5,509 matches
-
în vedere 34. Dan Botta. Despre sufletul poemului Diafanul ca unduire În Charmion sau Despre muzică, Dan Botta definește condiția artistului în felul următor: "Artist este acela care știe să deslege, în bruta conformație a materiei, dorul specific care o animă. Și dorul artistului se compune cu dorul materiei pe care o preface, și din această calmă tensiune spre idee, din această mare aspirație spre cer, un suflet mai limpede, mai general va răsări - sufletul operei. Ci, atâta timp cât făuritorul de artă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din vedere, deși apare ca "o părere". Iar ceea ce a-pare - pare să fie - se dă într-o clipă de vedere, în răstimpul triumfător, efemer, al vieții. Ceea ce se întrevede în această clipă fugară, ca prin ceață, e suflul ce animă dispariția, sufletul care se revelează până și în moarte, suflă în pânzele imaginii. E zbor sau scriere, întraripare a celor imponderabile și trecătoare sau țesătură urzită de semnele rămânerii lor în vedere? Amândouă, căci în imagine se scrie și se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
va "găsi" și pe scena FNT (Jurnalul Național). Mesajul se identifică într-un anume sens, cu apelul la valorile autentice ale culturii. O stare de fapt relatată concis, în cheie parodică, iată imaginea de basorelief a spiritului care l-a animat pe I. L. Caragiale: "Ce lume, monșer!"; Simț enorm și văz monstruos" (Jurnalul Național). Mărturiile inedite, confesiunile oamenilor de cultură: "Radu Beligan: "Am adunat tinereți succesive"; Ipoteștii înșiși fac parte din trupul meu "E mult de-atunci, Harietă, de când eram copii
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sale, un analist al societății contemporane și al contextului său. El Își asumă proiectul de analist autonom, după ce a cunoscut, prin implicare, o multitudine de euri, de biografii individuale și colective, de grupări și construcții instituționale și ideologice. Astfel Înarmat, animat de dorința de a ieși din izolarea laboratorului și letargia neimplicatului, preocupat de aspirațiile celor care fac, În jur, istoria lor colectivă, el alege să se sustragă existenței de consumist de situații, pasivității și alienării, glisând de la „a privi” la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o oră, dar se tot amâna deschiderea banchetului, pentru că nu veniseră Încă autoritățile locale. Apăreau pe rând, ceremonioși și importanți, oameni politici și notabili, generali anturați de suite și soții, dar și Înalți prelați, fiecare cu alaiul său. Grupul nostru, animat de colegii francezi, examina critic fenomenul. Se făcuseră cam 150 de participanți la banchet. „Și totul”, ne explica responsabilul nostru administrativ de la Strasbourg, „va fi decontat de Consiliului Europei. Așa fac mereu”. „Bine, dar tu nu vei face un raport
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
speri?”. Aici a greșit, dar evaluarea de atunci era corectă, a știut că trebuie să găsească o cale de supraviețuire profesională și a reușit. Ca mulți universitari ieșeni, Petre Botezatu fusese Încă din tinerețe un om de stânga, democrat autentic, animat de dorința de a face bine, militant. Dar credea că poate face asta, alături de alți intelectuali, În Partidul Social-Democrat și nu a acceptat să urmeze pe acei colegi care s-au unit cu Partidul Comunist, optând pentru a rămâne fidel
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de pericol”. Chiar așa, spaima aceea care anihila total ființa rațională, pe aceea cine-o decontează? Sau prețul „modernizării” nu cuprinde și un fleac cum e frica generalizată? La dezbaterile ce urmează unui curs de „memorie socială” pe care-l anim, studenții vin adesea cu mărturii și evocări pilduitoare. Recent, două tinere care și-au intervievat bunicile ne-au făcut cunoscute două cazuri deosebite. Una a prezentat viața și destinul unei familii cu mulți copii, dar „trecută la chiaburi” pentru că poseda
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În societatea românească din altă lume, din periferie, fără tradiții și educație socială. Complexați, conștienți de handicapul lor, de faptul că sunt priviți ca impostori, dar și aroganți, știind că au În spate armata de ocupație sovietică, „elita revoluționară” era animată de ură Împotriva „dușmanului” și-și organizează acțiunile sub semnul violenței. Voiau revanșa, dar, operând pe un teren străin, nu se simțeau În siguranță, așa că demonizarea vechilor clase era singura cale de a scăpa de comparație. Declarată vinovată, bolnavă, impură
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nu-i suporta pe cei care cunoșteau situația lui de fost subaltern umil și nu de „revoluționar”, cum se prezenta mai târziu. El a avut o singură calitate: a Învățat norma supunerii și a atacului.fără menajamente. Și a fost animat de o nemăsurată „apetență pentru putere”, cum scrie Pavel Câmpeanu, sprijinită pe o netăgăduită iscusință În dobândirea și exercitarea ei. A utilizat toate strategiile, de la lingușirea superiorilor la mistificarea fără rușine a faptelor. El a ridicat lupta Împotriva celor capabili
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și consolida, că vor Împrumuta din trăsăturile fiecărei epoci și că vor diagnostica două atitudini fundamentale. Ciocoiul e tipul Îmbogățitului lipsit de scrupule și de valori morale. E tipul parvenitului, preocupat de strategii pentru a dobândi poziții de putere. E animat „de frenezia puterii, lipsa de ideal și disprețul pentru mulțime”. N-are o ocupație sau o meserie sigură (nu-i un specialist, am zice astăzi) și nici n-are un ideal pentru care să lupte. În „sufletul” ciocoiului nu Încape
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dintre cei cu care interacționăm de a accepta diferențele de vârstă, diferențele Între generații sau pe cele care țin de experiență profesională sau instituțională, de sex, de cultură și status. Uneori constatăm dificultatea unora de a se simți fericiți și animați de prezența celuilalt, de diversitatea de formări și de meserii ale celorlalți, de diversitatea judecăților, ba mai mult, de aportul individual al celuilalt. Viziunea despre celălalt diferit sau superior poate acționa ca un atribut exorbitant, insuportabil. Calitățile, competențele dobândite de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
evenimente, personalități, Înfăptuiri care o singularizează. Știind mai bine zona Ungureni, eu pot aduce mărturii ca descoperirile arheologice de la Mândrești, Universitatea Populară de la Ungureni sau viața la curțile din tăutești-Borzești, un conac În care boierii luminați din familia Romano au animat o viață socioculturală semnificativă. Dar, pe lângă această istorie, viața În localitățile de pe Jijia a produs destine personale, evoluții semnificative, realizări deosebite, ca cele Înfățișate mai sus. Dacă ne gândim că cei din acest colț de țară s-au născut Într-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
trecut pe la Iași ca masterand, cu o temă acum În vogă și În România: voluntariatul. Un alt tip de atitudine În relațiile interpersonale, o expresie a solidarității sociale, o mișcare care marchează articularea la noua democrație europeană. Doctorandul are experiență, animă o organizație de voluntari, Împacă abordarea conceptuală cu munca de teren. O noutate (mai mult o redescoperire) În psihologia socială: repune În discuție ideea de cercetare-acțiune, implicarea, participarea, intervenția socială. Evaluatorii Îi atrag atenția asupra culturii cooperării În satul românesc
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dovedește această stare de spirit. Acest imn închinat inițiativei individuale, liberei intreprinderi și luptei pentru profit face din autorul lui părintele liberalismului economic care se naște. În acest context, apare în Anglia o nouă clasă de "antreprenori". Acești oameni inventivi, animați de dorința de reușită și de putere, au ieșit din mediile sociale cele mai diferite: mari seniori (ducele de Bridgewater, vicontele Dudley), pastori (Cartwright, inventatorul unui război de țesut) sau meseriași (Arkwright, creatorul unei mașini de tors pusă în mișcare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
n?� nu interesa efectiv cabinetele europene. Simion B?rnu?iu a scris Rom�ni ?i unguri� (1848) că ?i Dreptul public al rom�nilor (1867), August Treboniu Laurian, Eudoxiu Hurmuzachi, Constantin Aricescu ?.a., forma?i �n ?coli franceze sau germane, animau spiritele pentru instaurarea unei �noi ordini� �n Principate. Ion Ghica, Nicolae B?lcescu, Mihail Kog?lniceanu, Bogdan Petriceicu Ha?deu ?.a. au subliniat necesitatea diagnostic?rîi societ??îi rom�ne?ți ?i au c?utat solu?îi reale la probleme
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
toamna anului 1895, depunerea statutului Societ??îi de sociologie din Paris, care, �n anul urm?tor, avea s? ?în? reuniuni lunare, fiecare centrat? pe o tem? �n exclusivitate ?tiin?ific?. Worms asigur? secretariatul, Gabriel Tarde accept? pre?edin?ia, apoi anim? dezbaterile urm?rîțe de un public mai cur�nd eclectic ?i monden. �n Fran?a ?i �n str?în?țațe, personalit??i renumite �?i dau concursul la o �ntreprindere al c?rei succes pare asigurat. Nici o alt? revist? �n afară
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un curios caracter de �alienare�, ideologiile de import, comunist? ?i fascist?, nesuprapun�ndu-se exact peste realit??ile na?ionale�. (Aron, �n 43:5). Din toate aceste motive, cine examina profesia �n jurul anului 1930, �n contrast cu entuziasmul ce-i anima pe tinerii sociologi �n jurul anului 1900 sau cu atmosfera de abunden?? ce putea fi resim?it? �n jurul lui 1920 � sociologia francez? d?dea impresia c? respir? anevoios, dac? nu pe aceea c? e epuizat? (Stoetzel �n [3:636
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
trei �p?rin?i fondatori� � Simmel, Weber ?i Ț�nnies � doar ultimul ?i-a continuat opera sub Weimar elabor�nd o teorie a opiniei publice (1922) ?i conduc�nd cercet?ri empirice asupra patologiei sociale (1925-1929). La Heidelberg, Marianne Weber anim? un salon influent ?i studios ?i dirijeaz? publicarea operelor postume ale șo?ului s?u care, �nainte de moartea survenit? �n 1920, participase la elaborarea noii Constitu?îi germane. Din lotul nenum?raț al constructorilor de �sociologii sistematice� [37], se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i primul studiu teoretic magistral asupra mobilit??îi sociale (1927) [23]. �n 1944, Universitatea din Harvard �l prefer? pe Parsons care va crea aici, doi ani mai ț�rziu, noul Departament al Rela?iilor Sociale, pluridisciplinar (�n timp ce Sorokin anim? Harvard Center în Creative Altruism) �nainte s? fie ales la pre?edin?ia ASS, �n 1949. Parsons manifest? totu?i pu?în interes pentru cercet?rile de teren, f?r? a neglijă clasicii americani. c? proiectul s?u intelectual ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reveren?? dec�ț credit (Gurvitch, 1958-1960). Dac?, dup? lucr?rile lui Claude L�vi-Strauss asupra rudeniei (1949), etnologia ?i antropologia vor avea propria lor paradigm?, �n mediul sociologic propriu-zis, �structuralismul� suscit? o dezbatere filosofic? mai mult zadarnic? �n loc s? anime practici ?tiin?ifice efective. �ns?, f?r? �ndoial?, c? putem vedea aici semnele unei discipline �n??rcate de la teorie ?i �n c?utarea unor noi cadre intelectuale. De fapt, va trebui s? a?tept?m sf�r?ițul anilor ?aizeci
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mijlocul anilor '70. La sfârșit sunt invitat să conferențiez la Bergen. Sunt interesat, dar nu pot să confirm, deoarece Gård nu s-a arătat astăzi. În ciuda succesului personal mă simt puțin deprimat în după-amiaza asta de duminică. 28 august Discuție animată cu Min. Justiției. Poliția își retrage punctele de control cel puțin trei săptămâni începând cu ziua de miercuri, "nu au oameni de care să se poată dispensa". Va trebui să apelăm din nou la comandantul KA3. E un pic neplăcut
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
pasajul din carte care se referă la responsabilitățile războiului nu este altceva decât un simplu expozeu al faptelor istorice în evoluția lor. Iată așadar o voce care-i vorbește despre adevăr poporului german. O voce bine informată, pe care o animă nu o dorință de scandal, ci un profund sentiment al responsabilităților și care vorbește pentru un cerc restrâns. Ce se va alege oare de acest herald al adevărului? Poporul german a avut încredere în spusele lui? Nu, căci strigă: "Lapidați
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
rămânea de vorbă. Și aceste făpturi sunt lăsate pe lume de Dumnezeu, ca și noi oamenii, făcute după asemănarea și voința sa. Ca și noi oamenii au și e le dreptul la viață. Numi atunci când le va fi bine lor, anim alelor dar și plantelor, ne va fi bine și nouă cuvântătorilor, filozofa el, uneori, mai mult mustăcind. Adică, atunci când omul va avea în grijă tot ce ea ce este în jurul nostru, plante, viețuitoare, aerul, apa, lumina, ne vom simți și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ne pricepem deloc să alegem bucățile cele mai bune, ne oferă, cu degetele mîinii drepte și cu palma îndreptată în sus, după rînduială, bucata cea mai grasă, de la coada berbecului. Ni se toarnă și puțin arhi și astfel conversația se animă, căci niciodată gazdele n-ar tulbura cu întrebări un oaspete, înainte ca acesta să fie odihnit și hrănit. "Casa mea este a ta și casa ta este a mea", glăsuiește legea ospitalității, în deșert. Și nomadul știe ce înseamnă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
această țară. Pe de altă parte, cunoșteam oameni de mare ispravă din Belorusia și m-am gândit că merită încercarea de a ameliora aceste relații între două țări despărțite doar de încă o țară Ucraina. Fără îndoială că m-au animat și alte gânduri, mi-am fixat și alte obiective și de aceea, atunci când mi s-a propus această misiune, după o consultare cu familia (conseil de famille, nu?), am acceptat. Cu ce amintiri am revenit? Foarte multe și amestecate, în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]