18,576 matches
-
de bază potrivit căreia mama este primul spațiu în care nou-născutul își proiectează angoasele intolerabile furnizează prototipul identificării proiective „rele”. Printre autorii post-kleinieni, Bion va fi acela care va stipula că, în schimb, prototipul identificării proiective „normale” sau „bune” este aptitudinea maternă de a primi și de a-și asuma angoasa și frustrarea infantile. Bion numește această funcție „capacitatea de reverie a mamei”, adică propriile sale mișcări psihice prin care ea este în măsură să „aline” și să „gândească” neliniștea infantilă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
stăvili procesele instinctuale legându-le de idei pe care le putem analiza în interiorul conștiinței este una dintre achizițiile cele mai generale, mai primitive și mai necesare ale Eului uman” (Benassy, 1969). Chiar și la adolescenți trebuie să distingem dobândirea unor aptitudini pentru raționamentul logic și pentru capacitatea de abstractizare, „imens câștig intelectual prilejuit de adolescență” (Braconnier, 1989), de intelectualizarea defensivă. A. Freud face o distincție clară între intelectualizarea defensivă proprie adolescenței și intelectualizarea care, în opinia sa, „rezolvă problema reală”, nefiind
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
colaborare a refulării cu sublimarea în cazul lui Leonardo da Vinci (1910/1987). Refularea sexuală, explică el, îl face pe Leonardo să-și sublimeze libidoul, pictorul prezentând două particularități inexplicabile: o înclinație foarte marcată pentru refularea pulsiunilor și o remarcabilă aptitudine de sublimare. Am putea presupune că sublimarea nu vizează decât o anumită cantitate de energie sexuală, iar refularea ar fi utilă în scăderea intensității acesteia, permițând deci o sublimare reușită. În domeniul acestei comparații, se verifică exactitatea observației Annei Freud
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în partid, este infinit mai intensă și mai eficace ș...ț. Politica este una și aceeași pentru ambele sexe, care nu pot fi decât colaboratoare înlăuntrul aceleiași formațiuni politice, completându-se în munca publică cu specificul reciproc, de cultură, de aptitudini, de simț politic”4. Protagonistele Uniunii Femeilor Muncitoare (U.F.M., înființată în mai 1930 prin unificarea cercurilor femeilor socialiste) au fost în opoziție cu ambele orientări. Ele erau pe deplin de acord cu implicarea femeilor în viața politică, dar respingeau
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Dar în afară de aceasta, feminismul a criticat totdeauna faptul că până acum au guvernat exclusiv bărbații și a susținut mereu că interesul societății cere participarea la viața de stat a tuturor forțelor, a tuturor energiilor, prin urmare și a acelor energii, aptitudini, talente ce s-ar ivi în mai mult de jumătate din omenire, reprezentată prin femei. Feministele înțeleg deci, că după cum în familie colaborează cu fiii și soții lor, tot astfel să coopereze cu ei și în administrațiile publice unde se
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în școlile statului unde sunt trimiși să urmeze ca oricare alți școlari. După terminarea cursului primar, trec în școli industriale, făcând practică în atelierele înființate cu concursul ministerului muncii, depun examene și obțin cărțulia de maestru calificat. Cei care au aptitudini speciale pentru învățătură sunt trimiși în școli superioare, primăria trebuind să le poarte de grije, până la completa terminare a studiilor. Fetițele din Orfelinatul „Radu Vodă”, care, până la venirea d-nei Botez în fruntea asistenței municipiului erau destinate a fi plasate „în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
casă și afară de casă, în viața privată ca și în cea publică a acestor doi factori - membri componenți ai familiei și societății - bărbatul și femeia. Repetăm că nu voim decât să lucrăm, să ne asigurăm drepturi la orice muncă după aptitudini. Că cerem salar egal la muncă egală în interesul susținerii familiei dacă suntem căsătorite - și a demnității, a cinstei noastre, - dacă suntem celibatare. Am făcut multă propagandă în întreaga țară, călătorind în diverse orașe și creând secțiuni filiale în multe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și cu drept cuvânt - că aduci prin Ziarul Nostru 2 un real serviciu cauzei drepte îmbrățișate de atâtea femei, care de 19 ani duc luptă grea să capete pentru mamele, soțiile și fiicele acestei țări, dreptul la orice muncă după aptitudini și aceleași drepturi civile și politice ca și fiii, soții și frații lor. Te cunosc de mult. Ca copilă ai fost una din cele mai strălucite dintre elevele mele. Mi-ai devenit mai târziu prietenă, colegă de idei îmbrățișând cauza
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
familială în diferite centre pentru fetele studioase și muncitoare, evitându-le promiscuitatea hotelurilor și pericolul gazdelor dubioase. b) Organizarea neapărată a unor institute de reeducare pe baze cât mai largi, cu secțiuni pentru cercetări psihopatologice, cu ateliere de muncă potrivită aptitudinilor fiecăreia și cerințelor vieții noastre sociale, cu secțiuni pentru activitatea de gospodărie casnică, cu ferme complete pentru refacerea fizică sau morală în viața de țară. c) Organizarea coloniilor de vară pentru elementele accidentate, debile și a unui preventoriu la munte
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
importante. Ziua a II-a ședința a fost prezidată de d-nele Maria B. Baiulescu și Elena C. Meissner. Drepturile femeii la muncă Prima comunicare a fost a d-nei Elena Meissner care a vorbit despre drepturile femeii la orice muncă, după aptitudine. Oratoarea a susținut principiul egalității femeii cu bărbatul în toate ramurile de activitate, observând că a se răpi femeii dreptul la câștig, înseamnă a i se lua un drept esențial de viață. A mai afirmat îndreptățirea femeii la salariu egal
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
strălucit în care au fost primite congresistele, precum și d-nei Maria Dimitriu-Castano, președinta organizației locale și organizatoarea congresului. Moțiunea S-a dat citire apoi, unei moțiuni prin care se cere rezolvarea următoarelor chestiuni: acordarea dreptului pentru femeie la orice muncă, după aptitudini; cercetarea paternității, cu obligațiunea pentru femeie ca în timpul sarcinii să declare pe tatăl viitorului copil; în comisiunile de judecare a copiilor delincvenți să facă parte și o femeie ca judecător; educarea femeii de la țară, prin înființarea de școli de gospodărie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
alegerea comitetelor locale și la atribuirea lucrului pe teren, să se dea întâietate muncii. Să se lase locul cel mai de seamă celor mai vrednice și celor ce au dovedit capacitate de muncă și devotament. Dându-se fiecăruia locul potrivit cu aptitudinile ei firești și cu pregăirea sa se va face o bună și justă distribuire a muncii și se va putea realiza un rezultat real. Federația lucrând pe principiul descentralizării, își organizează acum, activitatea pe comună, județ și regiune, formându-se
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
situație se afla Gaston Marin (vezi tabelul 1), cu un mandat Îndelung ca ministru al Electricității și ca președinte al Comisiei de Stat pentru Planificare. Poziția sa politică pare să Îi fi fost acordată ca un fel de recompensă pentru aptitudinile sale și, probabil, pentru angajamentul eficient față de țelurile partidului. Deși a fost În guvern din august 1949, el a dobândit calitatea de membru plin al CC (și nimic mai mult) numai În decembrie 1960. Unele surse indică faptul că era
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
principală pe care o formulăm este aceea că regimul comunist a recrutat pentru conducerea sistemului său penitenciar persoane care proveneau din medii sociale specifice, cu o pregătire școlară slabă și care, În general, s-au perfecționat și și-au Însușit aptitudinile necesare unor astfel de funcții la locul de muncă. Oportunitatea de promovare socială și beneficiile materiale oferite acestor cadre le-au cooptat În mod angajat În „lupta de clasă”, transformându-le În unelte ale sistemului represiv. Gradul scăzut de cultură
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
perfecționarea pregătirii cadrelor era (În limbajul comunist) o activitate cu caracter informativ generată de progresul științifico-tehnic, de introducerea rapidă a acestuia În activitatea practică, și desfășurată În institute de Învățământ sau În unități economico-sociale, În vederea lărgirii și actualizării cunoștințelor, dezvoltării aptitudinilor și modelării atitudinilor necesare cadrelor de conducere și de specialitate pentru creșterea nivelului calitativ al activității lor profesionale. Cursuri de perfecționare Frecvență Procent Procentul validat Procentul cumulat 1 lună 4 4 4 4 45 zile 9 9 9 13 2
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ipoteza de lucru este confirmată În mare parte: regimul comunist a recrutat pentru sistemul său penitenciar persoane cu o anumită origine socială (În buna tradiție a luptei de clasă), persoane care, În general, s-au perfecționat și și-au Însușit aptitudinile necesare unor astfel de funcții la locul de muncă! Diferența dintre regimul Dej și regimul Ceaușescu trebuie semnalată din această perspectivă. Odată cu maturizarea sistemului, nevoia de cadre profesionalizate devine evidentă, În acest sens optându-se pentru o recrutare și o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
era Întotdeauna de acord cu revendicările muncitorești ale Solidarității, dar care accepta lupta acesteia pentru libertate În măsura În care convergea cu propriile sale interese. Acest grup, tratând Întreprinderea ca pe un câmp de acțiune, a creat Încă din acea vreme instrumente și aptitudini care i-au permis să Înțeleagă cu ușurință transformarea raporturilor de proprietate după 1989. Din anumite puncte de vedere, această mutație va constitui chiar, pentru ei, o urmare mult mai naturală decât socialismul de stat pe care Îl gestionau. Formarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care le folosesc În apărarea lor este că Partidul Comunist Cehoslovac devenise, În cursul anilor ’70 și ’80, un loc de selecție meritocratică. Ei vor să demonstreze că meritul, cultul pentru munca bine făcută i-au ținut În Partid. Această aptitudine pentru munca bine făcută o aveau și Înainte, spun ei, și continuă să o aibă și În activitatea lor antreprenorială: Noi, care am fost privați de muncă, o muncă pe care o iubeam și pe care o făceam cu entuziasm
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În câmpul puterii..., ed. cit., p. 237. Ibidem. Mihai Dinu Gheorghiu, „La mobilité universitaire internationale...”, art. cit., p. xxii. Mary Ellen Fischer, op. cit., p. 197. Vezi, de exemplu, procesul de a dezvolta conceptul de sțiința conducerii: Marin Mihuț, Calitatea și aptitudinile cadrelor de conducere, Institutul Național de Informare și Documentare, București, 1980, și Emil Mihuleac, știința conducerii și profilul conducătorului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977. Mihai Dinu Gheorghiu, Intelectualii În Câmpul Puterii..., ed. cit., p. 237. Katherine Verdery, Compromis și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
prezentării informațiilor; comunicarea extinsă, datorată interconexiunii generalizate. Dezvoltarea și diversificarea serviciilor Specializarea producătorilor și în general, specializarea activităților omenești este recunoscută ca factor esențial al progresului. În orice activitate la care participă mai multe persoane, se pot observa diferențieri de aptitudini și eficiență. Asigurarea unor condiții favorabile pentru procesul de producție, cum ar fi încălzirea încăperilor, aducerea materialelor la locul de prelucrare, asigurarea cu energie tehnologică, are consecință directă în creșterea productivității. Serviciile conexe, simple este logic să fie executate de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pentru cercetarea îmbătrânirii. Alte studii utilizează cercetarea narativă pentru investigarea anumitor perioade sau tranziții din viața unei persoane: de exemplu, Farrell, Rosenberg și Rosenberg (1993) studiază paternitatea; Riessman (1990) divorțul; Murray (1992), Ochberg (1994) și Wiersma (1998) cariera sau dezvoltarea aptitudinilor vocaționale; Lieblich (1993) tranziția imigrației; și așa mai departe. În științele cognitive, metoda narativă este utilizată în studiul memoriei, al dezvoltării limbajului și al procesării informațiilor (Hartley și Jensen, 1991; Neisser și Fivush, 1994). În aplicații, folosește cercetarea clinică narativă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a motivațiilor și obiectivelor acestuia; abilități de comunicare și relaționare față de un public prin definiție multinivelar, eterogen ca vârstă, ca posibilități și interese; stăpânirea unui evantai de metode didactice de resemnificare și interpretare a informației transmisă de suportul de curs; aptitudini de concepere și creare a unor situații evaluative și autoevaluative, altele decât cele explicitate la nivelul corpului cursului (tipărit sau sub formă digitală); competențe de consiliere și orientare postînvățare (profesională, educațională, social-culturală). Consemnele asupra muncii în comun fie sunt prescrise
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Distanța față de centrul de ofertă educațională îți dictează să „alegi” o atare formă de instruire. Informarea nu se poate ivi decât într-un cadru de competențe formate. A fi relativ autonom din punct de vedere educativ presupune o structură de aptitudini și abilități deja formate, consolidate. Când discutăm despre autonomia educatului, se nasc întrebări de tipul (vezi Bellier, 2001, p. 37): Educatul va ști să-și organizeze învățarea? Va resimți nevoia de a fi ghidat? Va exploata sursele puse la dispoziție
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
efectuarea deprinderilor specifice ramurilor sportive. Este vorba de actele motrice realizate prin contracția mușchilor scheletici. (Terminologia educației fizice și sportului, Editura Stadion, București, 1978. Le Petit Larouse, Ed. Larouse, Paris ). Deși unele dicționare consemnează ca sinonim termenul motilitate, drept acea aptitudine de a efectua mișcări spontane sau reacționale la om, noi considerăm ca acesta este propriu activității musculaturii netede, viscerale, care nu are o expresie mecanică vizibilă. Un alt termen utilizat în studiul motricității este adjectivul motor, provenit din latinescul "motor
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
atinge un scop imediat, unic sau integrat într-o activitate motrică (de exemplu, mersul, alergarea, "serviciul", driblingul, contraatacul etc.). Acțiunea este determinată de integrarea factorilor energetici, cinematici și cognitivi ai mișcării. Acțiunea motrică are în același timp caracteristici de constanța (aptitudinea de a realiza o anumita sarcină motrică în repetate rânduri, de exemplu, scrisul) și caracteristici de unicitate (mișcarea nu se repetă niciodată identic, ci există mici variații ale ei). Se poate deduce ca actul și acțiunea motrică sunt niveluri "concentrice
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]