5,357 matches
-
maximală deoarece, din punct de vedere fizic, personajele sale nu pot aparține umanității, fiind excluse din cauza bolii de care suferă: În diferite rânduri mi s-a întâmplat să cunosc asemenea cazuri disperate, condamnate dinainte. Într-un sanatoriu din Elveția, o bătrână care era roasă de un cumplit cancer al pancreasului despre care ea nu știa nimic (spunea întotdeauna că are puțină aciditate stomacală care îi provoacă usturimi după masă), în alt rând o tânără fată care cu câteva zile înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
din cei 10 frați, dintre care trei vor fi episcopi: Vasile, Grigorie de Nyssa, Petru de Sevasta; cinci vor fi monahi; cei trei dinainte, plus Naucratios și Macrina cea tânără; vor fi șase sfinți în familia mare: Sfânta Macrina cea bătrână, Sfânta Emilia, Sfântul Vasile, Sfântul Grigorie (de Nyssa), Sfântul Petru, Sfânta Macrina cea Tânără. Bunica Macrina a crescut pe copii în duh creștin, împreună cu mama lor, Emilia, și sora lor, Macrina cea Tânără. Bunica lor, Macrina cea bătrână, avusese de
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
prin încăpățânarea cu care întorc spatele morții. Un alt mod, doar simbolic, de a evada este povestea, vraja poveștilor pe care domnul Ferne le țese pe clapele pianului său la Saint-Martin, satul-ghetou, sau magia ficțională a lumii geniilor repovestite de bătrâna Aamma Houriya pentru tinerii de la Nour Chams. Căci nimic nu era mai fascinant decât istoria începutului lumii, a paradisului pierdut din tradiția orală a celor două civilizații. Esther și Nejma vor rămâne, atât timp cât răul va exista și copiii se vor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
morții par a fi și personajele de fundal din opera poetică a lui Cezar Ivănescu. Impresia este cauzată de automatismul, stereotipia gestuală care le dezumanizează, facilitându-le, în schimb, desenul simbolic. Personajele frecvent descărnate, dezumanizate sau pierdute în negura uitării (Bătrâna Ezo, cele trei femei din "orașul acela bolnav", descrise în Rimaya, Nenumita pierdută în Copilăria lui Ario Paradis, acel Mil ambiguu, invocat să vadă "altarul lui Raz" în La Baad, Orur, a cărui mamă moartă este cântată într-un superb
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dependent de prezența fizică a soției Katy în viața sa. Cînd aceasta pleacă pentru a-și îngriji mama bolnavă, Henry cade bolnav și întreaga casă intră într-un fel de disoluție stranie (singurii care se agită administrativ sînt Rivers și bătrîna servitoare, negresa Beluah). Reîntoarcerea lui Katy devine astfel vitală. Numai că revenirea intempestivă are un preț. Mama lui Katy, ramasă singură, moare, iar femeia, profund demoralizată, cedează atracției pentru John cu care începe o relație erotică intensă. Legătura e intuită
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
la fel, psiholoaga Kilsem, cea care, se pare, se află, la un moment dat, extrem de aproape de cauza misterului, neapucînd totuși să o împărtășească cuiva, datorită plecării sale intempestive din oraș) și diverse observații de ordin speculativ (e menționată, de exemplu, bătrîna doamnă, de origine greacă, Karafilis care, se bănuiește, ar fi spus fetelor, cîndva, "nu vă pierdeți vremea cu trăitul", făcînd aluzie la un vechi stereotip mentalist elen, conform căruia "sinuciderea are un rost", stereotip imposibil de asumat în America unde
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
le-au condus la o rușine dureroasă de propriul corp. Ne aflăm în Estonia, în 1992. Uniunea Sovietică nu mai există, iar rușii părăsesc rînd pe rînd țara pe care o ocupau din 1940. Într-un colț pierdut de lume, bătrîna Aliide, care a cunoscut și ocupația nazistă și pe cea rusească, se ascunde într-o veche fermă părăginită. Într-o dimineață, o descoperă pe Zara rătăcită în curtea ei, într-un hal fără de hal și, după ce ezită să o adăpostească
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
na Cornelia Petrescu, abia scăpată de jugul comunist și de limba de lemn obligatorie, se desfată în libertatea regăsită a cuvîntului, dar cu decența și delicatețea scriitorului care știe ce responsabilitate majoră îi incumbă atunci cînd atacă asemenea subiecte. Personajul bătrînei Ioana, de exemplu, protagonista nuvelei Coji de portocală, biată ființă uitată de lume și regimuri în străfundurile unei temnițe comuniste, cu o soartă demnă de o povestire urmu ziană, în care absurdul îi dispută tragicului întîietatea, este o figură pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
grăbește să o revadă, după liberare, ducîndu-i ca singur dar portocala oferită în tren de un student inimos, dar pe care o găsește străină de tot și de toate, depravată și pervertită de atracțiile facile ale regimului. Nerecunoscută de nimeni, bătrîna Ioana contemplă cu disperare stingerea ultimelor scîntei de bună-cuviință și moralitate în ființele dragi, în lumea din jur, și, înfrîntă, azvîrle portocala peste gard, înainte de a pieri înghețată pe treptele unei mânăstiri. Și uite-așa se strîng ușor, în cerc
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
minunea blondă a orașului candidează din nou Vînt tutun și alcool Într-o seară atît de îngîndurat fui vînt tutun și alcool se anunța la meteo că i-am spus cîinelui care se uita stăruitor la mine îmi pare rău bătrîne n-am nici un ban o muscă se plimba decentă pe tavan mobila în bucătărie căsca plictisită a continuat să dea din coadă ca și cînd nu m-ar fi auzit dar mi s-a părut că m-au privit cu
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/8463_a_9788]
-
puștoaică (dintr-a IX-a B) încet încet ți se face rușine simți cum îți ard obrajii (exact ca în copilărie) Îndrugi încurcat scuze tot mai cețoase mai puerile îi strigi că peste două minute îți pleacă ultimul tren ,,salut bătrâne''mai prinzi din fugă aceste ultime vorbe guturale molfăite între gingiile știrbe apoi trenul se urnește taie acum câmpii aiuritor de albe pe bancheta din fața ta somnolează o fată super (citește: su-per - bă) pietrificată în sine Tu tocmai trăiești o
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]
-
zgârcite pe condei. Tocmai începuse să scrie ceva...". Semințele intrigii terifiante acum se sădesc. Natalia devine, brusc, curioasă: "Ai văzut hârtia?". Fiul lui Manole pare liniștit: Nu. trebuie să fi rămas pe birou. N-am avut vreme s-o caut". Bătrâna, suspicioasă, îl instigă la acțiune: "Foarte rău ai făcut. [...] S-o cauți numaidecât". Și continuă, într-o retorică insinuantă: "Dar oare ce vroia să scrie? Să știi că simțise că-i vine sfârșitul... Poate că vroia să facă un testament
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
birjă ca s-o aducă la conac. Grădinarul Toader și soția sa, Ileana, fuseseră plecați la înmormântare. Confruntat cu aparent insolubila problemă, Costache o aude pe Maria șoptind: "negriciosul nici n-a intrat în casă". Chestionată, prompt, în privința identității străinului, bătrâna adaugă: "mata n-ai de unde să știi. Boierul de câteva ori mi-a spus că dacă cumva suflu vreo vorbă, se supără foc. Nu voia să știi mata că negriciosul vine pe la el". Astfel, aflăm, grație unei insolite explicații auctoriale
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
știi. Boierul de câteva ori mi-a spus că dacă cumva suflu vreo vorbă, se supără foc. Nu voia să știi mata că negriciosul vine pe la el". Astfel, aflăm, grație unei insolite explicații auctoriale mascate în confesiunea unui personaj creditabil (bătrâna), că Manole a avertizat-o, la un moment dat, pe Maria în legătura cu vizita apropiată a unui domn, al cărui nume a fost trecut sub tăcere. Străinul n-a întârziat să-și facă apariția: "Parcă era scos din lada
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
text)". (1997: 239). În amurg, Costache și Maria aud soneria de la intrare; vizitatorul necunoscut îi prezintă Ilenei (care, la rându-i, i-o arată tânărului Brumă) o carte de vizită simplă, pe care scrie Nicolae Păun. Atunci când ușa se deschide, bătrâna îl recunoaște instantaneu pe negricios. Partea a III-a debutează cu portretul oaspetelui neinvitat: "Era un om nu prea înalt, slab și subțire, cu brațe lungi, cu mâini nepotrivit de mari și de vânjoase pentru statura lui". Se insistă, ca
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
-a, extrem de succintă, joacă rolul unui deznodământ. A doua zi, înaintea prânzului, Natalia Cristea vine să-și viziteze nepotul la conac, unde este întâmpinată de Maria Brancea, care o informează că tânărul Costache nu a ieșit încă din cameră. Subit, bătrâna realizează cu îngrijorare că, în seara precedentă, îl lăsase pe Brumă în compania lui Păun. Mătușa Natalia decide că trebuie să intre cu forța și, cu ajutorul grădinarului, sparg ușa din fundul coridorului: " În odaia de culcare, patul era neatins. Intrară
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
prin migrațiile inverse, dinspre orașe spre sate, unde se face o agricultură ineficientă pe circa jumătate din terenuri. Tradițiile bazate pe viața de comunitate sunt înlocuite cu idei și programe vulgare, importate. "Plusurile demografice" s-au dus o vreme spre "bătrâna Europă". Criza oprește exodul. În competițiile cu "dragonii", ori cu "convergenții" mai recenți, se pierde de asemenea. Formarea bugetului din câștigurile emigranților, ale "căpșunarilor" ori din diferențele de salarii dintre Est și Vest, din alte speculații se încheie la sume
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cea rea: Moartea, care dintr-o dată va tăia firul, prăvălind pe om în noaptea din care nu se mai întoarce nimeni"245. Nașterea este îmbrăcată într-un port țărănesc, Iubirea apare ca nud întors cu spatele la spectator, iar Moartea ca o bătrână. Trupul tânărului este prins în țesătura celor trei Parce-Ursitoare. Lângă cea de-a treia ursitoare se află o ogivă, decupaj care permite o perspectivă asupra unui crâng unde se evidențiază anamorfotic un craniu. Acest orizont îndepărtat, marcat de prezența morții
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prins momentul când apa unui lac de acumulare a început să inunde fostul sat, apoi a luat interviuri oamenilor locului: ce cred ei despre ce se întâmpla atunci. Ulterior, a construit o mise en scène cu un bătrân și o bătrână pe malul acelui lac imens, dedesubtul căruia știam cu toții că era un sat, viața lor, istoria lor. Pe apă se vede o barcă. Și celor doi le dau lacrimile. Bătrâna repetă ce spusese mai demult: Da', nu fi supărat, ne-
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
construit o mise en scène cu un bătrân și o bătrână pe malul acelui lac imens, dedesubtul căruia știam cu toții că era un sat, viața lor, istoria lor. Pe apă se vede o barcă. Și celor doi le dau lacrimile. Bătrâna repetă ce spusese mai demult: Da', nu fi supărat, ne-om plimba cu barca și-a fi bine. Momentul acesta ridică foarte mult filmul: vom supraviețui. Această idee, Mirel Ilieșu o aflase din discuțiile inițiale și a folosit-o în
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
înmormântare. Am filmat cum au venit cu coliva, cu tot ceremonialul ortodox. Erau femei bătrâne, în port țărănesc. Au apărut doi milițieni care ne-au spus că n-avem permis decât pentru muzeu și ne-au întrebat de ce filmăm acele bătrâne murdare? Atunci l-am întrebat, cum arată bunica dumitale? Seamănă cu aceste femei? Milițianul a plecat imediat și ne-a lăsat în pace. Asemenea dificultăți au existat. Sau, la Erevan, am găsit o curte interioară superbă, cu viță de vie
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Kievul l-a aprobat, de neprietenie, ba chiar și de spionaj. Îmi aduc aminte de un pasaj savuros din comunicat, în care se povestea cum "telejurnalistul", sub pretextul că filmează țărani, a făcut zoom pe un obiectiv militar. Vigilența unei bătrâne aflate pe câmp, la muncă, a pus însă autoritățile în alertă. Un comunicat care semăna cu cele din anii '50. Dar lucrurile astea, după cum știm foarte bine, fac cu atât mai frumoasă viața de jurnalist. Ați putea povesti și alte
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
întrebăm pe Margarita: „În 1945 biata mamă a primit „invitații” dese de a se prezenta în fața lor dar am avut noroc de bunica ce era foarte bătrână. O lua mama de mână și le spunea celor de la C.A.C. că bătrâna nu este transportabilă, că are nevoie de un tratament, să-i una, că-i alta așa că am scăpat. Îmi amintesc și acum cum se numea bestia rusească: Kaceanov. Eu m am înscris la un liceu din Săliștea Sibiului ale cărui
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care purta un titlu fără drept de apel: Europa nu mai există. Fusesem un membru al Rezistenței și eram pe-atunci comunist. Pentru mine, pentru noi, Europa era un cuvînt mincinos. Mă împotrivisem "noii Europe" a lui Hitler. Pentru mine, bătrîna Europă era leagănul imperialismului și dominației mai curînd decît al democrației și libertății. În discursul despre umanism, rațiune și democrația europeană nu vedeam un adevăr, ci o minciună: brutalitatea înfricoșătoare a conchistadorilor din Mexic și Peru, Africa supusă sclaviei și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care consumau benzină. De altfel, acest sistem a dăinuit până la sfârșitul anilor ’50 ai secolului trecut, când regimul comunist a hotărât construirea a numeroase hidrocentrale și termocentrale realizându-se, astfel, un adevărat sistem energetic național care a dus la dispariția bătrânelor generatoare. Evreii mai aveau și numeroase ateliere de confecții „la comandă”, bijuterii, blănării, cojocării, „fabrici de sifoane” dar și de pâine, precum și cofetării sau patiserii. Farmaciile umane ale orașului aparțineau în proporție de 90% tot evreilor, iar cele două spitale
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]