5,417 matches
-
așezați în fața ușii, le vedeam pe nevestele și pe copiii lor. Poate că, în ciuda costumelor și trăsăturilor stranii, nu i-aș fi băgat în seamă dacă n-aș fi remarcat că trecătorii se opresc și chiar părinții mei ieșeau pe balcon să se uite la ei. Erau locuitori din Siberia, care fuseseră mușcați de lupi turbați și care se instalau pentru un timp la Paris, în zona străzii Ulm și a Școlii Normale, pentru a fi tratați de Pasteur. Auzeam pentru
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și, în consecință, întâmplarea. Fiecare dintre cele trei părți ale obiectului se analizează, la rândul ei, în sub-teme, acestea fiind, la rândul lor, analizate mai înainte, după un principiu de includere simbolizată de o săgeată : Fațadă parter / primul etaj ferestre balcoane / persiene / ornamente în formă de trandafir. În partea de sus: acoperiș lucarne/una dintre părțile cele mai înalte ale zidului giruetă vânător/iepure. În partea de jos: Vom remarca efortul pentru a reduce rigiditatea traseului ierarhic al subtemelor; astfel, parterul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
una dintre părțile cele mai înalte ale zidului giruetă vânător/iepure. În partea de jos: Vom remarca efortul pentru a reduce rigiditatea traseului ierarhic al subtemelor; astfel, parterul și primul etaj care, în ierarhia referențială, se situează în fața ferestrelor cu balcoane sunt plasate după, în text. La fel, lucarnele de mansardă figurează înaintea acoperișului acoperit cu ardezie, în realitate fiind, de fapt, incluse în acest acoperiș. Fiecare parte se termină totuși printr-un detaliu, adică un element situat pe o poziție
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
viața, și ca atare s-a schimbat foarte mult. Mi se părea ceva necurat la mijloc, să reacționeze așa din cauza unor nenorociți de bani. Am aprins tămâie și am stropit cu agheasmă, dar tot nu se liniștea. A ieșit pe balcon și am țipat la ea, că se întindea în afara balconului. Apoi a ieșit pe scări și iar am țipat când mi-a fost teamă că se duce pe scări. Nu stătea deloc. Mi-am zis: ori o duc la biserică
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
se părea ceva necurat la mijloc, să reacționeze așa din cauza unor nenorociți de bani. Am aprins tămâie și am stropit cu agheasmă, dar tot nu se liniștea. A ieșit pe balcon și am țipat la ea, că se întindea în afara balconului. Apoi a ieșit pe scări și iar am țipat când mi-a fost teamă că se duce pe scări. Nu stătea deloc. Mi-am zis: ori o duc la biserică, ori la spital. Am vorbit cu Raluca și i-am
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
chinui: „ Iartă-mă, mamă, te rog, dar vreau să te spăl să fii curată, iartă-mă! Și ea mi-a răspuns: „ Spală-mă, mamă, că bine faci Cu atâta rămân... ” M-a rugat apoi să o duc un pic pe balcon să se uite afară. Am așezat-o pe un scaun și am pieptănat-o. Iam deschis geamurile larg și și-a luat adio de la tot ce a văzut... Am adus-o înapoi în pat. A trecut Claudia pe la noi. Am
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
precizarea că acestea nu se reduc la casele de locuit, ci cuprind toate lucrările ridicate pe pământ sau în pământ, cum sunt: magaziile, șoproanele, tunelurile, digurile, canalizările etc. Toate componentele unei clădiri au regimul bunurilor imobile, deci inclusiv: ferestrele, ușile, balcoanele, care devin imobile prin încorporațiune sau prin natura lor. Bunurile imobile prin destinație sunt, în concepția vechiului Cod civil, cele ce apar ca un accesoriu pentru serviciul sau exploatarea unui imobil, deși prin natura lor ele sunt mobile (art. 467
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pentru a aspira la o existență de sine stătătoare, "amintindu-mi cum am fost un apostrof, o virgulă pe cer". Motivul trubadurului e folosit și aici, " Doamnă, aceasta e cea din urmă floare pe care mi-o arunci/ și de balcon îmi agăț pielea ca pe o cămașe deoparte -/ sunt Soarele ce-și găsește lăncile aduse din spelunci/ în pulpele dumitale dogorind ca niște orașe incendiate". Imaginile tind spre grotesc fără însă să provoace repulsie, căci senzualitatea se amestecă aici cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sa se transformă în polemică, în antipoezie sau metatext. Dintre procedeele preferate, se remarcă și interjecția "iată" care marchează aducerea în actualitate a trăirilor, într-un poem care oricum folosește prezentul: "Iată, să-ți aduc de la luptă femurul meu sub balcon/ am trecut un fluviu ce-și adună solzii în galop arbitrar/ ducând în alte sfere ca pe un călăreț fantastic/ armătura mea de var". În textele în care predomină registrul incertitudinilor, Musca Tse-Tse, se recurge iarăși la imperfect și la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o suprafață plană pe care se pliază și eul poetic este anunțată încă din titlu ca în Ierbar. Se regăsește și aici peisajul abstract, care sfidează legile universului: În privirea ta albastră am urmărit bricuri -/ rada, orașul le primeau la balcoane cu covoare colorate;/ pretutindeni peste crengi, nicăieri lângă spicuri,/ dintr-un ochi într-altul acum trec pești zburători". Reflectarea nu se mai face în apă, ci în ochi, în suflet. Albastrul este cel care șterge contururile, acvaticul (rada portului cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
délire du XIX siècle". 178 Punerea în spectacol a bulevardelor (prin decor arhitectural și defilări), a cafenelelor (prin proiectarea interiorului spre exteriorul bulevardelor), a marilor magazine (prin etalarea mărfurilor) a determinat, în mare măsură, rolul spațialității în epoca modernă. Pasajele, balcoanele, serele, ferestrele, terasele (edificii la modă) plasează interiorul în exterior, unde teatrul este totodată în săli și în stradă. 179 "Paris est la grande fabrique de toutes leș pièces de théâtre qui șont jouées dans leș autres villes de France
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
românești: strania împerechere dintre poezie și... administrație. Lucian Vasiliu, unul dintre puținele exemple care arată că această alăturare e posibilă, obținerea excelenței și în poezie, și în administrație, a instituit, din 1991, tradiția evenimentului poetic internațional la Iași. Inițial de la balconul Casei Pogor sau de pe estrada din curte, apoi la înălțime, în Galeriile Pod Pogor, poeți din țară și străinătate comunică cu publicul ieșean într-o manifestare care, în țările occidentale, ar putea părea bizară prin gratuitatea ei. Acolo poezia e
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
intelectualității publice care, după voluptatea și vioiciunea afirmării unui discurs anti-comunist atunci când, finalmente, "se dăduse voie de la poliție", se descoperea acum visceral antiregalistă. Regele le era acestor bonjuriști dâmbovițeni "antipatic", nu avea, dragă, "discursul ăla electrizant al lui Ceaușescu din balcon, în '68, când am fost în centrul atenției" (în urma căruia anticomuniști faimoși s-au înghesuit să ceară carnete de partid și "arme la Uniunea Scriitorilor să se bată cu rușii"); pe scurt, Regele nu e cool, nu e postmodern, e
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
iar executorul judecătoresc va trebui, finalmente, să-l arunce în stradă pe ipochimen din sediul partidului său de buzunar, dacă băieții de teapa lui Hayssam mai sar încă o dată să-l ajute. Pentru că următoarea fantoșă care va atârna spânzurată la balcon, ca un semn că molima e pe cale de dispariție, mă tem că va fi chiar el. Și nici nu va mai face audiență, din păcate. Sau din fericire! 10 decembrie 2010 Exact în momentele în care scriu aceste rânduri, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ne ofere șansa de a câștiga, prin muncă cinstită, mai mult. Nu de alta, dar măcar să avem cu ce plăti impozitele majorate care se anunță. Și aș vrea, ca român ortodox ce sunt, să-mi pun de drag tricolorul în balcon pe 1 Decembrie, într-o țară demnă și prosperă, condusă de un gospodar decent, și nu de un "Salvator" naționalist care bate, fățarnic, metanii la televizor. La mulți ani tuturor românilor! 8 decembrie 2014 Odată cu progresul tehnologic în comunicații, a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și ale grupului de sprijin. Știm bine, nu doar din muzică, atitudinea gândăcărimii subalterne în funcție de capriciile sau pasiunile „șefului“/„șefei“. Cu chiu, cu vai s-a terminat cvartetul lui Spătărelu și a venit binecuvântata pauză. Toamnă mai dulce ca acum, balcoanele sălii din Brașov aveau o vedere frumoasă și toată lumea se relaxa într-o pauză care parcă se prelungea nepermis. Până a venit peste noi, printre coloanele de marmură și peste velurul distinselor doamne săsoaice, un vag miros de carne friptă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
o echipă mare de la spital, în care erau toți doctorii de la oncologie, plus directorul. Au fost și multe vedete (actrițe sau prezentatoare de tv). Însă poate cel mai impresionant a fost sprijinul oamenilor din oraș, care ne aplaudau, ieșeau în balcoane sau în curți și strigau «Go, girls, go!»“. Pe drum, mai povestește Alexandra, zeci de mici magazine și cafenele, deși nu erau sponsori oficiali, i-au servit cu limonadă, cafea, ciocolată, apă. În curți, la geamuri, pe uși, oamenii au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
-i spun că noi n-avem gândaci, că blocul e nou și n-au de unde să fie, dar el tot cădea pe jos, se rostogolea și spunea: Uite, vezi? Vezi? Uite, uite, vezi? Era foarte ridicol. Atunci am ieșit pe balcon unde dintr-odată, afară se făcuse noapte. Și m-am speriat că a trecut ziua așa de repede și că am pierdut examenul, apoi am început să cobor din balcon în balcon, și tot coboram, coboram, din ce în ce mai repede, ca s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Uite, uite, vezi? Era foarte ridicol. Atunci am ieșit pe balcon unde dintr-odată, afară se făcuse noapte. Și m-am speriat că a trecut ziua așa de repede și că am pierdut examenul, apoi am început să cobor din balcon în balcon, și tot coboram, coboram, din ce în ce mai repede, ca s-ajung jos, și tot nu se mai termina blocul. Și nici nu mă puteam uita să văd cât mai am de coborât, pentru că mi-era frică de înălțime. Foarte frică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
vezi? Era foarte ridicol. Atunci am ieșit pe balcon unde dintr-odată, afară se făcuse noapte. Și m-am speriat că a trecut ziua așa de repede și că am pierdut examenul, apoi am început să cobor din balcon în balcon, și tot coboram, coboram, din ce în ce mai repede, ca s-ajung jos, și tot nu se mai termina blocul. Și nici nu mă puteam uita să văd cât mai am de coborât, pentru că mi-era frică de înălțime. Foarte frică mi-era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
mă-nfioară. Cînd văd ce prăpăd e afară, Cum vîjîie Crivățu-n ramuri Regret că n-am pus astă vară Și rîndul al treilea de geamuri. Gem plopii, la vînt țin isonul Iar creieru-ncepe să-mi arză Că n-am etanșat și balconul Și-ngheață butoiul cu varză. Nămeții-s cît gardul pe stradă, Pendula măsoară secunde, Iar mîine ieșim la zăpadă Și nu știu lopata pe unde-i. Aștept să dea-n clocot și ceaiul La gazul cu flacără fină Că-și
DECEMBRIE (?n epoca de aur) by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84342_a_85667]
-
cu dânsa până la periferie... A râs, a zis: Gata! Și m-am reîntors singur. Taică-meu, probabil împins de mama, mă aștepta la ușă. Mi-a ars vreo 2-3 curele la fundul gol. Și... același efect contrariu! Am ieșit pe balconul interior, ce da spre curte, și am început să fluier fericit... cu gândul la Instructoarea mea cărnoasă... Nu am mai întâlnit-o niciodată... Însă atunci, în seara aceea de pomină, mirată, și-a dat seama că o iubesc ca pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
fiecare zi. Se cresta pe răboj cea mai mică lipsă ! La ceasul hotărât simțeam de departe din inima târgului înțesat de lume, din modul încâlcit al treburilor și al nevoilor, simțeam că mă trage chemarea și așteptarea maestrului, care din balconul caselor străjuia cu ochii bulevardul Epureanului în tot lungul lui doar ne-o zări venind. Așa, mai bine de un an întreg, am avut nespusul noroc să trăiesc nu numai alături dar chiar în intimitatea lui Alexandru Vlahuță. N-a
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
discutăm despre cum procedăm în momentul în care noi, magistrații, îl vedem pe colegul nostru din birou că ia mită sau că aranjează un dosar. Și le-am spus că magistrații sunt primii care trebuie sancționați. Întrebarea a venit de la balcon: Și ce-ați vrea, domnule procuror-șef, să-i denunțăm? Să ne denunțăm colegii? Am zis: Da, e o întrebare. Cum ați răspunde? Evident că n-a dat nimeni nici un răspuns. Pe mine m-a surprins această întrebare pentru că răspunsul
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
de întâlniri, domnul Măgureanu i-ar fi propus lui Nicolae Radu să realizeze manifestele anticeaușiste și i-a sugerat conținutul celor trei texte. Iar când erau nevoiți să se întâlnească la domiciliul lui Nicolae Militaru, discuțiile se purtau numai în balcon. Întâlnirile mai aveau loc în case conspirative, una situată în cartierul Șincai, iar alta spre capătul șoselei Colentina, la familia C. Nu mi-am propus să intru în detalii cu privire la tot ceea ce mi-a declarat Nicolae Radu în legătură cu Comitetul Salvării
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]