste la conferințele care au loc la mine acasă și al căror obiect este de a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ajutătoare / Și folositoare, / Cu cărțile deschise, / Cu lacrimile aprinse, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne!"73 "Ziua" țăranului român are șase momente importante: dimineața, după ce răsare soarele, prânzul e pe la 8, amiază la ora 12, vecernia pe la 4 după-amiază, seară e pe la 7-8 și miezul nopții, la 12 noaptea.74 În Bucovina, cele șase momente ale zilei au denumiri specifice, mai mult sau mai puțin schimbate, în raport cu alte zone: "pe cântatul cocoșilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și miezul nopții, la 12 noaptea.74 În Bucovina, cele șase momente ale zilei au denumiri specifice, mai mult sau mai puțin schimbate, în raport cu alte zone: "pe cântatul cocoșilor" sau "când se zăre de ziuă" (3-4 dimineața), prânzul (8-9 dimineața), amiază, când "umbra este de-un stat de om", ujina (la 4 după-amiază), "când se-ngână ziua cu noaptea" (seara) și "în puterea nopții" (miezul nopții).75 Viața satului arhaic se măsoară cu ajutorul unui calendar lunar-solar; astfel, pe lună nouă se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe an e vesel: în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Paști. Atunci e așa de luminos și joacă, parcă-s trei sori. Unii zic că și de Sânziene e vesel dar încolo e totdeauna suparat (...). Soarele numai la amiază drept se hodinește, atâta cât ai clipi din ochi, atâta e hodina lui și apoi cât e ziua și noaptea de mare, tot merge și merge..."114 În mentalitatea tradițională se crede că drumul soarelui este rânduit de Sfântul Toader
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
merge..."114 În mentalitatea tradițională se crede că drumul soarelui este rânduit de Sfântul Toader care stă de pază cu cei 12 cai ai săi pentru a împiedica fuga lui spre asfințit, silindu-l să se ridice pe boltă la amiază. În ciuda tuturor acestor dorințe de a opri soarele din drum, astrul trebuie să-și urmeze propriul destin: După ce apune, pe la jumătatea nopții, soarele ajunge la casa mamei lui care îi dă cămașă curată ș-apoi se duce de se scaldă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
realizat de epitetele cromatice și de indicii temporali care ipostaziază destinul soarelui, de la răsărituri la apusuri, măsurat, în descântec, de pietrele întemeietoare: "Soare negru, / Soare alb, / Soare vișiniu, / Soare sturungiu, / Soare di la prânz, / Soare de la amiaz`, / Soare di după amiază, / Soare di la chindie, / Soare di după chindie, / Soare de 99 de sori, / Tu să nu coci, / Să nu răscoci, / Pi su` mâna mea să-ntorci, / Că ieu cu 9 pietri, / Te-oi descânta / Și pe tine-n mare te-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu pene de cocoș, cu un băț în mână și cu un clopot mare în spate, Cucii alergau, în prima dimineață după Lăsatul Secului sau în ziua de Lăsatul Secului, după oameni, pentru a-i atinge cu bota, iar, la amiază, luau o nuia de care legau o opincă și alergau, din nou, după cei pe care-i întâlneau în cale. Spre seară Cucii mergeau din casă în casă pentru a face câte o horă în curte.244 Întregul ceremonial se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se repartizase o cameră pe timpul admiterii. Mi-a fost greu în ziua aceea pentru că eram singură într-un oraș străin care nu se anunța prietenos deloc. Până la facultate venisem cu tatăl meu dar el plecase imediat ca să mai prindă la amiază un tren să se întoarcă acasă. Mama mea mi-a spus mai târziu că l-a certat că n-a stat mai mult cu mine să vadă care este situația cu înscrierea. Cum mai erau câteva zile până la examenul scris
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
eu am scris procesul verbal în care s-a discutat propunerea pentru candidatura în Marea Adunare Națională (Parlamentul unicameral comunist) a d-nei rector a I.P. Iași, Cameluța Beldie, decedată și ea, nu demult. După ședință, care s-a ținut după amiază de la orele 17, am rămas în continuare să fac o caracterizare elogioasă a doamnei, caracterizare ce urma să fie trimisă la București. Și trebuia s-o scriu tot eu pentru că scriam frumos (nu știu dacă a rămas scrisă de mână
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
prin ascultarea telefonului. Și fratele meu cel mare era „lucrat” informațional, după cum arată dosarul lui de securitate de la CNSAS. A venit și rândul meu să fiu și eu filată și arestată, aproape răpită de pe stradă, cum se spune, ziua în amiaza mare. O astfel de arestare, de fapt răpirea de către ruși, a prof. I.V.Georgescu, titularul catedrei de Istoria Biblică la Facultatea de Teologie din București este povestită de Anastasie Berzescu. Într-o zi de la sfârșitul lunii august 1945, Ion V.
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de sine. În unele poeme, elementele universului terestru sunt pretexte de meditație, construcția este clasică: se enunță decorul, pentru ca apoi să se refacă relația cu ideea sau cu sentimentul la care se raportează. De exemplu, papura și salcia surprinse în amiază, într-un timp când, cum spune Ion Barbu, ceasurile sunt încolăcite, îi creează o stare de oboseală: "Tânjind în orizontul nostru mic,/ suntem sătui de dragoste și moarte/ și n-așteptăm nimic". Doinaș creează eroi fantastici, pantagruelici, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu reprezintă astăzi valori notabile. Poet afectiv, auster, scrie ode, meditații, poeme, pasteluri în care se cuprinde un întreg univers al tradiției: țara, satul, cimitirul, comorile, pământul, șarpele: "E încă scurtă umbra că e vară/ E scurtă umbra că-i amiază/ Curând va fi prea lungă, fugind de noi, când iar/ Pândește ceasul galben al toamnei, timpul treaz,/ Când seara prea mâhnită pe cataligi coboară." Ca și Alexandru Andrițoiu, Ion Brad este o structură romantică, fără să fie însă fantezist, versurile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu țara: "Arsă-mi este gura de sărutul/ Gliilor sub care dorm ai mei./ De la ei pământul, împrumutul/ Să-l așez copiilor temei." Ion Brad rămâne un poet militant important. Ion Horea "Poezii", E. S. P. L. A., 1956; "Coloana în amiază", E. P. L., 1961; "Încă nu", Editura Eminescu, 1962; "Umbra plopilor", E. P. L., 1965; "Calendar", E. P. L., 1969; "Poezii", Editura Eminescu, 1974. Satul lui Ion Horea devine icoana sfântă a poetului: "/ Peste hotarul toamnei cu brațe lungi de lemn/ fântânile mă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]