3,942 matches
-
unor martori oculari "orașul spânzurătorilor"67. Mai mult, mareșalul Ion Antonescu a emis în aceeași zi, orele 12.30 un nou ordin nr. 562 prin care solicita trecerea la "represalii severe" și releva cine erau în opinia sa "vinovații" pentru atentat: "a/. Pentru fiecare ofițer român sau german, mort în urma exploziei vor fi executați 200 de comuniști; Pentru fiecare soldat mort câte 100 de comuniști. Execuțiile vor avea loc în cursul zilei de astăzi. b/. Toți comuniștii din Odessa vor fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
funcționarilor N.K.V.D., a membrilor din partidul comunist precum și a tuturor evreilor din oraș. Dețineri numeroase de ostateci din membrii tuturor familiilor aflătoare în oraș bărbați și femei care să fie executați în mod public, fără judecată, ca răspunzători pentru orice atentat ce se va mai produce. Acest lucru să fie cunoscut populației printr-o largă afișare. Explorarea imediată a catacombelor care oferă extrem de numeroase posibilități de adăpostire și ascundere a bandelor de teroriști, partizani, rămășițele unităților care nu au putut fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
populația creștină necomunistă, pare mulțumită dar cu grijă față de lipsa de lucru și alimente III. Prizonieri: civili ............ 354 IV. Evrei evacuați pentru ghetou: bărbați ...... 1070 femei ....... 267 copii ......... 2 V. Acțiuni teroriste sau sabotaj: nimic în sector VI. Diverse: în urma atentatului de la Comandamentul Militar, conform ordinelor superioare s'au executat un număr de 72 evrei și comuniști prin împușcare. COMANDANTUL REG. 33 DOROBANȚI Colonel, ss. Iordăchescu 500 C. Iordăchescu AMR, fond 2273-Divizia 10 Infanterie, dosar nr. 830, f. 461. Documentul nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Am onoare a vă raporta următoarele: 1. Verificând informația dată de Serviciul de Capturi Odessa s'a stabilit: a) Au rămas în Odessa evrei cu acte false, acte plăsmuite încă din primele luni ale ocupării orașului după represaliile executate în urma atentatului de la 22 Octomvrie 1941. Serviciile de ordine și poliție descoperă în medie câteva zeci de evrei zilnic, majoritatea femei și copii și în general toți oameni nevoiași. Informația că ar fi rămas evrei bogați cu acte false obținute prin intermediul femeilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a iubiriĭ de țară, mai presus de orĭ-ce" (ibidem, pp. 77-78). Nu fără temei circumstanțial, inspectorul denunță vitriolant propunerile de a dirija educația istorică pe făgașul umanitarismului ca "utopii fanteziste eterate" care, în pofida idealismului lor naiv, constituie în fapt un atentat împotriva simțământului național (p. 78). În condițiile în care țările vecine, rivale geopolitice ale încă plăpândului stat național românesc, investeau masiv în promovarea egoismului național, educația umanitaristă ar fi soră cu sinuciderea statală. Nu aceasta este calea de urmat. Pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2002) [1939] declara război "falsei treimi" a revoluționarismului francez liberté, égalité, fraternité. Principiile Revoluției Franceze, inculpate a întemeia doctrina "umanitarismul antinațional" democratic, sunt ridiculizate drept "glume metafizice" care, luate în serios, pot spolia ființa națională, constituindu-se într-un adevărat atentat moral la adresa societății românești (Mehedinți, 2002, p. 24). Egalitatea, libertatea, fraternitatea sunt denunțate ca "o treime de mari neadevăruri poate cele mai mari dintre toate câte au trecut vreodată prin mintea omenească" (pp. 35-36). Postulatul egalității sociale este o vădită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românești, păstrând permanent o distanță critică față de fiecare în parte). Despre pactul unio trium nationum din 1437 se afirmă că "actul nu este îndreptat contra Românilor, ci contra țăranilor români și unguri" (Floru, 1923, p. 66). Intepretat anterior ca un atentat juridic la naționalitatea română, în istoriografia critică a interbelicului sensul național lasă locul semnificației sociale. Istoricizat prin situarea sa în universul juridic și politic al epocii, actul este prezentat ca având o semnificație pur socială, de promovare a intereselor nobiliare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
radical exclusivistă, xenofobică și antisemită pe parcursul interbelicului, este înlocuit cu doctrina patriotismului socialist, în care accentul cade pe ultima componentă. Noua doctrină antinaționalistă se străduiește din răsputeri să dizolve identitățile etnice consolidate în tradiția politică românească. În fapt, este un atentat identitar la adresa românismului ca produs nemijlocit al naționalismului etnic exclusivist. Politica stalinistă a chestiunii naționale își vădește caracterul antinaționalist în legiferarea "Statutului naționalităților" din 1945, care consacra, printre principiile sale, următoarele: i) egalitatea deplină în fața legii, fără deosebire de etnie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elaborată de-a lungul unui întreg secol al naționalismului românesc este restructurată sub forma memoriei socialiste românești, evacuate de orice urmă de naționalism. Suntem în fața unei autentice tentative de revoluționare a memoriei urmărită programatic de noul regim de democrație populară. Atentatul demarat de M. Roller la adresa memoriei naționale consolidate treptat în tradiția istorică românească a fost caracterizat drept "cea mai vastă operă de mistificare politică a trecutului românesc" (Papacostea cf. Pleșa, 2006, p. 168). Să fie tocmai așa? Credem că o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu se poate extinde solidaritatea socială (R. Emerson citat de Geertz, 1994, p. 29). Către sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un context marcat de o acerbă competiție interstatală, pedagogii națiunii au denunțat în termeni apodictici ethosul umanitarianist ca un atentat la adresa ființării statului- națiune românesc. Chiar și pedagogia comunistă, în pofida retoricii "internaționalismului proletar" și a solidarității transnaționale a oamenilor muncii, dădea glas unui limbaj dublu orwellian, întrucât a continuat să mențină și chiar să întărească granițele naționale. Doar odată cu intrarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
utilizat abundă în licențe poetice, formulări metaforice și alte extravaganțe expresive, toate acestea convergând înspre imprecizie conceptuală și inflație semantică. De exemplu, una din piesele de rezistență ale armăturii conceptuale a Raportului este noțiunea de genocid utilizată pentru a descrie atentatul criminal al regimului comunist de distrugere a "fondului biologic al națiunii" (Raport, 2006, p. 160). După cum au punctat convingător o serie de critici, conceptul de "genocid", așa cum este definit în jurisprudența internațională și literatura de specialitate, nu poate fi aplicat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
radio „Europa Liberă” era considerat un pericol pentru regimul comunist, dovadă fiind tentativele criminale organizate: morți neelucidate în cazul unor directori ai Departamentului Românesc (Vlad Georgescu); agresiunea asupra Monicăi Lovinescu (1971); pachete-bombă primite de colaboratorii postului (Paul Goma, Nicolae Penescu); atentatul de la Munchen coordonat de teroristul Carlos (1981); Din România comunistă se putea pleca în diverse moduri: prin bursele de studiu în străinătate; prin căsătorie; prin contractul de muncă în străinătate; prin metode ilegale și periculoase (fuga din hotel, dacă erau
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Ion Gigurtu, Al. Vaida Voevod, Ion Inculeț, Mihai Manoilescu); caracteristicile doctrinei legionare: renașterea națiunii; dezinteresul material; ortodoxismul; antisemitismul; anticomunismul; antidemocrația; intoleranța, agresivitatea și practica asasinatului politic au făcut ca marea majoritate a românilor să deteste legionarismul; arma lor principală era atentatul, căruia i-au căzut victimă unii oameni politici; Cap. IV. Relațiile internaționale în secolul XX. Cooperare și conflict 1. Cooperare și conflict în timpul Primului Război Mondial (1914-1918) a)Cauze rivalitățile coloniale; naționalismul negativ: pangermanismul, pansalvismul, revanșa Franței; naționalismul pozitiv: lupta popoarelor asuprite
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
rezolvarea unor solicitări. Sursele terorismului modern sunt: Războiul Rece; Conflictele dintre evrei și arabi; Războiul din Afganistan (1979 1989); Acțiuni teroriste: 11 septembrie 2001-atentatele sinucigașe cu deturnarea a patru avioane de pasageri spre diverse obiective din S.U.A.; 11 martie 2004 atentatele de la Madrid (ziua de 11 martie a fost declarată de către Parlamentul European drept Ziua victimelor terorismului); septembrie 2004 atentatele rebelilor ceceni asupra unei școli din Beslan, Osetia de Nord în Rusia; 7 iulie 2005-atentatele de la Londra; Organizații teroriste: Hamas (Mișcarea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Acțiuni teroriste: 11 septembrie 2001-atentatele sinucigașe cu deturnarea a patru avioane de pasageri spre diverse obiective din S.U.A.; 11 martie 2004 atentatele de la Madrid (ziua de 11 martie a fost declarată de către Parlamentul European drept Ziua victimelor terorismului); septembrie 2004 atentatele rebelilor ceceni asupra unei școli din Beslan, Osetia de Nord în Rusia; 7 iulie 2005-atentatele de la Londra; Organizații teroriste: Hamas (Mișcarea de Rezistență Islamică) care are drept scop cucerirea Israelului; E.T.A. (Teritoriul și Libertatea Bască) care are drept scop
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de identitate și de călătorie pentru minorii neînsoțiți sau supuși unor măsuri de protecție în statul acreditar; ... d) eliberarea titlurilor de călătorie pentru cetățenii români victime ale traficului de persoane și pentru cei evacuați din regiunile afectate de conflicte armate, atentate teroriste, dezastre naturale și alte situații de criză; ... e) identificarea de persoane în evidențele informatizate ale autorităților române, în vederea eliberării unor documente de identitate și de călătorie; ... f) înregistrarea nașterii copilului de cetățenie română; ... g) înregistrarea decesului și înscrierea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266820_a_268149]
-
în afara granițelor țării, funeraliile cu onoruri militare se includ în succesiunea de activități prevăzute în Metodologia privind organizarea și desfășurarea ceremonialurilor funerare pentru personalul aflat în misiune în străinătate, decedat în teatrele de operații, în acțiuni de luptă sau în atentate teroriste, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.802/2004 , și se organizează conform anexei nr. 10." 7. La anexa nr. 10, după litera b se introduce o nouă literă, litera b^1, cu următorul cuprins: "b^1. personalități civile *Font
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277050_a_278379]