5,096 matches
-
Debutul editorial scriitorul și-l făcuse între timp cu un comentariu asupra filmelor despre cuceritorii eroici de noi teritorii: Western. Filmele Vestului îndepărtat (1966). Filmul va rămâne o constantă a preocupărilor sale: ca autor de scenarii cinematografice-Baladă în piatră (1966), Baladă pentru vechiul drum (1968), consacrat mănăstirii Curtea de Argeș și difuzat în ajunul ocupării Cehoslovaciei, la care se adaugă scenariul pentru filmul de animație Fetița cu chibrituri, după Andersen, premiat la festivalurile de la Teheran, Barcelona, Veneția, scenariul de avangardă Carnavalul (1972), realizat
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
vedea Orașul”, RL, 1970, 30; Eugen Simion, „Închide ochii și vei vedea Orașul”, LCF, 1970, 43; Mircea Horia Simionescu, „Închide ochii și vei vedea Orașul”, „Scânteia”, 1970, 8589; Edgar Papu, O carte matură pentru copii, RL, 1971, 28; Valeriu Cristea, „Baladă pentru vechiul drum”, RL, 1976, 26; Florian Potra, „Baladă pentru vechiul drum”, VR, 1976, 11; Steinhardt, Incertitudini, 73-78; Cândroveanu, Lit. rom., 126-129; Z. Ornea, Apelul la memoria textelor, RL, 1992, 30; Dicț. scriit. rom., I, 553-555; Z. Ornea, Adevăruri incomode
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
și vei vedea Orașul”, LCF, 1970, 43; Mircea Horia Simionescu, „Închide ochii și vei vedea Orașul”, „Scânteia”, 1970, 8589; Edgar Papu, O carte matură pentru copii, RL, 1971, 28; Valeriu Cristea, „Baladă pentru vechiul drum”, RL, 1976, 26; Florian Potra, „Baladă pentru vechiul drum”, VR, 1976, 11; Steinhardt, Incertitudini, 73-78; Cândroveanu, Lit. rom., 126-129; Z. Ornea, Apelul la memoria textelor, RL, 1992, 30; Dicț. scriit. rom., I, 553-555; Z. Ornea, Adevăruri incomode, RL, 1997, 22; Monica Gheț, Adevărul ca un palimpsest
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
antropologie culturală cu tema Simboluri hermetice în cultura tradițională românească. În 1980 efectuează un stagiu de specializare la Institutul de Studii Orientale din Romă, sub conducerea marelui orientalist Giuseppe Tucci. Debutează în „Revista de etnografie și folclor” (1979), cu studiul Balada „Șarpele” în elementele ei străvechi de cultură românească. În același an debutează și în poezie, cu Circuitul viselor în natură. După 1990 i-au apărut mai multe studii de mitologie în culegeri din străinătate, cel mai important fiind Graal et
CHIŢIMIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286216_a_287545]
-
fel, încât cuvintele să nu-și dezvăluie în întregime înțelesurile, ele urmând a fi descifrate de fantezia cititorilor (Scribii cu gâtul de lebădă, Liniște). Un titlu (Libertatea de a trage cu praștia) amintește de poezia lui Geo Dumitrescu, iar câteva balade sunt scrise în maniera folk (Aleluia!, Cântec). Aceeași tehnică a corespondentelor este folosită și în poeziile pentru copii. Dintre numeroasele studii publicate în țară, este de reținut Viziunea Mandalei în poezia lui Eminescu („Studii de literatură universală”, 1980). SCRIERI: Circuitul
CHIŢIMIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286216_a_287545]
-
în discuții libere, cu consecințe social-intelectuale imediate. Exceptând cartea de debut, din prima perioadă de creație a poetei (până în 1953) nu se poate recupera aproape nimic, cu excepția câtorva versuri în stil de bocet popular, integrate într-un vast poem epic, Balada femeii care și-a pierdut iubitul în război: „Negrule, pământule, /greule, flămândule,/ ai intrat în ochii lui,/ le-ai stins licărul verzui,/ părul i l-ai năclăit,/ mijlocul i l-ai strivit,/ brațele i le-ai surpat, /râsul i l-
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
capacitatea asociativă. Perceperea lumii prin intermediar cultural, sfidarea tabuurilor, umorul negru orientează și selecția textelor traduse. Capacitatea de invenție lingvistică este cu totul remarcabilă. Inventatoare a unei limbi personale, visată de toți poeții, „limba spargă” C. scrie un sonet, o baladă, un bocet, o imprecație ce dovedesc că starea de poeticitate este esențialmente muzicală, independentă de sens ori de forma impusă a expresiei: „Au înmorit drametice miloave/ sub racul catinat de niturași/ Atâția venizei de bori mărgași.../ Atâtea aene strămătând, estrave
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Solomon); Heinz Kahlau, Fluxul lucrurilor, București, 1974; Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi, I-II, îngr. Ion Caraion și Ovid S. Crohmălniceanu, pref. Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1974-1975 (în colaborare); Eugène Guillevic, Poeme, pref. trad., București, 1977; Ițic Manger, Balada evreului care a ajuns de la cenușiu la albastru, București, 1983 (în colaborare cu Israil Bercovici). Repere bibliografice: Traian Șelmaru, Pe drumul culturii noi, București, 1952, passim; Georgescu, Încercări, II, 124-130; Călinescu, Aspecte, 274-280; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 213-219; Simion, Orientări
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Un optimism programatic și convențional domină cântările despre zboruri și construcții. Dar nota specifică a poetului e una melancolică și grandios vizionară, accentuată cu fiecare carte. Don Juan se sinucide pentru a-i sfida pe cei ce l-au condamnat (Balada poetului de odinioară). Remarcabilă este lirica erotică, uneori ironică, alteori violentă, totdeauna neliniștită, gata a fi cuprinsă de vâlvătaie: „Ieșeai și intrai ca prin umbre de tufe, / Pisicească-mpletire pe loc, / Ca niște limbi de flăcări prin rufe, / Mistuitoare în brațele
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
europene. Primul compartiment are rosturi mai degrabă introductive, stabilind câteva repere teoretice: datare și periodizare, clasificare și definiție etc., care pledează pentru folosirea metodei filologice în studiile folcloristice. Al doilea este alcătuit din studii despre aproape toate speciile literaturii populare - balada, bocetul, basmul, povestea, proverbele, ghicitorile și cântecele pentru copii -, absența liricii explicându-se prin însușirile ei mai apăsat individuale, deci mai greu de definit cu ajutorul comparațiilor. Caracterele distinctive ale spiritualității rurale românești sunt scoase în relief cu pregnanță în aceste
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
Colaborează la „Analele Universității din București”, „Revista de folclor”, „Limbă și literatură” ș.a. C. cercetează pentru întâia dată în mod sistematic valorificarea mitului jertfei creatoare (motivul „Meșterul Manole”) în literatura scrisă, identificându-l în peste trei sute de texte inspirate de balada populară. O primă etapă (1845-1920) se caracterizează prin „pastișe facile”, o a doua (1920-1945), care se dovedește și cea mai importantă valoric, explorează și interpretează dimensiunile mitico-simbolice deopotrivă în studii și eseuri (Lucian Blaga, Dan Botta, Petru Caraman, D. Caracostea
CIOMPEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
cinstei, sunt puși față în față cu boieri și preoți lacomi, lipsiți de omenie. Odată declanșat conflictul, adevărații proprietari ai pământului pornesc să-și facă dreptate, biruind sau fiind înfrânți. Romanul Vârtejul (1937), premiat de Academia Română, emană un sunet de baladă ce răzbate de dincolo de duritatea elementelor realiste, acumulate în jurul unui destin individual, cel al țăranului Mitrea Căuș. Paralel cu degradarea conștiinței protagonistului care din dorința de a sta în rând cu fruntașii satului recurge la furt de cai după ce încercase
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
sub tutela lirică a lui Eminescu, dar intuiește adierea unui „cântec nou”. Versuri în curgere impetuoasă încearcă să dea sugestia puterii implacabile a destinului (Mare!...), dominant fiind însă lirismul solar (Devenire, Al vieții mele soare...ș.a.). Poetul scrie, de asemenea, balade fantastice, dintre care una mai reușită (Acvina), și alte stihuri modelate după specii folclorice. Cele mai multe dintre poeme sunt adunate în volumul Poezii (1934), apărut postum. Scriind și proză, G. își ilustrează în parte concepția filosofică. Eroii nuvelelor sale, romantici cerebrali
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru Oance (Tata Oancea); sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare și culturale semnează Lucian Costin (Balada populară bănățeană), Vasile Goldiș, Emanoil Bucuța. Rubrica de evocări e susținută de Ioachim Miloia, Aurel E. Peteanu, Mihail Gașpar. Revista publică scrisori inedite ale unor personalități din Banat (Vincențiu Babeș, Eftimie Murgu ș.a.). L.P.B.
ALMANAHUL BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
munca de culegere a folclorului; remarcabilă este aici insistența de a nu se interveni în text. Ideea este reluată și în prefața primului volum de Texte din literatura poporană română (1899), culegere ce include un mare număr de specii folclorice (balade, cântece, colinde, descântece, ghicitori, frământări de limbă, jocuri de copii, povești, legende, snoave ș.a.). Al doilea volum, rămas în manuscris, a apărut postum, după 67 de ani, și cuprinde texte lirice culese în aceeași perioadă. A mai publicat o monografie
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
Ion Horea, Aurel Rău, Ion Brad, Dumitru Micu, Aurel Gurghianu, Alexandru Andrițoiu, Radu Cârneci, Demostene Botez, Veronica Porumbacu, Cicerone Theodorescu, Ion Oarcăsu ș.a. Despre tematica predilectă a poeziilor publicate, cel mai bine vorbesc titlurile. Așa, spre exemplu, Ion Horea compune Balada însămânțărilor de toamnă, Aurel Rău - Balada cu chiaburul și pândarul, în vreme ce A. E. Baconsky scrie Poezie de dragoste la mutarea în locuință nouă. Aceeași este, în general, și orientarea fragmentelor de proză aparținând lui Mircea Zaciu, Dumitru Micu, Aurel Martin
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
Dumitru Micu, Aurel Gurghianu, Alexandru Andrițoiu, Radu Cârneci, Demostene Botez, Veronica Porumbacu, Cicerone Theodorescu, Ion Oarcăsu ș.a. Despre tematica predilectă a poeziilor publicate, cel mai bine vorbesc titlurile. Așa, spre exemplu, Ion Horea compune Balada însămânțărilor de toamnă, Aurel Rău - Balada cu chiaburul și pândarul, în vreme ce A. E. Baconsky scrie Poezie de dragoste la mutarea în locuință nouă. Aceeași este, în general, și orientarea fragmentelor de proză aparținând lui Mircea Zaciu, Dumitru Micu, Aurel Martin, Francisc Munteanu, Titus Popovici, Kovács Bálint
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
de Jaques Goimard 64 sub titlul Lorzii instrumentalității 65, în care apar nuvele de o mare cruzime precum A Planet Named Shayol ⁄ O planetă numită Shayol (1961)66 sau de o poezie stranie precum The Ballad of Lost C'Mell ⁄ Balada pierdutei C'Mell (1962)67. Printre noii nuveliști, se remarcă îndeosebi Harlan Ellison, care coordonează două enorme antologii de texte originale, marcând dorința de a ieși din tiparele prestabilite 68. Vom reține, dintre nuvelele sale, înainte de toate The Beast that
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ani. Câte evenimente de atunci până acum! Câte n-a mai învățat d. Sarsailă? Câte roluri n-a mai jucat? El e revoluția împielițată, el - România în carne și oase, el - martir viu-viuleț, el - politic mare, el - furul și pocitorul baladelor populare, el - sinior cu domeniuri și servi pe domeniurile sale senioriale, el - liberator etc.29. "Rolurile" la care se referă sunt multiplele ocupații ale lui Bolliac care îi permit acestuia să se mențină în centrul atenției și să exercite funcții
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
neguțătorii de pietre scumpe, carii, când îți arată vreun briliant minunat, să simt fără voe îndemnați a rosti mii de laude asupră-i, deși el însuși se recomandă destul ochilor prin frumusețile sale. Nu pot să-ți trimit vre o baladă mai însemnată, fără a o întovărăși de câteva rânduri pline de entuziasm pentru dânsa. Ce să fac? M-am înamorat de poezia poporală ca de o copilă din Carpați, tânără, mândră, nevinovată și așa de frumoasă că, după cum zice vorba
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
copilă din Carpați, tânără, mândră, nevinovată și așa de frumoasă că, după cum zice vorba românească, pe soare ai putea căta, iar pe dânsa, ba! Iată dar că, desvălind astăzi la lumina soarelui comoara nesfârșită a poeziei românești, aleg din colecția Baladelor și a cânticilor, ce am adunat prin munții și văile Moldovei, trei balade și câteva hore36. Diferența de perspectivă dintre cei doi autori poate fi exprimată în termeni economici. Russo are în vedere o "valoare de utilizare", strict limitată la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vorba românească, pe soare ai putea căta, iar pe dânsa, ba! Iată dar că, desvălind astăzi la lumina soarelui comoara nesfârșită a poeziei românești, aleg din colecția Baladelor și a cânticilor, ce am adunat prin munții și văile Moldovei, trei balade și câteva hore36. Diferența de perspectivă dintre cei doi autori poate fi exprimată în termeni economici. Russo are în vedere o "valoare de utilizare", strict limitată la comunitatea care l-a produs și la cei care se preocupă de viața
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
hore36. Diferența de perspectivă dintre cei doi autori poate fi exprimată în termeni economici. Russo are în vedere o "valoare de utilizare", strict limitată la comunitatea care l-a produs și la cei care se preocupă de viața comunității respective. Balada lui Codreanu e frumoasă și interesantă pentru români și pentru cei care iubesc cultura lor. Alecsandri operează cu o "valoare de schimb". Poezia populară nu se reprezintă doar pe sine, folclorul românesc, ci și un etalon universal, monetizabil în orice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tovărășia, atașamentul față de ceilalți, amorul, e văzut ca semn al libertății și al unei atitudini politice implicite. De aceea selectează dintr-o doină trei tipologii ale iubirii ("amorul filial, amorul patriei, ș-amorul fecioarei pentru dragul ei") sau dintr-o baladă o imagine a camaraderiei: "Șapte frați/ Faceți cruce și jurați/ Vii în veci să nu vă dați" etc. Însă mai important e faptul că sub impresia ideilor lui Michelet politicianul liberal simte nevoia să reorienteze analiza spre formele intimiste ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
php. Maiorescu, Titu, Poezia rumână. Cercetare critică urmată de o alegere de poezii, Edițiunea și Imprimeria Societății Junimea, Iași, 1867. Maiorescu, Titu, Opere, I-II, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, Minerva, București, 1978-1984. Marienescu, Atanasie, Poesia poporală. Balade, Pesta, 1859. Michelet, Jules, Le Peuple, Hachette - Paulin, Paris, 1846. Michelet, Jules, Légendes démocratiques du Nord, Garnier, Paris, 1854. Michelet, Jules, Les Soldats de la révolution, Calman-Lévy, Paris, 1878. Mumuleanu, Barbu Paris, Scrieri, ediție îngrijită de Rodica Rotaru, Minerva, București, 1972
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]