6,215 matches
-
Al mlaștinii și livezii. Și semnez: Tudor Arghezi Încheiere Ion Barbu Stinsă liniștirea noastră și (aleasă) Isarlâk încinsă, Isarlâk mireasă! Dovediții, mie, doisprezece turci, Între poleite pietre să mi-i culci: Inima raiaua, osul feței spân, Țeasta, nervii torși în barbă de stăpân, Clatină-i la Ciprul Negru, în albeață De sonoră vale, într-o dimineață! Vis al Dreptei Simple! Poate geometria Săbiilor trase la Alexandria, Libere, sub ochiul de senin oțel, În neclătinatul idol El Gahel. Inegala creastă, sulițată cegă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
anii șaizeci/șaptezeci, generate de actul lui Peter Brook și de verbul lui Jan Kott. Cum a început cariera artistică, așa a rămas peste timp: un tânăr "furios". De aceea este foarte dificil să te gândești că el, regizorul cu barbă rebelă, ar avea vreo vârstă. Traseul său creativ prin teatru și prin film confirmă un evident stil propriu, marcat de un tonus vital mereu alert, direct și răzbătător în sufletul și în mintea spectatorilor, lucru de natură să întărească credința
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
toate secretele acestei arte, toate frământările ei și ar invita la privit, pe gaura cheii, în culisele sufletului fabricanților de iluzii, ale meșterilor jongleuri cu visul și cu realitatea, aplaudați, apreciați, huliți sau ignorați, pe scenă, în fiecare seară. Eugenio Barba spune în cartea sa, Casa în flăcări că "A face teatru înseamnă a trăi o vrajă, a crea arhipelaguri de insule magice, tragice sau grotești, oglinzi ale lumii, așa cum o cunoaștem, sau ale unor lumi diferite de real, ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
primul. Habar nu aveam cum arăta precis. Am auzit doar că îi voi fi student, l-am căutat puțin pe Google și Youtube, am vizualizat frânturi... Evident, m-am prins că este dânsul când a intrat în clasă. Energia. Prestanța. Barba inconfundabilă. Toate laolaltă. Primele ore am legat contactul vizual. Interesant ce și cum spunea, dar pentru mine conta ce spunea cu ochii. De cele mai multe ori, și ochii, și vorba spuneau aceleași lucruri. Eram 80 în sala aia. 80 de studenți
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Eminescu); Departe, vedeam cum îți arde țipătul. (Gellu Naum) - Hiperbola complexă, dezvoltată poate asocia hiperbole nominale sau verbale: Sălbaticul vodă en zale șin fier / Și zalelei zuruie crunte, / Gigantică poarto cupolă pe frunte, / Și vorbai e tunet, răsufletul ger, / Iar barba din stângai ajunge la cer, / Și vodăi un munte. (G. Coșbuc); Nimeni navea ceea ce el avea:/superba lui trufie/și elefanții / și labele lor sfă râ mând vertebrele / acestor Alpi albiți de spaimă // Călca, deabia să se audă peste stânci
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se definesc ca unități ritmice în care silabele accentuate (/) și cele neaccentuate (U) se succed după un anumit model. Unitățile ritmice pot fi: - bisilabice: troheul (/U: Codrule, codruțule) și iambul (U/: A fost odată can povești) - trisilabice: dactilul (/U U ): Barba lui fluturăn vânturi ca negura cea argintie (/ UU, / UU, / UU, / UU, / UU, / U) amfibrahul ( U/U ): Trecutai când cerui câmpie senină (U/U, U/U, U/U, U/ U) anapestul ( U U/): Printre crengi lumina palid glob de argint (U
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
al IIIlea, Ionaarheul reface, simbolic, toată istoria omenirii, năzuind să se nască iarăși și iarăși (conflict ontologic, viață- moarte; singurătatea metafizică a omului modern care nu mai comunică, real, cu Dumnezeu). Ultimul tablou îl aduce în scenă pe Ionaascetul cu barbă ca a schivnicilor de pe fresce, Ionailuminatul, hotărât să răzbată la lumină, fiindcă a descoperit că libertatea absolută nu e în afară, ci înlăuntrul său, în spirit. Moartea sa ritualică echivalează cu evadarea din „cercurile de cretă“ ale multiplelor limitări și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
asupra condiției sale existențiale), apoi Ionaluptătorul, care se opune absurdului exis tenței, spintecând burta monstrului marin. În tabloul al IIIlea, Ionaarheul reface, sim bolic, toată istoria omenirii, năzuind să se nască iarăși și iarăși, iar în ultimul tablou Ionaascetul cu barbă ca a schivnicilor de pe fresce și Ionailuminatul, hotărât să răzbată la lumină, descoperă că libertatea e înlăuntrul său, în spirit. Item 3: prezentarea, prin referire la drama studiată, a patru elemente de structură și de compoziție Formele multiple ale solitudinii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tinerii noroc în toată viața. Cînd îți arde țigara într-o parte, vei primi bani. Cînd îți aprinzi țigara și pîrîie chibritul, vei lua bani. Paralele luate întîi de la cineva, safteaua, cum am zice, să le dai prin păr și barbă, să ai noroc. Dacă vinzi întîi ceva pe bani, să iei banul cela, să-l freci de pămînt și să-ți faci cruce cu el, ca să-ți meargă bine vînzarea. Bani de aramă de vei visa, vei plînge de cine știe ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aramă. (Gh.F.C.) Cînd fulgeră dintîi într-un an, ciocănește-ți fruntea cu un ban de argint. (Gh.F.C.) De Sf. Petru [29 iunie] dacă lucrezi, ai pagubă de bani. (Gh.F.C.) Baniță Să nu șezi pe baniță, că e rău de boală. Barbă Se zice că acela ce are barbă lată și la mijloc gropiță este foarte zgîrcit. Cînd te visezi cu barbă și cu mustăți, îți va veni cineva. Bardă Să nu lași barda cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
an, ciocănește-ți fruntea cu un ban de argint. (Gh.F.C.) De Sf. Petru [29 iunie] dacă lucrezi, ai pagubă de bani. (Gh.F.C.) Baniță Să nu șezi pe baniță, că e rău de boală. Barbă Se zice că acela ce are barbă lată și la mijloc gropiță este foarte zgîrcit. Cînd te visezi cu barbă și cu mustăți, îți va veni cineva. Bardă Să nu lași barda cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Bășică Se crede că dacă cineva capătă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
29 iunie] dacă lucrezi, ai pagubă de bani. (Gh.F.C.) Baniță Să nu șezi pe baniță, că e rău de boală. Barbă Se zice că acela ce are barbă lată și la mijloc gropiță este foarte zgîrcit. Cînd te visezi cu barbă și cu mustăți, îți va veni cineva. Bardă Să nu lași barda cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Bășică Se crede că dacă cineva capătă pe partea dreaptă beșici, pe acela îl vorbește cineva de bine. Dacă scuipi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pasere rea, cum e coco șul, căci va face copii răi. Cînd tai un cocoș, să-i jumoli din penele aripelor, că te bați cu el pe lumea cealaltă. Femeile nu mănîncă cap de cucoș, că nasc ploduri rele. Barba de cucoș (cele două pielițe ce atîrnă) nu se mănîncă. Pe beregata cocoșului să nu sufli: e rău de sărăcie. Cînd cîntă cocoșii dimineața, din noapte și pînă se luminează de ziuă bine, va fi ziua bună. în orice timp
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de dînsul, îl duce la fereastră și zice: „Uită-te la lume: cicia, cicia!“ Apoi îl dă mă-sii în brațe, care zice: „Dragu’ mamei, cum te iubesc eu, așa să te iubească lumea!“ Apoi moașa îi pune degetul pe barbă și mînile pe obraji, ca să facă gropițe și să placă lumii. Se crede că nu e bine a lăsa pelincele* unui copil afară peste noapte, căci la din contra, se prind de ele duhurile necurate; dacă însă totuși au rămas
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a blagoslovit cu mîna și munții s-au oprit din crescut. (Gh.F.C.) Dacă fluieri noaptea pe drum, strîngi dracii. (Gh.F.C.) 120 Cînd pierzi ceva, să faci nod la cingătoare și să spui: „Scoate, drace, ce-ai furat, Că de nu, barba ți-oi înnoda, Și la fusul morii te-oi spînzura.“ După ce-ai găsit ce-ai căutat, desfă nodul. (Gh.F.C.) Dracu’ își duce viața în piatră seacă și în pustii. (Gh.F.C.) Pe locul unde trăsnește a trecut un drac sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai adăugînd și sporiș*, fiind credința ca să se sporească grîul. Se scufundă ciutura în fîntînă; se scoate afară, se frîng colacii și se dau la copii. Cînd seceri la grîu, să lași un peticel numai cît cuprinzi cu brațul - numit „barba lui Dumnezeu“ - în mijlocul lanului, că așa e bine. Să atîrni totdeauna trei ori nouă fire de grîu la icoană. Unii oameni pot împleti frumos spice de grîu; împletite ori nu, ele poartă numele de „barba lui Dumnezeu“. Cele din urmă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cît cuprinzi cu brațul - numit „barba lui Dumnezeu“ - în mijlocul lanului, că așa e bine. Să atîrni totdeauna trei ori nouă fire de grîu la icoană. Unii oameni pot împleti frumos spice de grîu; împletite ori nu, ele poartă numele de „barba lui Dumnezeu“. Cele din urmă spice de grîu se numesc „barba popii“. Femeia care pune mîna pe grîu sau pe făină trebuie să fie curată, adică să stea o vreme departe de bărbat. (Gh.F.C.) Grîul l-a dat Dumnezeu. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așa e bine. Să atîrni totdeauna trei ori nouă fire de grîu la icoană. Unii oameni pot împleti frumos spice de grîu; împletite ori nu, ele poartă numele de „barba lui Dumnezeu“. Cele din urmă spice de grîu se numesc „barba popii“. Femeia care pune mîna pe grîu sau pe făină trebuie să fie curată, adică să stea o vreme departe de bărbat. (Gh.F.C.) Grîul l-a dat Dumnezeu. (Gh.F.C.) Grîul este bun contra farmecelor. Dacă pui nouă sau douăsprezece boabe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să vie la tîrboc să-l vadă. Toată lemnăria de năpatcă* să o furi dacă vrei să ai noroc la prins pește. Cînd cineva se duce la prins pește, pe cel dintîi ce-l prinde îl dă prin păr sau barbă, ca să prinză atît de mult, cît păr e-n cap sau barbă. Să scuipi în apă înainte de a începe prinsul peștelui. Femeia îngreunată să nu mănînce cap de pește, căci nu vorbește copilul curînd. Femeia care mănîncă pește crud va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o furi dacă vrei să ai noroc la prins pește. Cînd cineva se duce la prins pește, pe cel dintîi ce-l prinde îl dă prin păr sau barbă, ca să prinză atît de mult, cît păr e-n cap sau barbă. Să scuipi în apă înainte de a începe prinsul peștelui. Femeia îngreunată să nu mănînce cap de pește, căci nu vorbește copilul curînd. Femeia care mănîncă pește crud va naște copii sprinteni. La Sfintele Paști, mănîncă mai înainte pește prins în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și în cîșlegi, freacă-te pe tălpi și la subțiori cu usturoi. (Gh.F.C.) De Rusalii, poartă la brîu și la pălărie usturoi. (Gh.F.C.) Primăvara, cînd umblă ielele, copiii crestează un cățel de usturoi, se freacă cu el pe frunte, pe barbă, pe buci și îl pun apoi la căciulă. (Gh.F.C.) în noaptea de Sf. Andrei se ung cu usturoi țîțînele de la uși și pervazele de la ferestre. (Gh.F.C.) Femeile ung ugerul și coada vacilor cu usturoi, ca ele să nu piardă laptele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine, în esență, castul Pîcă era un machitor de primă clasă, care de la un număr de sticle încolo (nu folosea paharul, fiind jenant de neîncăpător!) devenea imprevizibil. Lîngă el, marele grafician Pucă, cu părul lung, negru și mereu nespălat, cu barba nețesălată, cocoșat, în pardesiul lui uzat de sezon iarnă / vară, părea un Rasputin timid, făcînd un contrast agreabil. Pucă vorbea rar și încet, Pîcă urla și era pus pe scandaluri. Pucă avea realmente, talent, Pîcă se contura mai mult în calitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
om mare, încă tînără, pomeți ieșiți, sperie prin expresia fanatică, bigotă, prin lipsa totală de cochetărie, într-un costum ca un sicriu cu nasturi, incomod ca corsetul țărăncilor. Tip de stareță rea. Pablillos de Valladolid, bufonul lui Felipe IV, cu barba mică, figura spaniolă puțin berberă și desfacere inelegantă a picioarelor, are gestul declamator histrionic. Rîsul de comandă e în fond al unui prost și al unui umilit. E neuitată figura de babă a piticei din Las meninas." (Capitolul Spiritul critic
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
prin care ei pot înțelege mai ușor cele sfinte, deși Marcu nu-și dădea încă seama de legătură. Nu știu dacă era preot. Poate unele dintre mame simțeau nevoia confesiunii și a apropierii de ceva neutru, cine știe?! Își lăsase barba lungă, oare nu zgîria sau gîdila? Haina neagră și lungă s-a apropiat de mama lui Cornel, măturînd pămîntul. Cornel furișa priviri înspre Marcu și Alin, dar nu îndrăznea să se-apropie. Spera să fie invitat, ceea ce Marcu hotărîse că
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Cornel? Are un glas pițigăiat, exagerîndu-l la extrem pe cel al profu-lui de religie, ceea ce-l face să rîdă cu lacrimi pe Alin. Totodată, reproduce gesturile pe care vede că le face în față haina neagră și lungă: își mîngîie barba, mîngîie brațul mamei lui Cornel (Marcu pe cel al lui Alin), își împreunează palmele în dreptul feței, privindu-și galeș partenera (-ul) de discuție etc. Bine, domnul prof de religie. Am venit să-mi conduc fiul, pe Cornel, să mă asigur
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]