5,949 matches
-
atrași unul de celălalt. —Păi, dacă nu putem să fim prieteni, atunci nu putem să fim nimic, am concluzionat eu. Mă durea de moarte, dar a trebuit s-o spun. Nu puteam să mă întorc la James cât timp țineam aprinsă pasiunea lui Adam. Trebuia să fiu dură. Pentru că asta avea să ușureze situația. Pe termen lung, o despărțire totală și cinstită era mai puțin dureroasă. Dar speram să-l fac pe Adam să-mi mărturisească adevărul. Fiindcă nu eram deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
scenă renascentistă cu instalația pelviană Îndreptată spre cameră, adică spre noi, spectatorii, care avem un fior, vizionăm și nunta trasă pe casetă de Florian ce-și filmează cam lasciv nora, aflăm că Mihăiță cînta la clarinet, Într-o discuție mai aprinsă Flo Încearcă să-i avarieze colonelului imaginea despre armata română la momentul 23 august, Îl pisează, Îl irită, făcîndu-l să se simtă inutil și imbecil, fata Îi scrie lui taică-su doar o ilustrată din America invitîndu-i Însă acolo pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
1907. Ce harnică era ea, securitatea, pe vremuri. Ca o furnică. Și noi eram ocrotiți prin lege de tot, acum ofițerii nu mai miros urît, au subsuori Nivea și se ocupă de americani, de alții, trăim În miezul unui ev aprins, par flăcările unui jaf de proporții cosmice, ne-au uitat. SÎntem liberi să plecăm În străinătate. Mai plecăm, ne mai Întoarcem, dar nu vom mai fi În veci aceiași. Ca ziariștii răpiți În Irak. Acum au dispărut. Au apărut crima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sînt scriitorii considerați, În mod eronat, mari. Dostoievski. Flaubert. Faulkner. Sau Dickens. Un singur pasaj porno redat În amănunțime ar fi făcut din Marile speranțe o capodoperă ultimativă. Așa, se citește degeaba. Opera care tocmai m-a terminat a suscitat aprinse discuții În privința capitalei probleme cine se ascunde sub pseudonim. Pe mine nu mă interesează, pentru că nu sînt pervers, port doar mască și lanțuri. Să n-o mai lungesc: autoarea a fost mai Întîi la facultate și o tentau o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Elenă Marin Alexe Vântul colinda tot mai nervos, mușcând cu lăcomie frunzele ofilite de istovul verii și în grabă lui, aruncă un zâmbet semeț pe zorii diafani, ce abia se ițesc printre scâncete, sărutând cu lumina aprinsă, zarea pustie de dor neîmplinit în horă luminii. Soarele, se strecoară în pași de dans, ocolind valuri de nor, sfios și tandru, depune că o pecete sărutul cald pe fructul purpuriu, apoi triumfând el și rodul bogat, își dau mâna
Octombrie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83271_a_84596]
-
Clopot în noapte Ploaie de șoapte Strigăt de moarte Trupul meu Lanul întins Focul nestins Dor necuprins Gândul meu Zbor în abis Abur încins Inima mea Far în furtună Brațe ce-adună Cântec sub lună Sufletul meu Coardă atinsă Torță aprinsă Zare întinsă
Poemul nescris by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83276_a_84601]
-
Începeau cu 1400, niște case din prefabricate. Parcă și urmări plăcuțele de pe trotuar. Merse pe jos pînă la 1486, o casă tencuită cu stuc, avînd pe acoperiș un Moș Crăciun din neon, Într-o sanie trasă de reni. Înăuntru: lumini aprinse. Pe alee un Ford de dinaintea războiului. Prin fereastra mare Îl vedea pe Ralphie Kinnard snopind o femeie Îmbrăcată În halat de baie. Femeia părea să aibă În jur de treizeci și cinci de ani și fața Îi era tumefiată. Se dădu Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Zi-le că fac hîrțoagele mai tîrziu. — De la secția Hollenbeck ? Bud confirmă și Își luă cătușele. Reveni la casă și văzu un tablou electric exterior. Trase de Întrerupătoarele siguranțelor pînă cînd luminile se stinseră. Numai sania lui Moș Crăciun rămase aprinsă. Bud apucă de un cablu care ieșea din panou și Îl smuci. Tot ansamblul luminos căzu la pămînt, iar renul explodă. Kinnard se năpusti afară și se Împiedică de renul Rudolph. Bud Îi puse cătușele și-l trînti cu fața la pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pe tocurile ei Înalte. Tunete, fulgere, ploaie... Karen Își lepădă pantofii și o luă la fugă desculță. Jack o ajunse din urmă lîngă veranda casei Învecinate, ud și gata să izbucnească În rîs. Karen deschise ușa. Lumina din hol era aprinsă. Jack se uită la tînără - tremura și i se făcuse pielea ca de găină. Karen Își scutură apa din păr. — Pisicile sînt la etaj. Jack Își scoase sacoul. — Nu, vreau să-ți aud discursul. — SÎnt sigură că știi despre ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
atinsese. Afară pe ușă, cuprins de greață. Aerul nopții Îi biciuia nervii. Auzi o mașină ambalînd. O Împușcătură făcu praf geamul din față. Alte două distruseră portiera. Jack scoase pistolul și trase - mașina o luă din loc, fără nici o lumină aprinsă. Stîngaci: două gloanțe nimeriră Într-un copac și Împrăștiară așchii de lemn. Alte trei gloanțe, nici unul În țintă Mașina se Îndepărtă, derapînd, cu partea din spate. Uși deschise - martori oculari. Jack ajunse la mașină. Rateuri, pornire În trombă. Nu aprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Domnul Dieterling e Într-adevăr dispus să-mi ofere o slujbă la Dream-a-Dreamland? Azi merg la cumpărături cu restul banilor de la tine. Așa Îmi țin mintea ocupată, ca să mă gîndesc mai puțin la asta. Am să vin diseară. Lasă lumina aprinsă. Inez Ed se schimbă și lipi cheia pe rezervă de ușă cu o bandă adezivă. Lăsă lumina aprinsă. CAPITOLUL 32 Jack, În mașina lui, aștepta să pornească pe urmele lui Bud White. Ceva mîini schilodite, Îmbrăcăminte de poponari, una dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
restul banilor de la tine. Așa Îmi țin mintea ocupată, ca să mă gîndesc mai puțin la asta. Am să vin diseară. Lasă lumina aprinsă. Inez Ed se schimbă și lipi cheia pe rezervă de ușă cu o bandă adezivă. Lăsă lumina aprinsă. CAPITOLUL 32 Jack, În mașina lui, aștepta să pornească pe urmele lui Bud White. Ceva mîini schilodite, Îmbrăcăminte de poponari, una dintre echipe spărgînd uși de garaj, niște negrotei foarte energici caftind echipele de căutare, atacuri surpriză de pe acoperișuri... Ghinion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Treizeci de secunde. Nici o mișcare. Jack Încercă ușa, care nu cedă. Împinse un umăr În țîțÎni și ușa ieși din balamale. Mirosul acela... Cu Încetinitorul: scoate batista, scoate pistolul, cotul pe perete, Întrerupătorul. Nici o amprentă. Întrerupătorul Împins În jos, luminile aprinse. Sid Hudgens măcelărit pe covor, covorul Îmbibat, pe podea o baltă de sînge lipicios. Brațele și picioarele tăiate și așezate În unghiuri stranii față de trunchi. Despicat de la vintre pînă la gît, cu albul oaselor ițindu-se prin masa aceea roșie. Fișete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
știa că dacă nu făceau sex, vor trebui să discute, iar Lynn părea să simtă același lucru. Cabana avea un miros de mucegai, patul nu era făcut - totul rămăsese așa, stătut, după ultima lui noapte cu Inez. Ed ținu luminile aprinse: cu cît vedea mai mult, cu atît se gîndea mai puțin. Îl ajuta să continue actul. Își reținu orgasmul numărînd pistruii lui Lynn. Amîndoi consumară actul Încet, compensînd graba cu care se rostogoliseră de pe canapea. Lynn avea vînătăi. Ed știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Dieterling. Resturi de piele și cartilagii pe verigile lanțului - punctele de sprijin pentru saltul peste gard. Pe asfaltul decolorat, puncte Întunecate - sînge. Ușor de urmărit. Traversă locul de joacă, apoi coborî treptele spre ușa boilerului. SÎnge pe clanță, o lumină aprinsă Înăuntru. Scoase pistolul luat de la Bud White și intră. Într-un colț David Mertens tremura. În Încăpere era foarte cald - omul nădușea, năclăindu-și hainele pline de sînge. Își rînji dinții la el și gura i se strîmbă Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
vieți cenușii și colbul se răspândea umplându-ne cu vise. Ne ascundeau cometele de lucși și noaptea albastră cenușie se-nviora. Era târziu și - totuși - ni se părea... dorința miticului ars mustea din luminările încinse. Și iar se-nsuflețeau dezlănțuirile aprinse.
Crepuscul by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83712_a_85037]
-
pricepeau o iotă din câte se petreceau cu adevărat în jurul lor. Dar nu doar cu politica erau cu totul în afară. Replicile sclipeau, scânteiau, se încrucișau, se ciocneau, ieșeau fulgere, vorbele erau alese și frumos orânduite, tonul era calm sau aprins sau aprig sau îngăduitor sau împăciuitor sau convingător sau zeflemitor, în funcție de ce aveau a-și spune, dar, dacă cineva ar fi vrut să relateze ce se spusese - nu mai târziu, ci chiar imediat ce parfumul cafelei fusese înghițit de alte miresme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
într-un fel și plăcut, au hălăduit pe străduțele în pantă, l-au ascultat cum povestește într-un ritm egal și neobosit, cu tonuri diferite, interpretând, jucând un rol care nu fusese niciodată al lui, i-a purtat pe sub felinarele aprinse ale străduțelor ce se cățărau pe munte, făcea echilibristică pe bordura trotuarului, scălâmbăindu-se ca un clovn, părând clovn un timp, fluierând ușor și încercând să cânte cu glasul complet lipsit de muzicalitate niște melodii superbe ce deveneau amuzante, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
o vreme în jur. Descria cu bețișorul subțire cercuri și linii pe pledul ce-i acoperea genunchii, privea undeva, drept înainte, printre frunzele prăfuite ale gutuilor, de un verde sur, galben, portocaliu, purpuriu, un amestec strălucitor de culori calde și aprinse, forme evanescente, curbe, frunze spiralate și arbori torsionați, îmbătrâniți nu atât de neîngrijire, cât de roaderea vremii, le vezi? - șoptea dintr-odată cu ochii umezi. Andrei Vlădescu aștepta la picioarele ei să continue, bătrâna doamnă Marga Pop privea printre frunzele din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
trebuie să facă? Învârtea dintr-odată cu furie aproape bețișorul prin aer, întorcea într-o parte ochii din nou umezi, privea fix spre capătul terasei, unde doi bătrâni citeau sub umbreluțe colorate, nepăsători la culorile cerului ce se amestecau, calde și aprinse, în timp ce o soră subțire și blondă le pregătea niște licori pe o tavă, apoi punea bețișorul pe umărul lui Andrei Vlădescu: „Tu, care ai citit atâta filosofie, ai fi în stare să-mi spui?“. Dar era limpede că nu aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ce risipea ceața și alunga umbrele. Dar ceva ca o pâclă invizibilă rămânea agățată peste tot, ușor apăsătoare, doar mai târziu lumina și ziua redeveneau cele știute. Apusurile păreau mai înfierbântate și cerul ardea în nuanțe succesive incredibile de roșu aprins, auriu și violet, în timp ce pâcla invizibilă urca de la pământ, dintre arbori și case, îmbrăcându-le, căpătând consistență, redevenind aburul tremurător în care se stingeau fantomele blocurilor albe din zare, mai întâi, ce închideau orizontul, apropiindu-l. În balconul-terasă, Andrei Vlădescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
să obțină de unul singur tot ce vrea să obțină. Făcându-l să uite că în învălmășelile lumii e nu numai imposibil să socoți că ai putea contrapune mereu voința ta voinței celorlalți, la fel de aprigă ori poate și chiar mai aprinsă, ci că e chiar o cutezanță care irită, nemulțumește, îngrijorează și sperie, încât își merită o pedeapsă pentru domolire. Negândindu-se nici măcar o clipă că de mult își pierduse nevinovăția și că din acel moment nu mai era nici el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Roderick Winshaw. — Încântat de cunoștință, spuse Roddy. Darren mormăi și el ceva. — A condus tot drumul tocmai de la Londra, spuse Phoebe, întinzând mâna ca să stingă televizorul. Sunt sigură că vrea să se relaxeze. Hei, mă uit la ceva! Televizorul rămase aprins și Phoebe se retrase în camera ei ca să-și termine bagajele. Roddy se duse în bucătărie, unde o femeie îngrijită cu păr blond deschis turna ceai în patru cești. — Ești probabil Roddy, spuse ea întinzându-i o ceașcă. Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cadrele nefolosite ale tinerelor actrițe în diverse stadii de déshaabillé. Stop-cadrul era pentru Thomas însăși rațiunea de fi a aparaturii video:era convins că va transforma Anglia într-o națiune de voyeuriști și uneori stătea fascinat în întuneric cu televizorul aprins, cu nasturii de la prohab desfăcuți și cu ușa bine încuiată și își imagina scene identice repetându-se în toată țara cu perdelele trase și simțea o stranie solidaritate cu marea masă de oameni de a căror viață se izola în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
începuse deja. 1990 — Baza de la Qalat Saleh, spuse Graham, conținea douăsprezece hangare subterane de beton întărite, suficient de mari pentru a adăposti două duzini de avioane, care vor decola de pe o rampă subterană, cu frânele apăsate și luminile din coadă aprinse. Ascultându-și vocea în cască, i se păru plată și deloc impunătoare. Dar era doar un comentariu de probă, ca să-l ajute să sincronizeze cuvintele cu imaginile. Când se va termina filmul, va angaja un actor, unul cunoscut pentru simpatiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]