5,098 matches
-
reală. În anul 1967 susține examen de admitere la Școala Superioară de Ofițeri de Artilerie din Sibiu, fiind admis. Urmează cursurile școlii, iar în anul 1970 absolvă pe locul 26 din 352 de elevi, fiind repartizat comandant pluton cercetare de artilerie la Regimentul 3 Artilerie „Grivița” din Garnizoana Bacău. În anul 1976 susține examen de admitere la Academia de Înalte Studii Militare din București, Facultatea de Comandă și Stat Major. A absolvit Academia în anul 1979 ca șef de promoție, fiind
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
susține examen de admitere la Școala Superioară de Ofițeri de Artilerie din Sibiu, fiind admis. Urmează cursurile școlii, iar în anul 1970 absolvă pe locul 26 din 352 de elevi, fiind repartizat comandant pluton cercetare de artilerie la Regimentul 3 Artilerie „Grivița” din Garnizoana Bacău. În anul 1976 susține examen de admitere la Academia de Înalte Studii Militare din București, Facultatea de Comandă și Stat Major. A absolvit Academia în anul 1979 ca șef de promoție, fiind repartizat ca șef de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
a focului, sunt chemați în instanță soldații care au ascultat acest ordin. Cocan prezintă, de altfel, și motivul pentru care soldații au deschis focul: aceștia au fost dotați încă din 17 decembrie 1989 cu muniție de război (de infanterie și artilerie) în cantități uriașe; ofițerii și soldații au fost îndoctrinați în această perioadă cu ideea că trebuie să fie pregătiți pentru un război de apărare a țării împotriva unei invazii de trupe străine, în special din Ungaria (care ar fi urmărit
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
4 române, formate din 12 divizii de infanterie, 3 brigăzi de vânători de munte, 3 brigăzi de cavalerie și Armata 11 germană. Cele mai serioase deficiențe ale armatei române, în momentul pregătirii eliberării Basarabiei și Bucovinei de Nord, erau lipsa artileriei și numărul redus de tancuri și vehicule motorizate, dar și slaba aprovizionare cu muniții. Industria românească nu putea produce echipamentul necesar, iar aliații germani au preferat să creeze noi divizii de blindate, decât să furnizeze tancuri armatei române. Generalului Ion
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
cucerirea Odessei, generalul Platon Chirnoagă nota: "Trupele ruse apărau un arc de cerc în jurul Odessei împins până la localitatea Dalnik și cu flancurile sprijinite pe Marea Neagră. Poziția rusă era bine camuflată și puternic apărată cu mult armament de infanterie, mortiere și artilerie. Fotografiile aeriene însă, în scurtul timp de care dispuseseră, nu descoperiseră decât în parte aceste organizații, așa încât puse pe hartă apărea un sistem de poziție fără continuitate și destul de ușor de pătruns. Germanii oferiră chiar de la început ajutorul lor în
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
întregii peninsule Crimeea și a orașului Sevastopol. Acțiunea s-a încheiat la 14 mai, când ultimele unități sovietice din Frontul Crimeea au părăsit peninsula Kerci. În prima săptămână a lunii iunie, după cinci zile de puternice bombardamente ale aviației și artileriei, Corpurile 30 și 42 germane, în cooperare cu Corpul de munte român au reluat ofensiva împotriva pozițiilor fortificate ale Sevastopolului. Duritatea și încrâncenarea luptelor au fost astfel descrise de generalul Platon Chirnoagă: "De aici înainte a urmat o luptă continuă
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
lansate 520 bombe explozive și 4.343 bombe incendiare. Activitatea rafinăriilor nu a fost afectată în mod grav, în schimb pierderile înregistrate de americani au fost de 54 de aparate, care au fost doborâte de aviația de vânătoare și de artileria antiaeriană. Acest atac a demonstrat societății românești că războiul se apropia de granițele țării și că teritoriul românesc putea fi oricând lovit de aviația americană. Lucrurile nu stăteau mai bine nici pe frontul din nordul Mării Negre, unde sovieticii se aflau
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
era complicată de retragerea din România a armatei germane conduse de generalul Mackensen și se destrămaseră ordinea și disciplina, membrii acesteia nedându-se în lături de la folosirea armelor dacă se vedeau nevoiți să-și completeze proviziile puține de care dispuneau; artileria grea și-au vândut-o pur și simplu armatei regale române. În această situație Consiliul Național Român a convocat Marea Adunare pentru ziua de 1 decembrie, 1918, la Alba-Iulia (Gyulafehérvár), oraș aflat încă sub administrație ungară. Anterior, printre politicienii români
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
tulbure, de criză internă, din România, formațiunile trebuiau să înainteze pregătite de luptă, oricând gata să riposteze la un eventual atac, coloana câte unei brigăzi mixte - în special din cauza unităților eterogene pe care le cuprindea - se prelungea nespus de mult. Artileria, de regulă, îi întrecea pe militarii care înaintau pe jos, iar aceștia din urmă întreceau coloana formată din greoaiele mijloace de locomoție, care circulaseră, până atunci, pe șoselele din țară (termenul căruță este mai degrabă un eufemism, folosit în armată
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
XVIII-lea, o generalizare a procesului de transformare a proprietății condiționate (timare) în proprietate absolută. Forța militară a Imperiului nu putea fi asigurată nici de trupele neregulate, care se distingeau doar prin cruzime și lașitate, nici de flotă sau de artilerie, dotate cu armament învechit și utilizând, de multe ori, mercenari sau mateloți greci, a căror loialitate era îndoielnică. Decăderea puterii centrale și a armatei au accelerat criza generală a Imperiului. în administrație, corupția și venalitatea au devenit adevărate instituții, favorizând
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
tron. Concomitent, amiralul Collingwood s-a îndreptat spre Dardanele. în condițiile în care ambasadorul britanic Arbuthnot era în pericol de a fi arestat, în februarie 1807, amiralul Duckworth a sosit cu întăriri în Marea Marmara. Tergiversarea atacului a permis montarea artileriei în jurul capitalei otomane. Chiar dacă în martie flotila navală a lui Duckworth s-a retras, Anglia și Turcia se aflau în stare de război, chiar și nedeclarată. Situația s-a complicat și mai mult când Napoleon și Alexandru I au ajuns
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
rusești continuau să staționeze în Principate și după retragerea oficială. Colquhoun prezintă un bilanț noului ambasador englez la Viena, Strangways: la Silistra - 17500 de soldați, la Bârlad și Tecuci - două batalioane cu 4500 de soldați, la Râmnic - o companie de artilerie cu 12 tunuri, la Buzău - 700 de cazaci, unități mai mici în celelalte orașe. Alexandru Ghica s-a dovedit mai puțin supus Rusiei decât îl bănuia Blutte. El încearca o apropiere de Anglia, mărturisindu-i lui Colquhoun că Ruckmann, noul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Locotenenți, m-a așteptat în această dimineață și m-a informat că un corp de trupe turcești a intrat în Brăila pe 12 ale lunii, având un efectiv de aproximativ 4000 de oameni, cavalerie și infanterie și 18 piese de artilerie; aceștia sosind fără a fi anunțați, guvernatorul județului Brăila considerând că este de datoria sa să adreseze documentul anexat de protest pentru Comandantul Turc”. Colquhoun dă detalii, în aceeași zi (6/18 septembrie 1848), și despre faimoasa manifestație care a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
care risca să se transforme într-o baie de sânge gratuită, cu consecințe și mai severe pe plan politic. Colquhoun descrie și atmosfera care a înconjurat intrarea trupelor rusești în București. Cei 300 de infanteriști, sprijiniți de două piese de artilerie erau cantonați la Colentina și doar boierii păreau să se bucure de această prezentă militară. Consulul subliniază că locurile pe unde au trecut trupele țariste erau acum pustii; populația fugise în munți, amintirile din timpul ultimei administrații militare rusești fiind
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
, Alice, (28.I.1891, Botoșani - 20.VIII.1945, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Eugeniei (n. Baltă), dintr-o veche familie moldovenească, și a lui Constantin Zamfirescu, căpitan de artilerie. Primește în casă, cu guvernante și dascăli particulari, educația îngrijită a tinerelor de bună familie. Sporadice informații despre biografia ei apar în anii de după primul război mondial: se căsătorește cu avocatul Virgil Z. Soare, locuind la Galați; aici anima, alături de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
absolvit gimnaziul la Târgu Mureș, s-a angajat la fabrica de cherestea „Lomaș” pentru a putea face Liceul Industrial, iar după Dictatul de la Viena din august 1940, s-a refugiat la Brașov, unde s-a încorporat voluntar în Regimentul 41 Artilerie 3. A luptat în cel de-al doilea război mondial atât pe frontul de est, fiind primul ostaș român care a trecut Prutul, cât și pe cel de vest, unde a fost comandant de companie. S-a întors în țară
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lupte pe front. Instrucția s-a axat pe cunoașterea și folosirea armamentului modern intrat în dotarea armatei române, exerciții și aplicații tactice în forme diferite de teren, în condițiile folosirii de inamic a substanțelor toxice de luptă, a aviației și artileriei de mare calibru. Un accent mare s-a pus pe pregătirea patriotică a soldaților. Se făceau teme de pregătire patriotică, de istorie și despre necesitatea de a lupta pentru eliberarea Ardealului și dezrobirea românilor de sub jugul austoungar. Despre drepturile și
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Încheind cursul primar la Bârlad, D. este înscris la Institutele Unite din Iași, unde recalcitranțele îi conturează foarte devreme firea independentă, de frondeur. În ultima clasă de liceu scoate o „revistă” litografiată, „Culbecul”. După ce își ia bacalaureatul, intră voluntar la artilerie, dar și aici are repetate ciocniri cu superiorii. Crezându-se mare arheolog, dă un timp semne că s-ar pasiona de această disciplină, care îi excită fantezia, și își publică în „Contemporanul” (1887) unele păreri. E și membru corespondent al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
9). La sosirea ministrului plenipotențiar fanfara intonează imnul prusian. Discurs și răspuns, eu îmi pun colanul. După-amiaza scris. Ora 5 Costinescu la mine, până la ora 7 verificat bugetul Ministerului de Război, e vorba de organizarea unui al cincilea regiment de artilerie. Seara scris. Marți, 3/15 februarie -2°R. Vreme frumoasă. Dimineața scris lui papa. Camerele au votat doar 11 legi. Comisia pentru buget aproape și-a încheiat treaba. După-amiaza audiențe. Plimbare cu trăsura, cu Elisabeta, frig. Multă forfotă pe străzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
noi, începe la ora 10, noi ne facem punctual apariția, întregul corp diplomatic de față, 500 persoane, căldură enormă. Se dansează foarte animat. Ora 12½ supeu. Elisabeta se retrage. Eu rămân până la ora 2. Cotilion până la ora 4. Uniforma de artilerie. Miercuri, 2 martie/18 februarie Moină, mohorât. Dimineața scris. După-amiaza la ora 2 spre cazarma călărașilor (Ilfov), acolo inspectat un pluton cu carabine. Ora 3 înapoi, frig umed. Ora 6 pe jos la Club. Lahovary ține o prelegere (continuare) despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
aprilie Vreme blândă. Ora 10 D. Ghica la mine; e de părere că Brătianu vrea să demisioneze în parte și din cauza doamnei Mavrogheni, este însă un pretext cât se poate de nedrept. Ora 10½ Slăniceanu, creat al cincilea regiment de artilerie. După-amiaza audiență, generalul Manu. Scris. Răcit foarte tare. Boerescu la mine, regretă și el criza de guvern, pe care parțial a provocat-o. R. Mihai la mine. D. Brătianu telegrafiază că a plecat din Constantinopol. Seara scris. Theodori încă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Camerele au votat aproape tot. 4,5 milioane pentru armată. Seara ploaie torențială, care ține toată noaptea. Miercuri, 17/29 iunie Cer acoperit, umezeală. Ora 9 inspectat două baterii ale batalioanelor 1 și 3 din Regimentul al II-lea de artilerie, până la 10½. Teren desfundat. Ora 11 Urechia la mine, discutat cu el despre repararea mănăstirilor și bisericilor. După-amiaza nici o audiență. Văcărescu la mine, care pleacă în concediu în străinătate. Scris. Seara D. Brătianu. Cu Elisabeta în grădină. Joi, 18/30
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de vânătoare. Ora 1 sosit Lucie Ghica, au fost toată iarna în Corfu. Venit Basset. Ora 3 I. Brătianu, discutat cu el, apoi plecat cu trăsura la pavilionul de vânătoare. Slăniceanu a fost numit chef d’état-major, Manu inspector al artileriei, Mavrogheni va merge ca ministru plenipotențiar la Roma, Teriachiu va fi numit unul dintre directorii de la căile ferate. Ora 6½ cinat, invitat pe Brătianu la masă. Trimisul brazilian va ajunge mâine în București. A fost trimis și un ministru plenipotențiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
10½. Răcoare. Vreme senină. Joi, 6/18 august Vreme minunată, vânt puternic. Ora 8 la cură cu Elisabeta. Promenadă. La construcție, unde totul e în regulă. Ora 12½ la pavilionul de vânătoare generalul Manu, care se prezintă ca inspector al artileriei. Domnul și doamna Sutzu. După-amiaza scris. Ora 4 la ceai Davila cu fiica, domnul Siemons și Mohr, de la ziarul din Köln, care vine de la Sofia, vizitat construcția cu ei. Depeșă de mulțumire de la împăratul Franz Josef, din Ischl. Bătrânul duce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
noapte liniștită. Ora 9 dejunat cu Monaco. Lui D. Ghica îi merge mai bine. Monaco la Elisabeta. Urechia la mine. După-amiaza Stătescu la Elisabeta. Ora 7 cinat cu Monaco. Ora 8½ la Clubul Militar, prelegere (franceză) a căpitanului Berișteanu de la Artilerie, acolo până la ora 10½. Joi, 4/16 februarie Elisabeta o noapte nu prea bună, are din nou dureri violente și nu e deloc bine. Istovită și dureri de cap. Înainte de amiază generalul Anghelescu și G. Lecca, lucrat cu ei. Vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]