7,848 matches
-
se înțelege prin excitații sexuale, respectiv prin emoții sexuale. Ele sunt, cum spuneam, inseparabile și, mai mult chiar, se condiționează reciproc. Excitațiile sexuale reprezintă totalitatea senzațiilor corporale care declanșează și întrețin activitatea erotico-sexuală, având prin aceasta un caracter plăcut, de atracție a partenerilor cuplului sexual. În mod egal însă, excitațiile sexuale pot avea un caracter negativ, neplăcut, de inhibare a instinctului sexual și de respingere a partenerului. Emoțiile sexuale sunt stări emoțional-afective care apar ca o consecință a acțiunii excitațiilor sexuale
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
a acțiunii excitațiilor sexuale. Ele însoțesc și întrețin activitatea erotico-sexuală, pe de o parte, iar pe de altă parte, sunt expresia emoțional-afectivă a erotismului (tandrețe, feminitate, dragoste etcă. Rolul excitațiilor sexuale este de apropiere a partenerilor cuplului. Aceștia sunt sursa „atracției” și a „plăcerii” erotice, contribuind la producerea stării de „satisfacție sexuală” și a „sentimentului de plenitudine”, care unesc cei doi parteneri ai cuplului. În mod egal însă, excitanții sexuali negativi, neplăcuți, pot produce repulsie, dezgust, neliniște anxioasă, frică de partener
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
desfășurarea normală a actului sexual. Tipurile de excitații și emoții sexuale 1. Excitanții sexuali Excitanții sexuali reprezintă totalitatea factorilor care produc senzații corporale capabile să stimuleze plăcerea sexuală și dorința erotică, în vederea realizării actului sexual. Ei declanșează și întrețin atât „atracția”, cât și „respingerea” reciprocă a celor doi parteneri ai cuplului. Se vorbește în acest sens despre o anumită „alegere preferențială” sau chiar despre o „selecție sexuală” a unei anumite persoane de sex opus, în raport cu senzațiile și impresiile pe care le
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
cont de modalitatea senzorială și de tipul de excitant, excitațiile sexuale se pot clasifica în următoarele tipuri, pe care le vom dezvolta mai jos. aă senzațiile olfactive, adesea asociate cu senzațiile gustative, au un efect direct și imediat în declanșarea atracției, dar și a respingerii dintre parteneri. Mirosurile sunt produse de sudoare, halenă, de organele genitale, de glandele secretoare anexe ale organelor genitale, de lichidul spermatic Este cunoscut faptul că fiecare persoană are mirosul ei specific, adesea inconfundabil. Mirosul unei persoane
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
un miros plăcute. Aceste „trăsături personale” pot fi scoase în evidență au ajutorul unor procedee și produse cosmetice, care dau o notă particulară de discreție și intimitate individului respectiv; bă senzațiile vizuale au un rol complex în descoperirea, apropierea și atracția sa doirină de „a fi împreună” a partenerilor. Senzațiile vizuale se stabilesc în prezența a două persoane. Ele constau în aspectul fizic, ținută, coafură, culoarea pielii, a ochilor, linia feței și a trupului, membrele, vestimentația. Urmează apoi mersul, mișcările corporale
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
gestualitatea, mimica și vocea. Toate acestea construiesc un ansamblu deosebit de complexă, prin care fiecare dintre cei doi parteneri urmărește „să atragă” și să stabilească o „relație” cu celălalt. Senzațiile vizuale din cadrul întâlnirii și al „jocului erotic” reprezintă adevărate „spectacole” de atracție reciprocă. Forma cea mai completă a acțiunii excitanților vizuali o reprezintă privirea reciprocă a celor doi parteneri în timpul „intimității sexuale”. În acest context este realizată forma totală a atracției și dorinței sexuale. Este de la sine înțeles faptul că orice fel
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
vizuale din cadrul întâlnirii și al „jocului erotic” reprezintă adevărate „spectacole” de atracție reciprocă. Forma cea mai completă a acțiunii excitanților vizuali o reprezintă privirea reciprocă a celor doi parteneri în timpul „intimității sexuale”. În acest context este realizată forma totală a atracției și dorinței sexuale. Este de la sine înțeles faptul că orice fel de abatere de la modalitatea de „a se înfățișa”, prezentată mai sus, duce la repulsie și la refuzul partenerului, la dezgust. Aceasta ține de o prezență nedorită, o ținută neglijentă
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
lor, frecvența, asociate cu ritmul respirației, sunt resimțite ca o „chemare” și ca un „acord” reciproc al celor doi parteneri; dă senzațiile tactile sunt senzații reciproce de atingere și mângâiere a celor doi parteneri. Ele au rolul de a crește atracția și dorința erotico-sexuală, în special prin atingerea unor „zone erogene” (gât, buze, sâni, coapse etc.Ă. Plăcerea produsă de aceste atingeri crește tensiunea erotică și pregătește actul sexual. În mod egal, actele de brutalitate, de violență corporală, producând durere și
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
prezența, caracterul, dar nu le poate explica. Emoțiile erotico-sexuale au un dublu aspect ca modalitate de orientare; ele pot fi de ordin psihologic, resimțite ca sentimente de apropiere și iubire pentru celălalt, fie sunt de ordin fiziologic, resimțite ca o atracție și o nevoie imperioasă de satisfacere instinctuală cu celălalt. După conținutul lor, emoțiile pot fi plăcute, de apropiere, erotice, sau pot fi neplăcute, de respingere a partenerului. Din acest motiv, emoțiile trebuie înțelese și ca forme motivaționale de „alegere/atragere
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
vedere al psihanalizei, el realizează o „comunicare pulsională” între două inconștiente, mobilizând în felul acesta pulsiunile libidinale ale celor doi parteneri. Rolul emoțiilor este de pregătire a unei relații erotico-sexuale. Ele orientează atenția reciprocă a partenerilor în aceeași direcție, favorizează atracția reciprocă și construirea unei relații comune. Ca și în cazul excitațiilor sexuale, emoțiile sexuale pot fi pozitive, de tipul celor prezentate mai sus, sau negative, acestea din urmă căutând atragerea partenerilor în vederea unor satisfacții sexuale de factură perversă. Coprezența partenerilor
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
atmosferică” comună celor doi parteneri. Acțiunea excitațiilor și a emoțiilor erotico-sexuale este simultană și ea face ca ambii parteneri să se regăsească într-o relație de „coprezență” care apropie și creează în final impresia afectivă a „unității de persoane” prin atracția erotică și, în final, prin realizarea actului sexual. Coprezența celor doi parteneri unifică într-o „atmosferă comună” mirosul, sunetele, atingerile etc. Această „relație atmosferică” separă sau desprinde cuplul respectiv, pe durata actului sexual, de realitatea externă. Una dintre calitățile principale
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
Locul și semnificația trupului carnal în psihologia persoanei, Editura Paideia, București, 2005. Rudich, Cl., Sinuciderea la fetele-mame, teză de doctorat în medicină, Facultatea de Medicină, București, 1934. INDEX TEMATIC Antropologia psihosexuală, - domeniul, Activitatea erotică infantilă, - manifestări presexuale, - erotismul pregenital digestiv, - atracțiile și repulsiile parentale, - fantasmele sexuale, Boala conjugală (vezi Nevroza conjugalăă, Aspectele medico-legale ale sexualității, Cochetăria, Complexele psihosexuale, - sentimentul de culpabilitate, - tabuurile sexuale (vezi interdicție și sexualitateă, - complexele psihosexuale, Comportamentul sexual, - la bărbat, - la femeie, Contrasexualitatea, Cuplurile sexuale (vezi Cuplul familială
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
psihosexuale, - psihologia iubirii, - psihologia geloziei, Primele experiențe sexuale, - experiențe psihotraumatizante, - experiențe ludice, - experiențe normale, Psihosexologia, - domeniu, - corelații, - definiție și cadru, - interferențe interdisciplinare, Pulsiunile sexuale, - stadiile de dezvoltare/maturizare sexuală, Sfera sexualității, - sexul biologic, - identitatea sexuală, Situațiile de criză ale cuplului, - atracție/acceptare, - respingere/refuz, - cuplurile fragile, - criza de separare, - modelele cuplului, Sexualitatea la vârsta a treia, - menopauza, - andropauza, Sexualitatea și pasiunile, Sexualitatea și agresivitatea, Suicidul și sexualitatea, Stadiile pulsionale erotico-sexuale, - stadiul oral, - stadiul anal, - stadiul falic, - stadiul de latență, - stadiul genital
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
o anumită logică a sistemului, o deplasare către sentimentele sociale, către ființa socială. Iubirea este o temă frecventă, conturând anumite filoane ale poeziei circumstanțiale și patriotice ce descinde încă din momentul pașoptist pe filiera Alecsandri, Andrei Mureșanu, G. Coșbuc etc. Atracția este exercitată în special în direcția sentimentelor civice și a adeziunii politice 4. De asemenea, trebuie semnalate prima și a doua reconsiderare a poeziei interbelice, discuțiile în jurul avangardei și reconsiderarea ei. Exemple valorice din prima și din a doua generație
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vechile tipare: " Ce straniu galopează/ pe dealurile din Ardeal, furtuna/ Părinții fug/ spre casele care o iau din loc./ Se crapă coaja norilor și apele greoaie vin cu capăt/ ca șerpii altor ere." Problema morții, a umbrei, revenirea la origini, atracția marilor depărtări capătă semnificații complexe. Trimiteri se pot face la credința în metamorfozare după moarte, când, în afara existenței, o noapte apasă universul: "Din toate părțile asediat/ De noapte prăbușită/ Ca o coajă neagră peste vreme,/ Aud planetele/ Cum sug din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care-și proiectează orgolios imaginile: un fel de "hore" argheziene ("Vârcolacul și Clotilda" sau "Ospeție"), Leonid Dimov a înțeles că poemele trebuie să aibă unitate, a subordonat imagini desprinse din lumea naturală sau din cea artificială, purități și viziuni burlești, atracții sexuale așezate în ornamente mozaicale,cărora, așa cum spuneam, nu le lipsește coeziunea: Numai fetele, fecioare iubite,/ Rămâneau la fel./ Pârâiau de tinerețe./ Ba chiar în ochii lor cu așteptări de balaur/ Se iveau târguri albe pe dealuri". Alteori, poemele, subintitulate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
frunză care să-mi semene". Fără să fie expresionistă în realizarea tehnicii imagistice, este sedusă de stările-limită: răul și binele, frumosul și urâtul, râsul și plânsul, purul și impurul: "Caut începutul răului/ cum căutam în copilărie marginile ploii". Dragostea îmbină atracții senzuale și materne: Numai iubirea dintre părinți și copii/ E sămânță/ Iubitul meu este fiul meu/ De aici răsare totul." În volumul "A treia taină", devine retorică, cu aportul imaginației. Definește accesibil trecerea timpului ("Nordul"); urmează un asalt de definiții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai frumoase poezii", Albatros, 1972; "Avatara", Eminescu, 1972; "Megalitice", Editura Cartea Românească, 1972; "Cultul Zburătorului" (Opiniile poetului despre lumea miturilor autohtone), Eminescu, 1974. Poezia lui Ion Gheorghe, în linii mari, dezvoltă două linii de tensiune lirică: pe de o parte, atracția către dinamica actualității, către o mitologie a cotidianului, iar pe de altă parte atracția către istoria mitică a acestui spațiu, așa cum o cunoaștem din cronici, legende, povești și balade naționale. Poetul își trăiește cu sinceritate rolul de martor și reporter
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Zburătorului" (Opiniile poetului despre lumea miturilor autohtone), Eminescu, 1974. Poezia lui Ion Gheorghe, în linii mari, dezvoltă două linii de tensiune lirică: pe de o parte, atracția către dinamica actualității, către o mitologie a cotidianului, iar pe de altă parte atracția către istoria mitică a acestui spațiu, așa cum o cunoaștem din cronici, legende, povești și balade naționale. Poetul își trăiește cu sinceritate rolul de martor și reporter implicat în evenimentele istoriei într-un lung monolog. El liricizează epicul și epicizează liricul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de către fiecare grupă. Secvența 3 Se inițiază o dezbatere despre celebritatea Veneției: Ce a făcut-o celebră? În ce măsură reprezentările ei artistice în literatură, film, muzică, pictură au contribuit la această celebritate? În ce măsură a contribuit istoria ei? De ce este azi o atracție turistică? Câți dintre turiști văd azi în Veneția un oraș care moare? Cum își camuflează orașul suferința și moartea sa lentă? Ce semnificație poate avea carnavalul venețian, din această perspectivă? Se consemnează concluziile, la finalul orei. Reflecția didactică: Această oră
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
începutul anilor '60 de Walt Disney, institutul se mândrește cu modalitatea de lucru a studenților, bazată pe libertatea "de a-și dezvolta propria muncă (asupra căreia dețin controlul și dreptul de autor) într-o atmosferă de atelier". Alte puncte de atracție al școlii erau, în 1986, teatrul modular în care se montau spectacole studențești din marele repertoriu, precum și vecinătatea hollywoodiană. Urmând să petreacă întreg anul 1986 la Cal Arts, Alexa Visarion beneficiază de noi intervenții la oficialitățile de la București, prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
într-o permanentă balansare între ceea ce îmi doream să fac și ceea ce mă obliga viața să fac, tentația de a depăși această limită impusă, de a intra în zona de miracol, de aventură, era foarte puternică. Poate și datorită acestei atracții spre aventură, evadare din monotonie, am pornit spre teatru. îmi doream să mă fac actor și prima dată am dat examen de admitere la actorie. Dar n-am intrat din cauza faptului că nu m-am putut înțelege cu un picior
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
atacată de pretutindeni, o relație de necuprins în cuvinte, care în mod sigur m-a format și m-a obligat să trec peste toate răspântiile așezate înaintea mea. Care au fost primele semne ale vocației dvs. teatrale, primele manifestări ale atracției pentru teatru și film? Jucam teatru în curte, împreună cu prietenii mei... iar apoi, la Liceul "Mihai Eminescu", am încropit o echipă de teatru... jucam Goldoni și Caragiale, fragmente din dramaturgia eminesciană și, câteodată, texte post-post-moderne, adică luam fiecare câte un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Domnul meu, eu încerc. Nu știu ce șanse ai, dar încerc. Scrie acest scenariu." S-a purtat impecabil. Chiar dacă fimul nu s-a făcut, am primit o parte din onorariu. Am scris scenariu influențat de Tarkovski, de Andrei Rubliov. .. Atunci era o atracție benefică în climatul românesc, îmbibat de realism tern, viziunea tarkovskiană. Te puteai rupe de o anumită zonă de expresie și călătoreai spre alt tărâm. Bineînțeles că pe filele scenariului au aparărut observații precum: "Atenție e vorba de o biserică" sau
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
primea adesea în laboratorul său de la spitalul Boucicaut. El a fost cel care mi-a publicat primul articol, în 1964, în revista sa Agressologie. Mai tîrziu, cînd eram la Pasteur, am continuat să-l văd și să discut cu el. Atracției pentru personalități precum cea a lui Henri Laborit i se adăuga interesul pentru contactul cu oameni politici: Jacques Attali, Jacques Delors și Michel Rocard au făcut parte din Grupul celor Zece. Prezența lui Edgar Morin, Michel Serres, Leroi-Gourhan, René Thom
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]