8,717 matches
-
scheme tematice. Astfel, legenda Meșterul Manole este studiată în cadrul literaturii balcanice, stabilindu-se, prin analiză, trei tipuri ale credinței despre construcție (grec, sârb și român), iar în cadrul lor, mai multe variante. După ce prezintă critic lucrări similare asupra basmului, apreciind clasificarea basmelor neogrecești făcute de J. G. von Hahn, Ș. expune în prima parte a monografiei Basmele române... teoria substratului antropologic și a suprapunerii factorului etnologic în poveștile populare. El grupează basmele românești în patru secțiuni: povești mitico-fantastice, etico-mitice (psihologice), religioase (legende
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
trei tipuri ale credinței despre construcție (grec, sârb și român), iar în cadrul lor, mai multe variante. După ce prezintă critic lucrări similare asupra basmului, apreciind clasificarea basmelor neogrecești făcute de J. G. von Hahn, Ș. expune în prima parte a monografiei Basmele române... teoria substratului antropologic și a suprapunerii factorului etnologic în poveștile populare. El grupează basmele românești în patru secțiuni: povești mitico-fantastice, etico-mitice (psihologice), religioase (legende), glumețe (snoave). Clasificarea, ca și cea a lui Hahn, s-a dovedit însă caducă în comparație cu
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
variante. După ce prezintă critic lucrări similare asupra basmului, apreciind clasificarea basmelor neogrecești făcute de J. G. von Hahn, Ș. expune în prima parte a monografiei Basmele române... teoria substratului antropologic și a suprapunerii factorului etnologic în poveștile populare. El grupează basmele românești în patru secțiuni: povești mitico-fantastice, etico-mitice (psihologice), religioase (legende), glumețe (snoave). Clasificarea, ca și cea a lui Hahn, s-a dovedit însă caducă în comparație cu sistemul Aarne-Thompson. Acestor categorii tematico-stilistice li se subsumează cicluri și tipuri, apoi basmul-tip, variantele
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
El grupează basmele românești în patru secțiuni: povești mitico-fantastice, etico-mitice (psihologice), religioase (legende), glumețe (snoave). Clasificarea, ca și cea a lui Hahn, s-a dovedit însă caducă în comparație cu sistemul Aarne-Thompson. Acestor categorii tematico-stilistice li se subsumează cicluri și tipuri, apoi basmul-tip, variantele și versiunile lui paralele. Ș. alcătuiește, cu ajutorul lui I.-A. Candrea, și un indice de motive, personaje, simboluri, locuri și obiecte caracteristice imaginației populare reflectate în basm, lucrare utilă, ce prefigurează indicele de motive al lui St. Thompson
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
Aarne-Thompson. Acestor categorii tematico-stilistice li se subsumează cicluri și tipuri, apoi basmul-tip, variantele și versiunile lui paralele. Ș. alcătuiește, cu ajutorul lui I.-A. Candrea, și un indice de motive, personaje, simboluri, locuri și obiecte caracteristice imaginației populare reflectate în basm, lucrare utilă, ce prefigurează indicele de motive al lui St. Thompson. Explică însă limitat geneza poveștilor, evoluția lor și exagerează punând basmul românesc sub pecetea, cvasiobligatorie, a unui mit antic. Nefiind un culegător de folclor, pentru cele cinci sute de
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
I.-A. Candrea, și un indice de motive, personaje, simboluri, locuri și obiecte caracteristice imaginației populare reflectate în basm, lucrare utilă, ce prefigurează indicele de motive al lui St. Thompson. Explică însă limitat geneza poveștilor, evoluția lor și exagerează punând basmul românesc sub pecetea, cvasiobligatorie, a unui mit antic. Nefiind un culegător de folclor, pentru cele cinci sute de basme pe care le prezintă în rezumate (utilizate și în tipologia lui A. Schullerus, în 1928), folosește în bună parte culegeri anterioare
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
lucrare utilă, ce prefigurează indicele de motive al lui St. Thompson. Explică însă limitat geneza poveștilor, evoluția lor și exagerează punând basmul românesc sub pecetea, cvasiobligatorie, a unui mit antic. Nefiind un culegător de folclor, pentru cele cinci sute de basme pe care le prezintă în rezumate (utilizate și în tipologia lui A. Schullerus, în 1928), folosește în bună parte culegeri anterioare. Lucrarea este cea dintâi care sistematizează repertoriul basmelor românești, într-o construcție remarcabilă prin bogăția informației, orizontul construcției și
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
antic. Nefiind un culegător de folclor, pentru cele cinci sute de basme pe care le prezintă în rezumate (utilizate și în tipologia lui A. Schullerus, în 1928), folosește în bună parte culegeri anterioare. Lucrarea este cea dintâi care sistematizează repertoriul basmelor românești, într-o construcție remarcabilă prin bogăția informației, orizontul construcției și modernitatea interpretării. Lazăr Șăineanu, cel mai de seamă discipol al lui B. P. Hasdeu, a îmbogățit filologia română cu lucrări durabile ce se consultă mereu cu profit. Eroziunea timpului
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
filolog, București, 1892; O istorie a literaturii române în limba germană, în Lazăr Șăineanu, G. I. Ionnescu-Gion și B. P. Hasdeu, „Eine Trilogie”. O istorie germană a literaturii române, București, 1892; Istoria filologiei române, pref. B. P. Hasdeu, București, 1892; Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, București, 1895; ed. îngr. Ruxandra Niculescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1978; Studii folclorice, București, 1896; ed. îngr și introd. Alexandru Dobre, pref. Dan
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
germană, în Lazăr Șăineanu, G. I. Ionnescu-Gion și B. P. Hasdeu, „Eine Trilogie”. O istorie germană a literaturii române, București, 1892; Istoria filologiei române, pref. B. P. Hasdeu, București, 1892; Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, București, 1895; ed. îngr. Ruxandra Niculescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1978; Studii folclorice, București, 1896; ed. îngr și introd. Alexandru Dobre, pref. Dan Horia Mazilu, București, 2003; Mitologie clasică, Craiova, 1898; Influența orientală
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
1902; La Création métaphorique en français et en roman, Halle, I-II, 1905-1907; Histoire de mes ouvrages, Paris, 1930; Lettres de L. Sainéan, îngr. și pref. Constantin Șăineanu, București-Paris, 1936. Antologii: Autorii români moderni, București, 1891. Repere bibliografice: Gaston Paris, „Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice”, studiu comparativ de Lazăr Șăineanu, „Romania”, 1895; Lazăr Șăineanu, O carieră filologică (1885-1900), București, 1901; Chendi, Scrieri, V, 280-281; Luca Vornea [Lazăr Șăineanu
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
I-II, 1905-1907; Histoire de mes ouvrages, Paris, 1930; Lettres de L. Sainéan, îngr. și pref. Constantin Șăineanu, București-Paris, 1936. Antologii: Autorii români moderni, București, 1891. Repere bibliografice: Gaston Paris, „Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice”, studiu comparativ de Lazăr Șăineanu, „Romania”, 1895; Lazăr Șăineanu, O carieră filologică (1885-1900), București, 1901; Chendi, Scrieri, V, 280-281; Luca Vornea [Lazăr Șăineanu], Lazăr Șăineanu. Schiță biografică, București, [1928]; Iorgu Iordan, Lazăr Șăineanu
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
Lazare Sainéan, le grand philologue, Craiova-București, 1946; Perpessicius, Mențiuni ist., 348-385; Vrabie, Folcloristica, 238-240; Seche, Schiță, II, 81-93; Bucur, Istoriografia, 64-65; Bârlea, Ist. folc., 316-324; D. Macrea, Contribuții la istoria lingvisticii și filologiei românești, București, 1978, 162-183; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 234-236; [„Basmele române...”], TR, 1979, 12 (semnează Constantin Noica, Ruxandra Niculescu, Dumitru Pop, Ion Taloș, Ion Șeuleanu ș.a.); Dicț. lit. 1900, 824-825; Datcu, Dicț. etnolog., II, 236-238; Dicț. scriit. rom., IV, 436-438; Eugen Iacob, Culisele memoriei, I, postfață Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 19-27
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
o formulă lapidară, și mai tranșant: „G. Săpunaru reprezintă ruralismul integral”. Lirica lui S. celebrează figuri ale satului (Învățătorul, Secerătorul, Ciobănița, Bunica), reface imagini rustice (Tablou de iarnă, La muncă), evocă figuri de justițiari (Trei fârtați), apelează la motive de basm (Din vremea veche, Moartea spătarului) și la motive istorice (Închinare Cetății Hotinului, 1907. Fragmente). Peste toate se așterne regretul pentru un „a fost odată”: „Azi dumbrava stă pustie.../ Cântecele-au încetat/ Azi e multă sărăcie/ Și e multă vrajbă-n
SAPUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
Leul, Fanta ș.a.). Câteva studii de istorie a filosofiei și a artei - Alexandru A. Naum, Grigorescu și impresioniștii, Începuturile creștinismului și arta, Vechea artă creștină, M. Rădulescu, Transcendentalismul logic al lui Kant și psihologismul lui Fries, Eugen Boureanul, Dracul în basmele și credințele poporului român (o încercare de „mitologie comparată”) - indică preocuparea redactorilor pentru studierea culturii europene, dar și pentru încadrarea literaturii naționale în spațiul european, cum se vede și dintr-un articol al lui Teodor A. Naum, Clasicismul și cultura
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
vorba despre un maculator neîngrijit) etc. La acestea se adaugă ingeniozitatea compozițională: Post-scriptum și PTTR sunt concepute, pe filieră caragialiană, din multiplele post-scriptumuri sau din bilețele trimise de un elev neatent, iar în O poveste plicticoasă sunt demontate abil scenariile basmelor, în timp ce Recapitulare este articulată în jurul unui fel de lingvistică absurdă, limba inventată permițând unui elev memorarea rapidă a lecțiilor. De interes documentar este volumul postum Carnete de editor. Interviuri. Addenda (2000), un jurnal al omului public S., unde sunt descrise
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
audiat, acestea trebuie să fie: frumoase, atractive, valoroase; accesibile înțelegerii copiilor; prezentate în interpretări valoroase; dozate progresiv (ținând cont de posibilitățile de înțelegere ale elevilor). Repertoriul audiției va cuprinde: cântece din folclorul copiilor sau din creațiile pentru copii; jocuri muzicale; basme muzicale, cântece și jocuri populare (vocale și instrumentale); creații corale; lucrări vocale și instrumentale de largă accesibilitate din muzica universală și românească. În procesul instructiv-educativ, audiția muzicală poate fi integrată în mai multe moduri: a) ca mijloc demonstrativ în cadrul activității
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
cu arma în mână. În vreme ce Carol I, ca un sculptor al realului, ridica odată cu regatul trainic, și castelul cu grinzi și piatră, Regina Elisabeta, ca o artistă a irealului țesea pentru Regat ca și pentru castel o rochie eterată de basme și legende. Tot Regina Elisabeta este cea care ne artă și ce activitate de desfășoară în timpul celor din urmă ani ai construcției Castelului Peleș: “italienii, zice dânsa, lucrau la zidărie, Românii cărau materialele, Țiganii duceau piatra și varul, Albanezii și
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
se numără Silvio Pellico, Edmondo De Amicis, Giovanni Verga, dar și Lope de Vega, Charles Dickens, I. S. Turgheniev, H. C. Andersen, Victor Hugo, Émile Zola, Jules Verne, Guy de Maupassant, Alphonse Daudet, François Coppée ș.a. D. Stăncescu dă și basme populare, iar I. I. Roșca e prezent cu versuri. În februarie 1885 D. Teleor își tipărește aici schițele Sergentul Cătălin și Arnăutul. R. Z.
TREBUINCIOSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290245_a_291574]
-
deschide porțile pentru eseu, reportaj, poezie etc. Chiar și împărțirea în volume este impusă numai de interesul pentru trei etape ale vieții protagoniștilor. Volumul întâi, celebrând vârsta de aur a copilăriei, aduce o lume idilică, în egală măsură viață și basm. Copiii, Dănuț, Olguța, Monica, întrupează trei ipostaze caracterologice: visătorul, realista și eternul feminin. Există aici și al doilea univers, cel al adulților, lume ce cuprinde și existența celor simpli, slugile și țăranii, între care moș Gheorghe, prototip al slujitorului devotat
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
meu/ ca și când ar fi al tău/ și al lor” (Poem cu pasăre măiastră, din Cred în tine ca în Dumnezeu). Ambiguitatea temporală, în sensul plutirii peste timp, într-un amestec al trecutului și al viitorului, recursul la logica proteică a basmului, laitmotivele care susțin cenzurarea carnalului (culoarea albastru, argintul etc.), trimiterea constantă la divinitate, ca personaj alături de cuplul celor doi îndrăgostiți, sunt trăsături definitorii ale acestei lirici. Începând cu anii 1997-1998, Ț. îmbrățișează poezia suprarealistă, în care crede că își regăsește
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
autoficțiune. Copilul Nini are, de pildă, o doică, Ana Szilágyi, fata unui meșter sticlar, venită din nordul țării. Ana îi poartă de grijă cu devotament, îi spune povești cu balauri și Făt-Frumos și copilul stă cu gălușca în gură atunci când basmul tinde să se simplifice. Pedagog bun și bună prețuitoare a produselor alcoolice locale, Ana îi dă, pe deasupra, zilnic trei degetare de țuică de Văleni. „Ah, zile ferice! - își amintește poetul matur. Atunci să fi văzut onirism”. Altă fantasmă a copilăriei
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
timp (romanța, de pildă, sau mica elegie erotică) și împinge jocurile limbajului foarte departe în timp. În al doilea rând, el destructurează voit discursul liric sau, mai bine zis, îl silește să își lepede, rând pe rând, ca personajul de basm, cojocul, năframa, pieptenul (adică formele lui de seducție), până ce poemul rămâne gol și demonstrativ. Stilul din Epica magna este încercat, întâi, aici. Pătrund interjecțiile, prozaicul, discursivul, ritmul este rupt și, privit de departe, din punctul de vedere al formelor ideale
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Jan Urban Jarník. Cu povești, balade, doine și cu articole de îndrumare a colaborat I. Pop-Reteganul. Gazeta a fost și unul din principalii factori de răspândire a literaturii scriitorilor de peste munți. S-au retipărit adesea versuri de Matilda Cugler-Poni ș.a., basmele lui Petre Ispirescu. Un merit cu adevărat mare al redactorilor de la T. este acela de a fi contribuit la cunoașterea în Transilvania a operei lui Mihai Eminescu, prin republicarea versurilor și prin comentarea operei poetului: studii scrise de G. Bogdan-Duică
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
îngr. Doina Rizea, pref. Nicolae C. Georgescu, București, 2002. Ediții: A fost odată..., Cluj, 1911; Frunză verde..., Solca, 1914; Studii și documente literare, vol. I, București, 1931 (în colaborare cu Gh. Cardaș), vol. II-XIII, București, 1932-1946; Frunză verde. Cântece și basme poporale din Bucovina, îngr. și introd. Ion Filipciuc, Câmpulung Moldovenesc, 2003. Traduceri: Friedrich Hebbel, Maria Magdalena, Cluj, 1909; Platon, Apologia lui Socrates, Cluj, 1910; Matthias Friedwagner, Mihail Sadoveanu, Cluj, 1913; Franz Grillparzer, Străbuna, Solca, 1914; Ludwig Anzengruber, Porunca a patra
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]