4,152 matches
-
administrației publice: ... - redefinirea atribuțiilor prefecților și consolidarea rolului acestora în gestionarea procesului de descentralizare/ deconcentrare a serviciilor publice și în asigurarea unui management integrat pentru unele servicii publice; - regândirea sistemului de salarizare a funcționarilor publici, astfel încât funcția publică să devină atractivă pentru persoanele cu o înaltă calificare profesională; c) în domeniul ordinii și siguranței publice: ... - transferarea unor atribuții ale componentelor Ministerului Administrației și Internelor în competența autorităților administrației publice locale, corespunzător Legii-cadru nr. 339/2004 privind descentralizarea; - elaborarea unor soluții alternative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161603_a_162932]
-
pregătire profesională, motivare financiară etc.; ... k) lipsa legislației privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici; ... l) condiții salariale superioare pe piața muncii față de cele asigurate în M.I.R.A. pentru anumite specializări, de regulă, deficitare; ... m) oferta motivațională atractivă destinată tinerilor cu potențial, venită din partea sectorului privat; ... n) capacitatea redusă de a depune proiecte pentru accesarea de fonduri la nivel local; ... o) profesionalism deficitar și receptivitate scăzută la nivelul autorităților locale; ... p) suprapuneri de competențe între diferite instituții/structuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202574_a_203903]
-
treilea indicator privește oportunitățile pentru și valorizarea educației non-formale. Nu ne putem limita doar la indicatorii participării la educația formală, ci trebuie analizate oportunitățile de educație din viața de zi cu zi, acestea diversificându-se tot timpul, fiind tot mai atractive (de exemplu, un CD cu Encarta înlocuiește cursurile de cultură generală), motiv pentru care sunt achiziționate și utilizate în proporție încurajatoare; • este necesară o politică educațională coerentă, care să stimuleze, să susțină și să faciliteze o învățare continuă. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deprinderile de bază (computeriale, de cunoaștere a limbilor străine, sociale și antreprenoriale)1. Pentru aceasta, sunt necesare: - investiții mai susținute în resursele umane; - eforturi în pregătirea și abilitarea cadrelor didactice cu folosirea unor metode active care să facă învățarea mai atractivă; - dezvoltarea infrastructurii instituționale de servicii și de comunicare, pentru a face oferta educațională mai flexibilă, mai adaptată nevoilor individuale și mai apropiată de domiciliu. Aceasta presupune, de exemplu, dezvoltarea serviciilor de consiliere, care să faciliteze accesul la educație; - construirea de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
promovarea învățării la locul de muncă, încurajarea modalităților de validare a rezultatelor învățării, pentru a construi articularea între învățarea formală, non-formală și cea informală etc.; - aducerea ofertelor educaționale mai aproape de domiciliu, în proximitatea individului, dezvoltarea lor pentru a fi mai atractive, mai flexibile, introducerea modalităților alternative (de exemplu, prin educație la distanță). Toate aceste blocuri de acțiune presupun măsuri specifice de implementare, susținute și eșalonate pe ani, pentru a atinge obiectivul anului 2010. Printre acestea, spicuim („Beyond Rhetoric: Adult Learning Policies
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și de monitorizare a calității; - lărgirea accesului la educație, care se poate realiza prin acțiuni concrete de informare și consiliere (de exemplu, acțiunile din cadrul Festivalului Șanselor Tale sau, cu altă denumire, al Săptămânii Educației Adulților), prin dezvoltarea de oferte mai atractive și mai flexibile, modulare, prin recunoașterea învățării anterioare etc.; - deoarece învățarea este în mare parte legată de angajare, sunt necesare măsuri de stimulare a învățării la locul de muncă, a învățării legate de profesie, prin crearea de astfel de oportunități
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anterioară, pentru reducerea dihotomiei dintre învățarea formală și cea non-formală, s-au creat și cadre naționale de acreditare a ofertelor educaționale care îndeplinesc criteriile de calitate necesare. Este o măsură pentru încurajarea participării la educație, prin realizarea de oferte mai atractive și mai calitative, dar și prin dezvoltarea de structuri/servicii-suport, de genul centrelor de îndrumare și consiliere; - calitatea ofertelor este dată și de calitatea pregătirii cadrelor didactice, a abilitării lor pentru folosirea unor mijloace (de exemplu, computeriale) și metode mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și mai calitative, dar și prin dezvoltarea de structuri/servicii-suport, de genul centrelor de îndrumare și consiliere; - calitatea ofertelor este dată și de calitatea pregătirii cadrelor didactice, a abilitării lor pentru folosirea unor mijloace (de exemplu, computeriale) și metode mai atractive, pentru activizarea învățării. Se pune un accent tot mai mare pe formarea inițială și continuă a formatorilor pentru adulți, pe întărirea statutului profesional al acestora, ofertele de specializare postuniversitară, de tip master, ca și cele de perfecționare continuă fiind tot
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
profesională, cât și în menaj, dar și în condițiile în care educațiaadevenit o comoditate a societății postmoderne, indivizii fiind interesați să plătească pentru ofertele ce răspund intereselor/hobby-urilor lor, ofertanții educaționali concep o paletă tot mai diversă și mai atractivă de cursuri. Cu toate acestea, asistăm la un declin îngrijorător al educației generale a adulților, în condițiile reducerii drastice a finanțărilor pentru acest tip de educație, dar și ale scăderii cererii adulților în acest domeniu. Deși efectele benefice ale acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
construiască oferte pe care individul le poate „consuma” de acasă, de unde se află, de la distanță, fiind tot mai puțin interesat să vină în clasă. De asemenea, accesul facil la diferite surse de informație face ca profesorul să nu mai fie atractiv pentru diseminarea informațiilor, ci pentru a-i sprijini pe cursanți să le decodeze, să le manipuleze, să acționeze (Jarvis, 2002, p. 20). Este, de aceea, chiar de dorit ca predarea să fie orientată mai mult în direcția oferirii unor interpretări
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vezi factorii reproduși după Caffarella 2002, p. 175), factori pe care i-am putea grupa în patru categorii: cursanții (care diferă din punctul de vedere al abilităților, intereselor și stilurilor de învățare: unii vor învăța mai bine în grupuri, găsind atractivă interacțiunea, alții preferă efortul individual de învățare); educatorul (are preferințe pentru anumite metode - de exemplu, unii pot fi moderatori excelenți, dar se tem să folosească anumite echipamente didactice); situația-limită (neprevăzută, particulară - de exemplu, unele organizații cer ca suporturile de învățare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comparări, observații. Toate aceste modalități nu sunt mutual exclusive, iar tehnologia actuală a evoluat foarte mult, ajutându-ne să vizualizăm, să accesăm resurse foarte bogate. Oricum, nu trebuie să ne simțim incompetenți sau amenințați dacă nu știm să facem slide-uri atractive; uneori computerul nu este cea mai utilă resursă. Se pot face lecții foarte bune folosind cele mai simple materiale. Materialele vin în completarea a ceea ce se predă, spre ilustrare și exemplificare. Trebuie să fie folosite în mod variat, dar să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
poate chiar cu o figură sugestivă etc., dar, oricum, să se autoexplice, fie că sunt foi informative sau de lucru independent. Prezentarea în PowerPoint: însoțește din ce în ce mai des prezentările, inputurile prelungite oferind, datoriă facilităților de editare ale programului, posibilitatea prezentării mai atractive a conținuturilor decât o pot face de obicei foliile de retroproiector (de exemplu, putem seta ca noua idee pe care o introducem să apară odată cu prezentarea noastră, nedistrăgând atenția cursanților cu tot textul ce apare în avans pe folie). Pot
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
didactică sau alta. Cu cât un profesor cunoaște mai multe metode și știe să le aplice corect, cu cât are experiență în a le utiliza (ca și tehnologiile), cu atât este mai ușor pentru el să imagineze situații didactice variate, atractive, adaptate. 4.3. Comunicarea în educația adulțilortc "4.3. Comunicarea în educația adulților" Dorel Ungureanu La nivelul simțului comun se consideră de multă vreme că, la o anumită vârstă (fie că este vorba despre începutul școlarității, fie mai ales despre
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
căror combinare depinde de competența pedagogică a profesorului, de priceperea cu care le adaptează la resursele de timp de care dispune, dar mai ales la resursele umane cu care lucrează, astfel încât conținutul vehiculat să fie asimilat ușor, să fie prezentat atractiv și accesibil. Interacțiunea tuturor acestor variabile dă, în final, eficiența situației de instruire, evaluabilă în funcție de rezultatele obținute la sfârșit. Sunt de identificat: cât de corect și de adecvat sunt folosite metodele alese; cum este valorificat timpul alocat (și dacă e
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare create cu ajutorul tehnologiilor de informare și de comunicaretc "4.5. Noi medii de învățare create cu ajutorul tehnologiilor de informare și de comunicare" Laura Malița Prin sintagma noi medii de învățare desemnăm generic mediile care fac învățarea mai flexibilă și atractivă, mai adaptată nevoilor adulților, în sensul de a fi posibilă fără constrângeri temporale, spațiale, de ritm etc. Cu alte cuvinte, adulții care învață mai ales informal (dar și non-formal) fac acest lucru cel mai adesea în timpul lor liber, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Prin utilizarea sa înprocesul educațional, atât munca profesorului, cât și a cursantului poate fi mult îmbunătățită, existând multiple modalități de informare, comunicare și interacțiune. De asemenea, Web 2.0 introduce noi elemente atât în ceea ce privește predarea, cât și învățarea, cele mai atractive dintre acestea fiind blogurile, wikiurile, podcasturile. Atunci când se vorbește despre utilizarea Web 2.0 în procesul educațional, cel mai adesea se face referire la bloguri, RSS-uri, wikiuri, podcasturi și bookmarkinguri, deși nici pe departe nu s-au epuizat astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
multimedia. Experimentele au fost reușite pentru că, astfel, tutorii au putut crea, organiza și distribui conținutul informațional care a fost deosebit de bine receptat de cursanți. Aceștia au contribuit și ei, prin adăugarea de materiale suplimentare, creând astfel o modalitate nouă și atractivă de învățare. De asemenea, s-a contribuit astfel și la eliminarea barierei dintre educație și divertisment. Dincolo de entuziasmul cu care poate privim această tehnologie, de politicile, programele sau strategiile de introducere a acestora în procesul educațional, nu este însă suficient
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
procesul educațional și deschid poarta către lumea digitală audio și video care să fie explorată prin tehnologii e-learning și (mai mult, poate) m-learning. Acest tip de educație poate fi productiv pentru tutori, pentru partea administrativă a segmentului educativ, poate fi atractivă pentru cursanți și poate să conducă la apariția unor noi practici pedagogice. 4.5.5. Concluziitc "4.5.5. Concluzii" Din nefericire, deși tot mai multe persoane implicate în procesul educațional încep să fie conștiente de beneficiile introducerii acestor tehnologii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru furnizor. Segmentul de populație este foarte restrâns, dar selectiv și foarte motivat. O instituție de cultură nu-și poate menține identitatea fără astfel de oferte; c) „starurile” sunt acele tipuri de cursuri cu funcționare „meteorică”, adică foarte strălucitoare și atractive la un moment dat, dar pentru care interesul dispare la fel de repede cum a și apărut. Pot aduce venituri foarte ridicate pentru o perioadă foarte scurtă de timp, atunci când nevoia de formare căreia îi răspund este acută (de exemplu, apare o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe parcurs, în funcție de nevoile și posibilitățile fiecărei părți implicate, urmărind intenția de a crea o „comunitate a educabililor”; - asigurarea funcționării serviciilor complementare (de exemplu, orarul la bibliotecă să fie adecvat cursurilor ce se desfășoară în timpul serii) sau a unor facilități atractive (spațiul pentru pauze, barul etc.); - încadrarea clară în programul de acțiune (nu numai cu referire la activitățile didactice, dar și la cele de monitorizare, evaluare pe parcurs sau finală etc.); - comunicarea frecventă și bilaterală, atât între profesori (stafful administrativ și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
treilea indicator privește oportunitățile pentru și valorizarea educației non-formale. Nu ne putem limita doar la indicatorii participării la educația formală, ci trebuie analizate oportunitățile de educație din viața de zi cu zi, acestea diversificându-se tot timpul, fiind tot mai atractive (de exemplu, un CD cu Encarta înlocuiește cursurile de cultură generală), motiv pentru care sunt achiziționate și utilizate în proporție încurajatoare; • este necesară o politică educațională coerentă, care să stimuleze, să susțină și să faciliteze o învățare continuă. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deprinderile de bază (computeriale, de cunoaștere a limbilor străine, sociale și antreprenoriale)1. Pentru aceasta, sunt necesare: - investiții mai susținute în resursele umane; - eforturi în pregătirea și abilitarea cadrelor didactice cu folosirea unor metode active care să facă învățarea mai atractivă; - dezvoltarea infrastructurii instituționale de servicii și de comunicare, pentru a face oferta educațională mai flexibilă, mai adaptată nevoilor individuale și mai apropiată de domiciliu. Aceasta presupune, de exemplu, dezvoltarea serviciilor de consiliere, care să faciliteze accesul la educație; - construirea de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
promovarea învățării la locul de muncă, încurajarea modalităților de validare a rezultatelor învățării, pentru a construi articularea între învățarea formală, non-formală și cea informală etc.; - aducerea ofertelor educaționale mai aproape de domiciliu, în proximitatea individului, dezvoltarea lor pentru a fi mai atractive, mai flexibile, introducerea modalităților alternative (de exemplu, prin educație la distanță). Toate aceste blocuri de acțiune presupun măsuri specifice de implementare, susținute și eșalonate pe ani, pentru a atinge obiectivul anului 2010. Printre acestea, spicuim („Beyond Rhetoric: Adult Learning Policies
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și de monitorizare a calității; - lărgirea accesului la educație, care se poate realiza prin acțiuni concrete de informare și consiliere (de exemplu, acțiunile din cadrul Festivalului Șanselor Tale sau, cu altă denumire, al Săptămânii Educației Adulților), prin dezvoltarea de oferte mai atractive și mai flexibile, modulare, prin recunoașterea învățării anterioare etc.; - deoarece învățarea este în mare parte legată de angajare, sunt necesare măsuri de stimulare a învățării la locul de muncă, a învățării legate de profesie, prin crearea de astfel de oportunități
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]