13,008 matches
-
Înșiră de a lungul limanului Nistrului prin anul 1992 a intrat În preocuparea arheologilor, istoricilor și a colectivelor medicale din sanatorii În vederea alcătuirii unui ghid turistic. La solicitarea medicului șef al Sanatoriului „Sănătatea” din stațiunea Sergheev am trimis câteva studii arheologice scrise În Analele Academiei de cercetătorul de la universitatea ieșeană Paul Nicorescu iar sub raport balneo sanatorial contribuția Prof. V. E. Hurmuzachi de la clinica de Pediatrie din Iași. Relatarea noastră s-a referit Îndeosebi asupra fondului balneoclimatic. Întreg limanul Nistrului și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și instabilitate, fenomene ce În Balcani s-au prelungit până În epoca contemporană. Populația veche, autohtonă, a continuat să viețuiască În grupuri izolate unele contopindu se În masa noilor popoare devenite majoritare, altele se mai mențin și În zilele noastre. Dovezi arheologice sau documente istorice permit identificarea unor formațiuni din lumea traco-romană, demult dispărute. Altele se mențin cu denumirea de români, aromâni, vlahi, fărșeroți, cuțovlahi, rumeri, etc. Cucerirea romană (În Dalmația, Macedonia, Tesalia, Achaia) a Însemnat romanizarea dar și colonizarea. Istoricii afirmă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
parcurs liniștit, printr-o zonă de o deosebită frumusețe, cu vegetație bogată, râuri și culturi de citrice și viță de vie. Aici se află și marele lac de acumulare La Paloma, al doilea că dimensiune din America Latină. Regiunea, conform descoperirilor arheologice, a fost locuită încă de acum 4000 de ani. Centrul zonal, orașul Serena, ctitorit pe la jumătatea secolului al XVI-lea de Pedro de Valdivia, are peste 30 de biserici interesante din punct de vedere arhitectural și a început să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
unor zăcăminte de argint la 1825. Astăzi, La Serena, scăldată de valurile oceanului și adăpostită de lanțul Cordilierilor, este una din locațiile favorite pentru case de vacanță ale celor înstăriți din Chile. Am vizitat aici câteva vechi biserici și Muzeul arheologic, prezentând valoroase colecții de ustensile ale triburilor diaguite. De comun acord cu "minerii noștri", ne-am abătut din drum pentru a vizita locurile unde a trăit marea poetă Gabriela Mistral, laureată în 1945 a Premiului Nobel pentru literatură, născută la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
numeroase vestigii ale unor civilizații dispărute: zeci de petroglife, sute și sute de mumii, arme, obiecte casnice. Este vestit în acest sens pentru bogăția sa circa 400.000 exponate, ceea ce-l face unul din cele mai valoroase din lume Muzeul arheologic din San Pedro de Atacama, "Gustavo Le Paige", care poartă numele întemeietorului său, călugăr iezuit belgian. Călătoria prin Atacama, spre Norte Grande, nu a fost una monotonă, ci dimpotrivă, peisajul schimbându-se de la o oră la alta în funcție de lumina soarelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
localități ce se găsesc pe malul stâng al Siretului, mai puțin municipiul Bacău, care este și reședința județului, unde Siretul își primește afluentul Bistrița și este situat pe malul drept. Pe valea Siretului, în acest județ s-au aflat elemente arheologice străvechi legate de stră-strămoșii noștri. Locuitorii județului sunt organizați în două municipii: Bacău și Onești, cinci orașe: Buhuși, Comănești, Moinești, Slănic-Moldova și Târgu Ocna, ca și 74 de comune. Toți se mândresc cu cele 28 de personalități de marcă, născute
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
datorită formei de relief: în văi și lunca Prutului sunt mai multe feluri de cernozomuri, iar pe podiș, soluri cu diferite culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la lumină materiale ce ilustrează existența omului pe aceste meleaguri din perioada neoliticului până la migrațiunea popoarelor. Aici au trăit carpii, trib dacic care au fost ocupați de goți, după care au năvălit gepizii, slavii
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
localități ce se găsesc pe malul stâng al Siretului, mai puțin municipiul Bacău, care este și reședința județului, unde Siretul își primește afluentul Bistrița și este situat pe malul drept. Pe valea Siretului, în acest județ s-au aflat elemente arheologice străvechi legate de stră-strămoșii noștri. Locuitorii județului sunt organizați în două municipii: Bacău și Onești, cinci orașe: Buhuși, Comănești, Moinești, Slănic-Moldova și Târgu Ocna, ca și 74 de comune. Toți se mândresc cu cele 28 de personalități de marcă, născute
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
datorită formei de relief: în văi și lunca Prutului sunt mai multe feluri de cernozomuri, iar pe podiș, soluri cu diferite culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la lumină materiale ce ilustrează existența omului pe aceste meleaguri din perioada neoliticului până la migrațiunea popoarelor. Aici au trăit carpii, trib dacic care au fost ocupați de goți, după care au năvălit gepizii, slavii
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Notă asupra ediției Radu-Alexandru Dragoman Autorul manuscrisului publicat în volumul de față este, foarte probabil, puțin cunoscut în rândurile așa-numitului „public larg” din România, în schimb, în cadrul câmpului arheologic, numele său este știut de oricine, reprezentând una dintre personalitățile marcante din istoria disciplinei. Vladimir Dumitrescu (1902-1991) este considerat a fi unul dintre fondatorii arheologiei moderne românești și, pentru o lungă perioadă de timp, autoritatea par excellence în cercetarea neoliticului
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
referitoare la săpăturile efectuate în situl neolitic de la Hăbășești din Moldova, alegerea sa ca membru în Consiliul permanent al Uniunii Internaționale de Preistorie și Protoistorie, statutul de membru al Institutului Italian de Preistorie și Protoistorie sau de membru al Institutului Arheologic German. Mai mult decât atât, exceptând o scurtă suspendare, anulată la puțină vreme, Vladimir Dumitrescu a deținut între 1935-1945 funcția de director al Muzeului Național de Antichități din București (M.N.A.; din 1956 - Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”). De altfel, până la
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de la naștere, lui Vladimir Dumitrescu i-a fost dedicat un volum omagial, ce debutează cu un text în care sunt reliefate activitatea științifică și personalitatea sa Fapt extrem de rar întâlnit în arheologia din România, Vladimir Dumitrescu a scris, pe lângă textele arheologice propriu-zise sau texte de popularizare, și lucrări de memorialistică. Prima dintre acestea, referitoare la activitatea sa în cadrul M.N.A. până în anul 1956, a fost predată spre publicare înainte de căderea regimului comunist în 1989, motiv pentru care, la indicația editurii, a fost
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
În consecință, se pare că nu avem de a face cu o succesiune de atitudini radical diferite, ci cu o formă de dedublare, în care cele două atitudini coexistă. În egală măsură, memoriile lui Vladimir Dumitrescu sunt relevante pentru câmpul arheologic, mai precis pentru înțelegerea atitudinilor din acele timpuri față de practica arheologică, contextul socio-politic și acțiunea politică. În acest sens merită subliniat faptul că Vladimir Dumitrescu nu vedea o incompatibilitate între statutul de „om de știință” și implicarea politică. Prin extensie
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
o succesiune de atitudini radical diferite, ci cu o formă de dedublare, în care cele două atitudini coexistă. În egală măsură, memoriile lui Vladimir Dumitrescu sunt relevante pentru câmpul arheologic, mai precis pentru înțelegerea atitudinilor din acele timpuri față de practica arheologică, contextul socio-politic și acțiunea politică. În acest sens merită subliniat faptul că Vladimir Dumitrescu nu vedea o incompatibilitate între statutul de „om de știință” și implicarea politică. Prin extensie, textul îndeamnă la reflecție critică asupra relațiilor existente între activitatea științifică
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în general le pot avea, direct sau indirect, pentru semenii noștri. Rezumând, prezenta carte pune în circulație un document rămas inedit până acum, ce poate fi citit și interpretat din multiple perspective, specifice mai multor câmpuri de cercetare - istoric, politic, arheologic sau chiar filosofic și teologic, dacă avem în vedere tema responsabilității. La rândul lor, poeziile pot fi analizate nu doar din perspectiva contextului istoric în care au fost produse, ci și a criticii literare. Precum memoriile anterioare, această carte se
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu de puține ori îl aprindeam eu însumi, și la lumina becului electric prins în grinzile din „bagdadie”, redeveneam repede un mare om politic englez și făuream un discurs necruțător la adresa... Ungurilor asupritori ai Românilor ardeleni, sau redactam minuscule opuscule arheologice. Ar fi multe [22] de spus despre toate acestea și despre felul în care au trecut cei doi ani de bejenie, dar ar însemna să mă abat prea mult de la subiectul propus, așa că renunț. Încă din primăvara anului 1917, cunoscusem
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nicăieri niciun ac cu care să se poată însăila o anchetă, și cu atât mai puțin un proces! La sfârșitul lunii Octombrie am însoțit pe Regele Mihai, împreună cu mai mulți profesori (Kico Panaitescu, Daicoviciu, Conea ) într-o excursie de studii arheologice în județul Hunedoara, la cetatea dacică de la Costești și apoi la Sarmisegetusa; impresia pe care mi-a făcut-o tânărul rege nu a fost tocmai strălucită, dar în niciun caz nu era așa de insuficient pe cât se spunea. În așteptarea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
deoarece pe de o parte nu voiam să schimb caracterul acestei vizite, iar pe de altă parte nu cunoșteam niciun fruntaș național-socialist; o vizită protocolară de zece minute la Secretarul de Stat al Ministerului Educației a fost singura în afara celor arheologice. La banchetul de încheiere, dat în cinstea delegaților străini, trebuia să spun câteva cuvinte în numele acestora, deoarece la deschiderea comemorării vorbise delegatul ungur, profesorul A. Alföldi (evreu, dar șovinist maghiar chiar în lucrările științifice). Știind că eu nu vorbesc bine
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
franceză, ceea ce n-ar fi fost tocmai plăcut, deși profesorul Rodemwaldt îmi spusese că pot vorbi și în limba franceză. Spre surprinderea lui Alföldi am vorbit însă italienește - și în acest fel am evitat orice stânjenire... După această comemorare, Institutul Arheologic German a hotărât să mă numească membru activ al său, dar apoi, când s a făcut cuvenita întrebare la Legația Germană din București, „regimul” legionar fusese îndepărtat, iar Legația a răspuns că n-ar fi oportună alegerea, deși profesorul Gamillscheg
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
erau „septembriști”, dornici să se apropie într-un fel sau altul de vestitul „fond bisericesc bucovinean”... Înapoiat în București pe la amiaza zilei următoare (20 Ianuarie), am trecut după masă pe la Muzeu să mă interesez de mersul lucrărilor pentru tipărirea anuarului arheologic Dacia. Spre ora 5, unul dintre membrii cuibului meu mi-a telefonat din oraș, spunându-mi că se pregătește o manifestație la Președinție și chemându-mă și pe mine. I-am răspuns că n-am timp pentru asemenea comédii și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Propagandei, ar fi prea lungă și neplăcută, așa încât renunț să o mai aștern aici. Cu chiu cu vai, pe data de 1 Iulie Marele Stat Major s-a îndurat să anuleze ordinul special, și eu mi-am putut relua cercetările arheologice pe teren și publicarea lucrărilor Muzeului. Printre cei care primiseră ordine „speciale” odată cu mine era și Kico Panaitescu. Nu făcuse niciodată serviciul militar, fiind reformat din pricina unei serioase infirmități a inimii și acum avea 43 sau 44 de ani! Ducându
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
un Consiliu de îndrumare al Muzeului”. Și așa mai departe... Inutil să adaug că mai toate afirmațiile sale erau alături de adevăr; dar, în sfârșit, principalul era că lăsa Muzeul relativ liniștit și pe mine de asemenea. Cu alergăturile inerente cercetărilor arheologice (pentru noi vacanța fiind tocmai perioada de intensă activitate) întreprinse în Oltenia, în colaborare cu prietenul și colegul Plopșor , și în Transilvania, la cetățile dace din Hunedoara, cu prietenul Daicoviciu, vara și cea mai mare parte din toamnă a trecut
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fiind Președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice - și a împărtășit punctul meu de vedere: Muzeul Național de Antichități nefiind o simplă expoziție de obiecte de valoare artistică relativă, ci o instituție științifică de care depinde în cea mai mare măsură activitatea arheologică din România, elogios apreciate de toate cercurile științifice străine, nu poate fi transformat într-o simplă secție a unui Muzeu de Artă, numai pentru satisfacerea dorinței unui bătrân fără sentimentul decenței. Proiectul a rămas astfel în „cartoanele” Ministerului, dar n-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]