10,418 matches
-
al spiritelor, am scris poezia Visul lui Bacovia: O floare, un gând, un poem / Și-n mii de speranțe, / Mii de cutezanțe / Și visul poetului Tradem. Ce glasuri interioare îmi sună! / Ce voci! Mă-ngrozesc să le-ascult, / Pe când apărând blânda lună / Mă poartă în nopți de demult. O floare, un gând, un poem, / Vise mă fac să evoc. / Unul din ele invoc, / Visul poetului Tradem. Și pentru că am început acest articol cu un moto din versurile mele, voi încheia cu
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
sau rotunjimi tot era bine că te aflai încadrat geografic când pe-un cub când cine știe pe-o sferă după cum șovăielnic îți era prezentul venit să bată palma cu trecutul ai luat balamucul în brațe ca pe-o rezonanță blândă neștiind ce te paște nu-i nimic de neînțeles de ieri către un prezumtiv mâine trecând prin iluzia de azi doar atât că pentru o definiție după regulile venirii și plecării în fugă mai era nevoie de o scară pentru
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
mi-e dor Dintr-al stelelor șirag O să fac o luntre-punte Și-o să vin la tine-n prag. Dar de ești în altă zare Sau de ești la mine-n gând Vei rămâne jar sub spuză, Vei fi, veșnic, înger blând. Referință Bibliografică: Zvon de ducă / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1921, Anul VI, 04 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugenia Mihu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ZVON DE DUCĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381949_a_383278]
-
așternut. Când galbene-gutui sunt coapte, Din crizanteme albe-am renăscut. Să îmi îmbraci trupul cu șoapte, Prizonier rebel într-un sărut. Uitări de pâclă, toate-s apte Iubirii să închine azi tribut, Când ploi de frunze nasc alt început, Luceafăr blând din miazănoapte Să îmi îmbraci trupul cu șoapte. Referință Bibliografică: Rondelul dorinței / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1927, Anul VI, 10 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
RONDELUL DORINŢEI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381945_a_383274]
-
Acasă > Poezie > Imagini > SĂ TRĂIȚI Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului E greu sa gasesti cuvinte adevărate și blânde La orizont s-au înghesuit năluci de întuneric, Peste un gând s-a așternut un nor Iar ceață răzbate, fetele noastre crude. Nimic consolator nu se vede din pâcla Monștrii se adună peste gând Pământul dansează peste pământ Natură ne
SA TRAITI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381956_a_383285]
-
măiestrite, amiaza-și mai făcea prin ochi izvoare. Cu ploaia-mi rătăcită pe sub plete, săpam nisipu-n agonii de smirnă, bucăți din suflet pârjoleau de sete, rupând din lut nectar soios la cină. Scurgându-și vremea de trăit sub talpă, mesteceni blânzi mă șerpuiau cu dor, strângându-mi ger din suflet ca-ntr-o harpă, pe strunele-i de moarte-mbietor! Și azi mai strâng la pieptu-mi câte-o toamnă, dintr-un castel pierdut sub braț de nori, pe-un vânt stingher
DOR DIN FLORI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381977_a_383306]
-
În Ziua Întâi, am strigat cu strigatul celui singur. Toate păsările, toate jivinele au venit în calea mea, însetate și flamande. M-au cunoscut, m-au locuit și le-am cunoscut ... le-am locuit. L-am ucis pe cel mai blând. Așa am vrut. În Ziua a Doua, am plâns cu plânsul celui singur. Munți,dealuri și câmpuri tinere au fremătat prelung, carnea lor s-a despicat, apele au ieșit la lumină să curgă veșnic. M-am apropiat de ele și
GENESIS XX de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381991_a_383320]
-
prigoana dărilor habsburgice, au aflat aici tihnă pentru mândria de sine și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au așezat pe valea Bistriței aproape de vărsarea ei în Olt, unde găsiseră pășuni întinse și o climă blândă înlesnind oilor păscutul până în târziul lui Brumar... completă nostalgic frumosul ungurean Zain, mai sobru, dar cu aceeași lumină în privirile duse departe. Schimbând nota, Miluța noastră îndreptă smerită către băiat duioasa-i față, dar împungându-l cu vorba pe firoscosul
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
-i minunea de fetiță care avea să devină prințesa oceanului. Poate că acesta era și motivul pentru care Algus, neîmpăcat cu pierderea dragii lui regine, era mereu morocănos. Oricum, nu o pierdea din ochi de dragă pe Anemona, care crescuse blândă, înțeleaptă și mai ales dreaptă cu toate viețuitoarele oceanului. Anemona își iubea și ea peste măsură tatăl și se străduia să îl ajute în treburile regatului, dar, de cele mai multe ori îi plăcea să înoate fără nici o țintă, numai și numai
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
strige la ei: - Dați-mi drumul! Valkan e fiul meu și va ajunge regele oceanului! Mă voi răzbuna pe voi toți! Dați-mi drumul! Aflând de la Perluță toată povestea răpirii ei, Anemona se apropie de turn și întrebă cu glas blând: - Ce ți-am făcut eu și cu tata, Coral? De ce ne urăști atât de mult? - Valkan e fiul meu și, nu demult, era un bărbat puternic și frumos, care s-a îndrăgostit de Marina, regina sirenelor, mama ta! Ea a
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
cu câinele socrului său, câine care mușca pe cei ce depășeau gardul grădinii, dar pe Mira o primise bucuros și cu pendulări largi ale cozii, de îl uimise și pe stăpânul său. Casa lor, cu mirosul acela umed, cu lumina blândă din camerele întunecate, cu amintiri suprinse în fotografiile din vitrină, îi rămăsese în gânduri ca locul unde timpul s-a oprit, obosit de trecere. Ani buni au trecut, cu vizite și bucurie, cu figura tatălui mereu veselă și atentă la
AMĂNUNTE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381984_a_383313]
-
iar băieții pantaloni albi. Erau minunați. Nu exersaseră mișcarea scenică, iar dirijorul se supărase la un moment dat pe ei. Trebuiau să imite jocul cu bulgări de zăpadă și bucuria copiilor în sezonul de iarnă. Însă afară era o toamnă blândă și ei nu reușeau să se transpună în decorul de iarnă. Nu își mai amintea anul acum. Întrebase la arhivele televiziunii de înregistrare, însă nu a știut să răspundă referitor la data la care a fost realizată... A urmat o
EMOȚII de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381985_a_383314]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ÎNFRIGURARE Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1442 din 12 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe umeri de cuvinte blânde cad fulgii clipei ce îți țes povestea. Dragostea mea să te inunde, din patru vânturi să-ți aducă vestea. În două inimi, niciodată, de se iubesc, amurgul nu coboară... De roua dimineții dată, cerneala vieții curge-n călimară... În albă
ÎNFRIGURARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382039_a_383368]
-
și în adânc de ape, Ascunși sub orizonturi, doar norii supărați, Tunau că nu vrea vântul să-i ducă mai aproape. El, tată în înalturi, ea, mamă roditoare, Eterna lor iubire, chiar viața a născut, Ea ziua îl dezmiardă cu blânda ei răcoare În noapte-i face leagăn, abisul așternut. *** Ciclul "Povești din veac" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: împlinire / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1487, Anul V, 26 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana
ÎMPLINIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382050_a_383379]
-
arde-n piept! În zări de te-aș vedea venind, te-aș prinde-n gândul înțelept! M-aș contopi cu raza ta, să mă-ncălzești cu iubire! Să-mi poți lumina cărarea ce duce în nemurire! Te-oi aștepta, Luceafăr blând, aici, pe margine de Lac! La nuferi să privești zâmbind, când în petale mă îmbrac! Din a vieții pustiire, în tine să mă regăsesc, îmi adun glas din gândire și-n versul tău mă risipesc! 13.01/2015 © Maria Filipoiu
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]
-
înțeleagă glasul fiecărui firicel de viață și să radieze fericire în jur. - Mulțumesc, dar tu nu mă cunoști deloc ca să merit atâtea laude. - Te-am văzut ajutând oamenii. Puneai atâta suflet în tot ceea ce făceai. Acum te văd atât de blândă și frumoasă. - Crezi că frumusețea fizică reflectă sufletul omului? Eu sunt de părere că nu au nicio legătură una cu alta. - Aici greșești. Te rog să te așezi lângă mine pe acest trunchi de copac și o să-ți povestesc. Ion
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
că nu-i frumos să gândesc pentru alții. Râd acum, când îmi spui că tu nu ai lanțuri. Știu știu... Tu ești tigrul care pasul și-l așterne pe liziera pădurii și trupul tău lunecă prin apă, mângâiat de cuvinte blânde. Pe El îl săruți, de câte ori bucuria îți atinge sprâncenele. Le ridici fără întrebări apoi cu brațul arăți spre far... Mereu albastru, farul tău îmi bucură inima. Pasul îl las să alerge pe falezele timpului tău, apoi închid pagina și scriu
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382053_a_383382]
-
Venit, în prea albul lumini din zăpadă, Cu sufletul legat de sentimente Și-a lăsat sunetul suav, în joc, să cadă Pe caldele neliniști transparente. Rotind visele, neaua cu vâsle de ceară, În inima ascunsă-n poezie, Vibra melodios și blând ca o vioară, Cânta realitatea-n fantezie... Rostogolea, cu foc, strofele muzicale Deschizând toate porțile iubirii Printre clipe solemne, clipe ideale, Cu o inteligență a nemuririi. Ești stea în constelația albastră! Ai prins, istoria și doina, în grai străbun Cu
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU de LIA RUSE în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382062_a_383391]
-
rupți. Avea o voce groasă din cauza tutunului pe care îl consuma din abundență. Căpitanului i se schimbase într-o secundă fizionomia, auzind-o pe Dorina cum îi vorbea. De câte ori se întâlnea cu ea, se enerva foarte tare și omul acela blând pe care toată lumea îl știa, se transforma într-o bestie. ,,Piticoata bombată'' era stresul lui, cel care-i mânca nervii și îl devora de viu pe dinăuntru. - Mă căpitane, dă-o dracu, n-o mai băga în seamă. Nu vezi
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ Luceafăr blând al devenirii noastre, Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi Îndreaptă-ți raza care plânsu-ți-s-a Să unești maluri de la Bug cu Tisa! New York 13 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Sa ne
SA NE AMINTIM DE EMINESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382065_a_383394]
-
Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Făclii pe Nil (1) Un vânt liniștit, abia perceptibil, răcorea vastele întinderi de ape ale uriașului Nil, făcând ca pe luciul său să călătorească valuri blânde, în rânduri multe, repetându-se la nesfârșit. Mulțumită acestui vânt, aerul din Delta era plăcut, cald și mângâietor. Dulceața acestei mângâieri făcea ca toate întinderile de ape, ca și malurile și ostroavele, să pară daruri ale Cerului pentru locuitorii din
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
Scandalos dispreț! De unde principii politice și respect față de alegători? Aroganță imbecilă, care a înfuriat votanții împotriva acestor traficanți de procente. Și mânia lor a mocnit până în turul doi când i-au pedepsit cu ștampila de vot. În disprețul lor față de blândul popor, comersanții de „Putere” nu și-au închipuit că acest uriaș, amețit cu minciuni găunoase, se poate trezi din „somnul cel de moarte” și să arunce în ei cu ștampila. De fapt, disprețul lor era manifestat încă de la mega-lansarea în
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
credința împlinirii eternului vis. Gândul curat pe tine te caută. Inima-i sanctuarul cu tronul ceresc. În mine domnește Viața și-n tihnă, Mă ajută în taină să iert, să iubesc. Am pacea în mine și cerul alături. Și susurul blând al prezenței cerești. Iubesc fără frică și fără ascunzișuri. Iubesc întru totul și-ntruna regesc. Cluj Napoca, 07 iulie 2016 Visare Cu tălpile goale tandru pășesc, Pe iarba cea verde de-acasă... Ascult ramurile ce doruri șoptesc, Și-mi las ființa
IUBESC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382108_a_383437]
-
arbore vă dați... Aveți grijă să nu fiți scalpați! Ascundeți-vă printre tufe, Stând liniștiți, ca printre rufe. Simte dacă vă e frică, Astfel orice gând vi-l strică. Poate fi chiar și răcoare, O transpirație “rece” apare! Are ochii blânzi, rotunzi, De-i aproape... unde te-ascunzi? Stai pe loc și nu te miști, De ești OM o să reziști! Nu îți forța norocul, fericirea, Nu știi viitorul, ce-i amăgirea! După cum ți-e scris destinul, Scapi cu viață, de vrea
FERIȚI-VĂ DE URS de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380318_a_381647]
-
Iisus nu-i mort, El este viu ! Azi strălucirea Învierii Se oglindește în izvoare În cântul cald al primăverii În flori ce se deschid la soare Chiar și-n străfunduri de pământ Și-n locuri încă nepătrunse Lumina Ta pătrunde blând Și curățește, drag Iisuse ! Dar mai presus de orice loc Ea luminează peste suflet E-atâta dragoste în tot Și-atâta liniște în cuget ! Lumina Ta străbate veacuri În orice om e-o înviere Când, după zile-ntregi de patimi
DE PAȘTI de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380348_a_381677]