KorAP: Find »[drukola/base=amic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...157 158 159 ...235 >

5,855 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585

băgat și tu de seamă, hm? L-am văzut pe Stahlecker zâmbind ușor, dar așa făcu și Tesmer, și lui nu Îi plăcu gluma mea: — Gunther, ai o gură mai mare decât un negru care cântă la trompetă. Poate că amicul tău aici de față te-o fi crezând amuzant, dar eu cred doar că ești o moară stricată, așa că nu mă mai aburi. Nu sunt genul de tip cu simțul umorului. — Ți-am spus adevărul, Tesmer. Am deschis ușa și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
În acest caz. Ce-ar fi să Începi să vorbești? M-am ridicat, mi-am Îndreptat cravata și am Încercat să-mi aranjez gulerul Îmbibat cu apă. I-am zis: — Stai un pic ca să-mi clarific povestea asta. Am un amic la Alex care mi-a spus că poliția nu știe de locul ăsta, și când colo tu ești aici, la pândă. Ceea ce mă conduce la presupunerea că tu, sau cel pentru care lucrezi, așa vrea. Ai prefera să-l găsești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
a sosit la birou imediat după ora 9. Fără multe vorbe și politețuri, s-a așezat de partea cealaltă a biroului și s-a uitat la mine cât am terminat de făcut niște Însemnări de caz. — Te-ai văzut cu amicul tău? am Întrebat-o după o scurtă vreme. — Ne-am dus la teatru. — Da? Ce ați văzut? Mi-am dat seama că voiam să știu totul, inclusiv detaliile care nu prea aveau legătură cu ce-ar fi putut să știe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
bătea toba despre ce lucrează. Îi plăcea să lucreze prin intermediul informatorilor, să adune multe dovezi până când era pregătit să Înainteze o acuzație oficială. Avea colegi de muncă acolo? Doar o stenografă, o fată pe care o cheamă Marlene Sahm. Otto, amicul meu, dacă se poate numi așa, o cam plăcea și a invitat-o În oraș de vreo două ori, dar nu i-a ieșit nimic la afacerea asta. Povestea vieții lui, din păcate pentru el. Totuși, și-a adus aminte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
afacerea asta. Povestea vieții lui, din păcate pentru el. Totuși, și-a adus aminte adresa ei. Inge și-a deschis poșeta și s-a uitat Într-un carnețel: — Nollendorfstrasse, nr. 23. Probabil că ea știe ce punea Pfarr la cale. — Amicul ăsta al tău, Otto, pare să fie mare crai. Inge a râs: — Asta a spus și el despre Pfarr. Era foarte sigur că Pfarr Își Înșela nevasta și că avea o amantă. L-a zărit de câteva ori cu o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
o gură de aer, mi-a trecut prin minte un gând. — Ce faci, Bernie? Vocea ei părea mai puternică acum. Rămâi unde ești, i-am spus. Nu mai stau mult. Vreau doar să văd dacă pot să aflu cine e amicul nostru. Am auzit-o trăgând adânc aer În piept, apoi zgomotul făcut de chibrit când Își aprinse o țigară. Am găsit o foarfecă de bucătărie și m-am dus Înapoi la lift, unde am tăiat pe lungime mâneca de la haina

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
Și documentele? — E o grămadă de cenușă În incinerator, dar cam atât. — Ai idee cine l-a omorât? — Îmi pare rău, i-am zis, dar asta e treaba ta. Tot ce trebuia eu să fac era să-l găsesc pe amicul nostru aristocrat, și atât. Spune-i șefului tău că o să primească o dare de seamă și nota de plată prin poștă. — Mersi mult, n-am ce zice, Gunther, zise Rienacker, părând nu prea mulțumit. Trebuie să -, și vru să continue

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
asta, m-aș fi gândit că e evident de ce. Haupthändler scuipă pe podea și spuse: — Și acum ce o să se Întâmple? Am ridicat din umeri: — Depinde. Poate născocim o poveste: crimă din pasiune sau geva de genu’ ăsta. Am niște amici la Alex. Poate obțin un târg pentru voi, dar mai Întâi trebuie să mă ajutați. Era o femeie care lucrează pentru mine - Înaltă, cu păr șaten, bine făcută, Îmbrăcată cu o haină neagră. Și e niște sânge pe pardoseala bucătăriei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568

preface prea bine că nu era surprinsă. Pe parcursul ultimelor două zile era asaltată de intervievați nervoși care așteptau lângă biroul ei și o jumătate de oră. Timp în care Trix trebuia să se abțină să nu își sune prietenele și amicii și să răspundă la întrebările insistente ale intervievaților în legătură cu șansele lor de a primi postul. Și, colac peste pupăză, ea știa cu siguranță că tot ce făceau Calvin Carter și Jack Devine în sala de ședințe era să joace cărți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Pe Ashling o apucă un râs nervos. Majoritatea dăților când a coborât scările în ultima vreme se rugase ca el să nu fie acolo. De unde îmi știi numele? întrebă ea aproape flatată. — Nu știu. Cred că i-am auzit pe amicii tăi strigându-te. Ashling a căzut într-o tăcere bizară, deoarece ceva ciudat îi venise în minte. A reușit să vocifereze într-un final: —Cum te numești? —Prietenii mei îmi spun Boo, rânji el către ea. —Încântată de cunoștință, Boo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
spuse Liam cu vocea joasă. Băiatul tău te așteaptă. Și înțolit la patru ace. E ziua ta? La mulți ani! Sau e aniversarea voastră? Acela este portarul, bombăni Lisa. Da? întrebă Liam cu vocea pițigăiată de dezamăgire. Credeam că e amicul tău. E, asta e. Vrei să te aștept? Da, te rog. Nu va dura decât un sfert de oră. Rapid, Lisa a testat fermitatea paturilor de la Morrison, prospețimea așternuturilor, mărimea băii - era destul de mare pentru doi oameni -, cantitatea de șampanie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
că Marcus îl denigra de fapt pe Ted, era deja mult prea prinsă pentru a protesta. — Totul se reducea la Marcus Valentine, observă Joy. Pare un nemernic egoist. — Nu era chiar așa. Era amuzant să îl ajut. Eram apropiați, eram amici. Asta durea enorm. Dar el cunoscuse pe cineva pe care să-l placă mai mult. Așa se întâmpla mereu. —Ai simțit că se întâmplă ceva? întrebă Joy. Se purta diferit? Era dureros să se gândească la trecutul apropiat în lumina

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
curățenie pe cinste, când Liam i-a lăsat acasă. —Oliver, ea e Kathy, locuiește peste drum. Și Kathy, el e Oliver, soă prietenul meu. —Ce faci? spuse Kathy, întrebându-se ce este un soprieten. Poate era ceva de genul unui amic gay. Când Kathy a plecat, au intrat într-o stare ciudată de extrapolitețe superjovială - deși erau clar separați, era evident că aceasta era o situație pentru care nu fuseseră stabilite reguli de comportament. Oliver admira casa exagerat de entuziasmat, iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270

vizual, îi auzeam șușotind despre poveștile noastre din afara ringului. Lee venise la Departamentul de Poliție din Los Angeles sigur de o promovare rapidă, ca răsplată a participării la meciuri de box organizate ilegal, la care asistau ștabii din conducere și amicii lor politici. Rezolvase cazul jafului din ’39 de la banca Boulevard-Citizens și se îndrăgostise de prietena unuia dintre spărgători, dând astfel cu piciorul unui transfer la Biroul Detectivi atunci când pipița s-a mutat la el - încălcând regulile Departamentului cu privire la legăturile amoroase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
mult trei ani, o să lucrez la Northeast sau la Departamentul Central de Arestări. Siguranța lui m-a scos din sărite. — Vezi să nu! Ești prea tânăr, nu ți-ai luat încă examenul de sergent, trăiești în concubinaj, ți-ai pierdut amicii sus-puși când ai renunțat la meciurile ilegale și nu ai apucat să lucrezi sub acoperire... Și nici... M-am oprit când am văzut rânjetul lui Blanchard. S-a îndreptat spre fereastra din sufragerie și s-a uitat afară. — Arde până

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
până mi l-au dat pe tavă pe Bobby De Witt. I l-am dus mai întâi lui Benny. Mâna lui dreaptă l-a convins să nu-l linșeze, așa că le-am dat pontul celor de la secția Hollywood. Acum suntem amici. Îmi dă tot timpul ponturi la cursele de cai. Altceva? M-am hotărât să nu forțez nota cerând informații despre Kay. M-am uitat la strada pe care mergeam și am remarcat că în centru se înmulțiseră străduțele cu case

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
Longpre, colț cu Orange. Și aveți nevoie de dovezi ca să arestați pe cineva. Mi-am scos stiloul și carnețelul. — Ce-mi poți spune despre dușmanii lui Betty? Ai auzit pe cineva amenințând-o? — Problema lui Betty nu erau dușmanii, ci amicii prea numeroși, dacă mă-nțelegi. Vreau să zic nu amicii, ci amanții. — Fată isteață. A amenințat-o vreunul? — Din câte știu eu, nu. Uite ce e, putem să ne grăbim puțin? — Potolește-te! Ce slujbă avea Betty cât a stat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
arestați pe cineva. Mi-am scos stiloul și carnețelul. — Ce-mi poți spune despre dușmanii lui Betty? Ai auzit pe cineva amenințând-o? — Problema lui Betty nu erau dușmanii, ci amicii prea numeroși, dacă mă-nțelegi. Vreau să zic nu amicii, ci amanții. — Fată isteață. A amenințat-o vreunul? — Din câte știu eu, nu. Uite ce e, putem să ne grăbim puțin? — Potolește-te! Ce slujbă avea Betty cât a stat aici? Sheryl pufni: — O cabotină! Betty nu avea nici o slujbă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
faci! șuieră Sears. Ești un vulpoi bătrân și știi o grămadă de locuri unde să duci fete. Ai amețit-o pe Betty cu câteva pahare, ai făcut-o să-ți povestească despre vechii ei prieteni și te-ai dat drept amicul ei, un mic caporal drăgălaș, gata s-o lase pe Betty bărbaților adevărați, bărbaților care fuseseră pe front, care meritau să și-o pună cu o puicuță de prima mână ca ea... — Nu! Sears izbi în masă: trosc! — Ba da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
Lee? Lee? Ai pățit ceva? Apoi în raza vizuală mi-au intrat doi polițai slinoși, cu insigne ridicole, luate de la talcioc și prinse de cămășile lor negre. Fritzie Vogel se iți deasupra lor și mă anunță: — L-am lăsat pe amicul Bobby să plece, ca să ne conducă la prietenul lui. Dar a scăpat de filaj în timp ce tu-ți făceai somnul de frumusețe, chestie care a avut consecințe grave în ceea ce-l privește. Cineva cu o forță impresionantă mă ridică de pe podeaua

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
mărturisiri, dar asta mi se pare veridică. — Continuați, domnule maior, spuse Russ. — Numele soldatului este Joseph Dulange. E în Poliția Militară și face parte din efectivul de la comandamentul din Fort Dix. I-a mărturisit totul comandantului său după o beție. Amicii lui spun că are la el întotdeauna un cuțit și că a fost în permisie la Los Angeles în data de 8 ianuarie. Mai mult decât atât, am găsit niște pete de sânge pe o pereche de pantaloni de-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
să lovești femeile, Joe? Când o cer. — Cât de des o cere soția ta? — Îmi cere salamul în fiecare noapte. — Vreau să zic, cât de des cere să fie lovită. — O cere de fiecare dată când stau mai mult cu amicul Johnnie Roșcovanul și ea face pe deșteapta. — Tu și cu Johnnie sunteți prieteni vechi? — Johnnie Roșcovanul e cel mai bun prieten al meu. — A fost și Johnnie cu tine în L.A.? — Da, în buzunar. Discuția cu un bețiv nebun mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
mărturisesc întotdeauna o crimă când e vorba de o femeie frumoasă. — Din cazierul tău reiese că mărturisești doar crimele violente, cu victime prostituate. De ce? — Păi, eu... — Le bați pe fetele tale, Charlie? Le droghezi? Le pui să-și ofere serviciile amicilor tăi...? M-am oprit, amintindu-mi de Kay și Bobby De Witt. Issler dădu din cap a încuviințare. la început încet, apoi din ce în ce mai tare. Nu după mult timp plângea în hohote. — Da, fac lucruri așa de rele! Lucruri îngrozitoare. Îngrozitoare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
având în minte un singur gând: coroborare. Russ sună să-mi spună că nu a mai aflat nimic despre Issler, care se pare că a spălat putina. Harry îl supraveghea de la distanță pe Johnny Vogel în timpul și în afara serviciului. Un amic de la Moravuri LASD, West Hollywood, îmi făcuse rost de niște adrese ale persoanelor din anturajul lui Sally Stinson. Russ mi-a spus de vreo șase ori s-o las mai moale și să nu fac tărăboi. Știa al naibii de bine că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
am arătat poza din ziar pe care mi-o dăduse tipa. Am aflat că Blanchard a fost la TJ spre sfârșitul lui ianuarie. Se ținea numai de cafteli și beții prin baruri și cheltuia o groază de biștari. Apoi un amic de la Patrula de Graniță îmi zice că se ascunde în Ensenada, că le plătește jandarmilor șpagă pentru protecție și că ăia chiar îl lasă să se îmbete și să se ia la bătaie în orașul lor - o chestie pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]