13,069 matches
-
am îndrep tat spre Roverul masiv care ne aștepta la poartă. Poetele ce nu-și vorbiseră niciodată erau deja în mașină. Șoferul a mormăit ceva în engleza lui de neîn țeles, apoi a-ntors cheia-n contact. Am bătătorit bruma-n arc de cerc și-am intrat pe șosea. Am lăsat în urmă castelul bântuit de la Annaghma kerrig și ne-am repezit iar, ca nelumea, pe contra sens, pe dru murile întortocheate ale Irlandei. Obiectul care mă inspiră Când eram un puști
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ne-au înștiințat despre toate locurile pe unde veneau la noi. 13. De aceea am pus, în locurile cele mai de jos, dinapoia zidului, și în locurile tari, poporul pe familii, i-am așezat pe toți cu săbiile, sulițele și arcurile lor. 14. M-am uitat, și sculîndu-mă, am zis mai marilor, dregătorilor și celuilalt popor: Nu vă temeți de ei! Aduceți-vă aminte de Domnul cel mare și înfricoșat, și luptați pentru frații voștri, pentru fiii voștri și fetele voastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
noștri că am fost înștiințați, Dumnezeu le-a nimicit planul, și ne-am întors cu toții la zid, fiecare la lucrarea lui. 16. Din ziua aceea, jumătate din oamenii mei lucrau, iar cealaltă jumătate era înarmată cu sulițe, cu scuturi, cu arcuri și cu platoșe. Căpeteniile erau înapoia întregii case a lui Iuda. 17. Cei ce zideau zidul, și cei ce duceau sau încărcau poverile, cu o mînă lucrau, iar cu alta țineau arma. 18. Fiecare din ei, cînd lucra, își avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
și am auzit pe una din cele patru făpturi vii zicînd cu un glas ca de tunet: "Vino și vezi!" 2. M-am uitat, și iată că s-a arătat un cal alb. Cel ce sta pe el, avea un arc; i s-a dat o cunună, și a pornit biruitor, și ca să biruiască. 3. Cînd a rupt Mielul a doua pecete, am auzit pe a doua făptură vie zicînd: "Vino și vezi." 4. Și s-a arătat un alt cal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
niște scrisori de mulțumire pe care comandantul șantierului le-a adresat școlii. Sunteți bună să le dați citire aici, în plen?” “Scrisori? Care scrisori? Poate anonimele scrise... știm noi de către cine!” La auzul acestor vorbe, profesorul Alexandrescu sare ca un arc. Spune doar atât: ce-ar spune tovarășa Apostol dacă... I se ia vorba din gură: se știe placa: tribunal, proces, calomnie, codul penal, de la nu știu-câte-luni la nu-știu-câți ani, dar să stea liniștit domn’ profesor Alexandrescu, că nu-i așa
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
voastră: Amoriții, Fereziții, Cananiții, Hetiții, Ghirgasiții, Heviții și Iebusiții, i-am dat în mîinile voastre, 12. am trimis înaintea voastră viespe bondărească, și i-a izgonit dinaintea voastră, ca pe cei doi împărați ai Amoriților: nu cu sabia, nici cu arcul tău. 13. V-am dat o țară pe care n-o munciserăți, cetăți pe care nu le zidiserăți, dar pe care le locuiți, vii și măslini pe care nu-i sădiserăți, dar care vă slujesc ca hrană. 14. Acum, temeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
și apoi din nou, în anii 1970, cu carton și aluminiu. —Ce face... creierul lui de reptilă? Ce fel de activitate bunicică? Doctorul Hayes începu să turuie denumiri: măduvă, pons, mezencefal, cerebel. Ea transcrise cuvintele într-un mic carnețel cu arc, în care își nota totul, ca să se informeze mai târziu. Neurologul făcea creierul să pară mai șubred decât vechile camioane de jucărie pe care Mark le asambla din bucăți de dulapuri aruncate și bidoane de detergent retezate. Dar cum rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
bine înțelegem cât de multe mai avem de învățat. La următoarea întâlnire cu doctorul Hayes era pregătită. — Domnule doctor, ați luat cumva în considerare vreuna dintre noile terapii pentru traumatisme craniene? Scotoci în geanta ei de umăr după carnețelul cu arc. Agenți neuroprotectori? Cerestat? PEG-SOD? —Oau. Sunt impresionat. Ți-ai făcut temele. Ea încercă să pară atât de competentă cât și-ar fi dorit să fie el. Doctorul Hayes își lipi palmele una de alta și le duse la buze. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
peste slujba de vis pentru orice femeie. Nici într-un milion de ani n-o să ghicești ce fac. Eu nici măcar nu știam că există așa ceva. Ghid la noul monument de pe Great Platte River Road. Voi doi știați că noul nostru arc e singurul monument din lume de pe o autostradă interstatală? Nu pot să pricep de ce n-are încă prea mult succes. Mark asculta, cu gura deschisă. Karin închise ochii și savură o frumoasă mostră de inepție umană. —Trebuie să mă îmbrac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de televiziune, cu o bonetă mică de colonistă și o rochie lungă până-n pământ. Are o viață nouă sau ceva de genul ăsta, trăiește numai cu rădăcini, într-un șanț acoperit cu iarbă, ca un câine uriaș de prerie, lângă Arcul de pe autostradă. Trebuie să se poarte ca și cum maică-sa ar fi murit într-o furtună de zăpadă, iar taică-său, de secetă, ca în nenorocita aia de Biblie, chiar dacă părinții ei trăiesc amândoi și locuiesc într-o comunitate închisă de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pe care orice câine știe s-o facă. Actrița Karin iese pe ușa șoferului. Plânge și râde în același timp. Ia uite, spune ea. Ai zice că a crezut că n-o să te mai vadă niciodată! Câinele sare ca pe arcuri, drept în sus. Mark își ridică brațele, ca să pareze atacul. Barbara îl sprijină. Ia uite cine a venit! zice Barbara. Uite cine murea de nerăbdare să te vadă. Se apleacă și-și freacă nasul de câine. Da, da, uită-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
linia de sosire. Una dintre mașini se desprinse de grup și lovi tribuna plină. Ecranul se transformă într-o pată luminoasă. Oamenii fugeau în toate direcțiile, ca niște termite dintr-un cuib în flăcări. Mașina explodă într-o flacără unsuroasă. Arcul unui țipăt se întinse și se prăbuși pe pământ sub formă de râs. Din flăcări ieși o siluetă îmbrăcată în costum de protecție, carbonizată de la cască până la bocanci, care dansa nebunește. —Băga-mi-aș, spuse tipul cu mutră de bursuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ele. Bonnie - un dagherotip colorat, cu o friptură de două sute cincizeci de grame pe o farfurie de hârtie ținută în echilibru pe genunchi - asculta, de parcă ar fi fost un discurs pe care trebuia să-l memoreze pentru slujba ei de la Arc. — Uneori nu vă pare rău de ei? De străini? — Mă rog, spuse Rupp, cu îndoială. Nu e ca și cum ar fi pur și simplu naivi. Reverendul Billy zice că treaba asta cu Irakul e de fapt profețită în Biblie, adăugă Bonnie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Ea și-ar fi dorit ca el să fie așa cum nu va mai fi niciodată, așa cum nici nu mai era sigură că fusese vreodată. Nu avea puterea să facă față noii lui inocențe zdrobitoare. Se așeză într-un scaun pliant. Arcul vieții ei nu mai ducea nicăieri. Viitorul se prăbușea, îngropând-o sub greutatea lui. Apoi, atingerea unor degete pe brațul ei o scoase din ea însăși. Se uită în sus la Barbara, o față a cărei expresie părea neschimbată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
asta, alege și tu soluția mai ușoară. Aia evidentă. —Ha! În viața asta? Te-ai țăcănit. Își înfășură prosopul în jurul taliei și o ajută să întindă canapeaua-pat. Mai târziu, după miezul nopții, ea zăcea pe salteaua plină de rotițe și arcuri, pândind în întuneric orice mișcare. Totul era viu: aerul condiționat pornindu-se și oprindu-se brusc, ființe mărunte fojgăind pe pereți, crengi cu sânge cald bătând în fereastră, ceva ca un avion de recunoaștere de talie mică inspectând azaleele, insecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
se putu abține să nu râdă. — Dar acum ne-am schimbat. Am adus doi parteneri noi și suntem mult mai ambițioși. —Robert. Ambiția n-a fost niciodată problema ta. — Nu, vreau să zic ambiție bună. Suntem implicați în chestia cu Arcul! Ea sughiță iar. Dar el strălucea de o mândrie de cercetaș care o ului. Ideea că-i fusese vreodată frică de omul ăsta era de neconceput. Pur și simplu îl luase drept altcineva, nu înțelesese niciodată ce urmărea cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din vorbit, dezorientat. Se strecurase în sală, o spectatoare secretă. Sylvie. Sylvie la douăzeci și unu de ani, în Ohio. Așezată în partea mai înaltă a sălii, chiar pe rândurile din stânga, privea țintă slide-urile, stând picior peste picior cu un carnețel cu arc în poală, cu pixul lipit de buza de sus. Pe tăblia rabatabilă a băncii ei erau puse toate cursurile tipărite. Iată-i ajunși la sfârșitul semestrului și până acum n-o observase. —De-a lungul anilor, H.M. a devenit unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mesaj. Te-ar deranja dacă ai sta câteva nopți cu fratele meu? Se crede mort. Chiar și la standardele din Kearney, era genul de întrebare pe care era mai bine s-o adresezi personal. Până la urmă, Karin se duse la Arc, când Bonnie era de serviciu. Până acum, Karin nu se obosise să vină în vizită. Șaizeci și cinci de milioane de dolari ca să-i transforme pe străbunicii ei în desene animate și ca să-i păcălească pe cei aflați în drum spre California
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
rușinată și retrasă în bârlog, nu doar că n-am decedat, dar am adus o ființă nouă pe lume. E ca și cum edificiul scheletului meu psihic s-ar fi prăbușit, atunci pe drum, și acum se reconstruiește, cu alte unghiuri, cu arcuri și volute de susținere mult mai bine calculate, arhitectul s-a trezit din adolescența lui șuie și prelungită și a început să facă planuri adevărate, bine cumpănite. Acum acoperișurile trebuie să reziste, interioarele trebuie să fie luminoase și pilonii rezistenți
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
cu sfințenie, cu gingășie și curățenie în adâncul ființei noastre. Ele ne încântă inima, ne deșteaptă sentimente nobile, ne fac mai atenți cu noi înșine și mai ales cu semenii noștri. Cuvântul e ca o săgeată ce o dată lansată din arc, nu mai poate fi adusă înapoi. De aceea el trebuie cântărit, îngrijit și stropit măcar cu puțin suflet de fiecare dată când îi dăm drumul din odăile inimii și gândurilor noastre. Cu atât mai mult un cuvânt ce urmează a
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
că grija pentru bagaje i-a stricat toată bucuria zilelor petrecute la Paris. Domnișoara Bradley e o fată din grupul nostru. În prima zi am făcut turul orașului cu autocarul și am văzut Notre Dame, Cartierul Latin, Turnul Eiffel și Arcul de Triumf, iar la prînz m-am Întors și-am luat masa la hotel. După masă cîteva fete au plecat la cumpărături, iar altele s-au dus la Luvru. N-am stat mult, doar atît cît să ne facem o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
seara, când am ieșit la cină. Mi-era milă de PAM, că i-am doborât draperia, dar eram tare mândru de mine. Noroc că am coadă - și încă una stufoasă -. O pot ridica nu numai când mă întind ca un arc, ci și când simt că sunt un motan frumos, deștept și pornit pe fapte bune. Pentru cine n-are coadă, cred că-i mai greu să arate cum e. ...Nu credeți că sunt pornit mereu pe fapte bune? În aceeași
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
trudim, adică dacă muncim din greu. Chiar Învățătorul spunea odată că vorba asta, „succes” înaintea cuvântului „trudă” nu există decât în dicționar. Am ieșit un pic din vis. În momentul acesta eu trec la fitness: mă întind bine, mă fac arc, îmi înalț coada ca un catarg și alerg. Alerg de unul singur, ce pot să fac?! Jucăriile după care alergam, au intrat, zăpăcitele, pe sub fotolii și pe sub dulapuri. Casa asta seamănă cu Triunghiul Bermudelor. Ați auzit de locul acela, prieteni
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
nu mai era nici o clipă de pierdut. Când acționă, Gosseyn avu un puternic sentiment de regret pentru că electricitatea care însoțea mișcarea era mult prea vizibilă. Această mișcare din priza aflată la o sută cincizeci de picioare depărtare, în forma unui arc electric și impactul ei era imposibil de împiedicat. Amănuntele despre ceea ce se întâmplase nu-i erau clare nici lui Gosseyn, deși el era singurul martor, și privise cu mare atenție. Mingea metalică, după cum observase el, se afla deja în mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
și impactul ei era imposibil de împiedicat. Amănuntele despre ceea ce se întâmplase nu-i erau clare nici lui Gosseyn, deși el era singurul martor, și privise cu mare atenție. Mingea metalică, după cum observase el, se afla deja în mișcare atunci când arcul electric o ajunse. Mingea explodă la mai puțin de patru sau cinci picioare de mâna care o aruncase de pe acoperiș; iar distanța fusese, în mod evident, prea mică. Individul scoase un răcnet, căzu pe spate și nu se mai văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]