4,932 matches
-
sacoșă, este asociată cumva cu H. G. Wells. — Da, pricep. — Nu se Întâmplă să știi ceva despre asta, domnule Sammler? Firește că aș dori să fiu de ajutor. Sunt uimit câtă informație se lipește de tine. Îmi amintești de limba unei broaște. Iese afară și se Întoarce plină de gâze. — Nu am crezut că fac vreun rău. Când vine vorba de dumneata, d-le Sammler, am un singur interes, și acela este protecția. Am un instinct de protecție față de dumneata. Sunt conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ori mai populat, iar tarabele deveniseră neîncăpătoare. Se vindeau și se cumpărau mărfuri despre care Ștefănel nici nu știa că există și se găteau pentru călători mâncăruri ce depășeau imaginația omenească. Orice putea fi mâncat În marele oraș chinezesc, de la broaște țestoase la șerpi și de la gâze cu aspectul unor greieri la capete de maimuță. Dar cel mai bine se vindeau mătăsurile și armele. Mătăsurile transformau bazarul Într-o lume viu colorată, plină de grație și de semnificații. Tânărul se gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
PUNCT TREC DOAR REVOLUȚIONARII. A făcut-o să se gândească la cabana unui copil construită Într-un copac și prăbușită la pământ. — E ciudat, a zis Margaret când a ajuns la ușă. Nu pot s-o deschid. Nu merge cheia, broasca pare să fie blocată. Mick a răsucit cheia, apăsând totodată mânerul. A pus un umăr pe ușă și a Împins-o cu putere. Abia acum și-a dat Margaret seama cât se Îngrășase. Corpolent fusese el Întotdeauna, chiar și În
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
acum și-a dat Margaret seama cât se Îngrășase. Corpolent fusese el Întotdeauna, chiar și În tinerețe, dar acum devenise cu adevărat masiv. Dimpotrivă, mâinile lui lucrau cu o delicatețe care nu se potrivea cu restul. Cineva a umblat la broască. Fii fără grijă, o deschid, e-o nimica toată. și, de fapt, nu i spartă. A tras de clanță și cu o răsucire ușoară a reușit s-o deschidă. Biroul arăta așa cum Îl lăsase cu trei zile În urmă. S-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mai era acolo, dar petrecerea putea să continue! Nu mai știu bine ce m-a apucat. Nu-mi amintesc foarte limpede ce s a Întâmplat, Însă m-am trezit agățat de spatele polițistului ca un melc pe spatele unei enorme broaște țestoase. Karl a râs din nou, dar de data aceasta râsul lui n-a mai făcut-o să se simtă bine. Polițistul s-a scuturat, a continuat el să spună, iar eu n-am mai văzut decât că uriașul ăla
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
găseau prin pădure, de pildă ridichi sau gura leului. Unii fierbeau chiar și rădăcini. Un subofițer care, cum spunea el, ca ocupant avusese șansa să petreacă ani minunați în Franța, și-a scos din raniță rația suplimentară, vreo duzină de broaște săltărețe pe care le prinsese într-o băltoacă din pădure, le-a tranșat de vii și le-a gătit laolaltă cu spanacul. Barăcile lagărului nostru, în care două priciuri de lemn continuându-se fără trecere dintr-unul într-altul, înlocuind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
înconjura călugărului mijlocul atârna o legătură de chei care semnaliza venirea și plecarea lui preț de două colțuri. Tot timpul era pe drum. Se grăbea ca și când ar fi trebuit să urmeze o chemare încoace, încolo. Nimeni nu știa peste câte broaște de uși era el stăpân. Iar acest frate servitor, care părea atât de atemporal, încât vârsta lui trebuie să rămână în afara oricărei aprecieri, își exercita pe neobservate, dar cu o stăruință neostenit prietenoasă, supravegherea nu numai asupra noastră, cărora oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
locul unde ne scăldăm noi și eu mă consider un fel de stăpână a apelor. Gândul mă umple de putere și sufletul mi-e inundat de un ocean de apă în care înoată o mulțime de pești.Unii copii umflă broaștele cu paiul și râd prostește, sigur o să-i pârăsc părinților și plâng să le lase în pace. Spre seară ne întoarcem acasă rupți de foame și oboseală. Bătrâna, mama lui Ostiță, nebunul, mai are un fecior, domnul Ionică îi spune
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
a fost că și ea era în curul gol așa că imediat ce a ieșit din cameră m-am repezit la ușă și am încuiat-o. Cred că și-a dat seama că-i doar în chiloți când a auzit cheia în broască. A început să bată în disperare. Îi dispăruse și râsul. "Dan, potolește-te, trece lume pe coridor, dă-mi drumu'." "Te rog să ne ierți, avem puțină treabă, tu mi-ai sugerat", am îngînat, după care, liniște. Am mai stat
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
unde, pe o porțiune destul de mare, se întindea apa liniștită a lacului. Din loc în loc însă se zăreau niște ridicaturi de pămînt ca niște insulițe, pline toate de frunze uriașe de captalan, de unde răsunau mereu cîntece de păsări și orăcăitul broaștelor. Uite un triton! strigă fericit Bărzăunul ghiontindu-l pe Virigil și arătîndu-i cu degetul în apă. Virgil privi temător gîngania subțire și neagră ce spinteca apa cu mișcări iuți de coadă. Și cum crezi tu că o să poți prinde o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
larg și chiar a făcut o demonstrație practică de cum poți face să zboare un bondar cu paiul în fund, tot așa cum Bărzăunul a încercat să arate, la fel, pe viu cum poți crăpa de rîs dacă-ți pune cineva o broască-n sîn. Experiența a vrut s-o facă pe pielea lui Nuțu, dar acesta numai cît a văzut broasca și-a luat-o la fugă de credeai că-l urmărește un leopard. Virgil zîmbea superior și nu părea deloc dispus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
tot așa cum Bărzăunul a încercat să arate, la fel, pe viu cum poți crăpa de rîs dacă-ți pune cineva o broască-n sîn. Experiența a vrut s-o facă pe pielea lui Nuțu, dar acesta numai cît a văzut broasca și-a luat-o la fugă de credeai că-l urmărește un leopard. Virgil zîmbea superior și nu părea deloc dispus să se amestece în astfel de "copilării". Totuși, găsind momentul potrivit, prinse o șopîrlă și o strecură pe nesimțite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ce răspuns formidabil! rîse cu răutate Bărzăunul, găsind momentul potrivit pentru a-i plăti lui Vlad o poliță mai veche. Dacă nu cumva ai glumit, ceea ce nu cred, pentru un asemenea răspuns meriți o statuie în mijlocul mlaștinii, să rîdă toate broaștele de tine! Vlad făcu ochii mari. O asemenea batjocură nu mai auzise niciodată din partea cuiva, darmite din partea Bărzăunului! Foarte nervos se repezi spre acesta, îl prinse de guler și începu să-l scuture cu putere: Mie-mi spui așa, bă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ți spun! Azi am făcut o descoperire extraordinară, de care va merge vestea ! Ei, taci! făcu Nuțu ochii mari. Pe cuvînt!... Nu-ți pot spune acum exact despre ce-i vorba, dar de descoperit am descoperit... Tu ai văzut vreodată broaște prinzînd gîze cu limba? Nuțu rămase cu gura căscată și ochii holbați. Nu mai știa ce să creadă... O fi oare Bărzăunul chiar așa de nerod, încît să-i vorbească despre o astfel de descoperire? Ce spui tu? întrebă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
rămase cu gura căscată și ochii holbați. Nu mai știa ce să creadă... O fi oare Bărzăunul chiar așa de nerod, încît să-i vorbească despre o astfel de descoperire? Ce spui tu? întrebă el total nedumerit. Asta ai des-des-coperit?... Broaște prinzînd g-g-gîze? Văzînd că Nuțu a înțeles cu totul altceva decît se așteptase el, Bărzăunul rîse pe îndelete, apoi spuse umflîndu-se-n pene: Ehe, ce știți voi! Și grăbi pasul pentru a nu-l mai descoase Nuțu cu privire la descoperirea făcută. Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nimeni nu-și putu da bine seama de unde vine... și nu se mai auzi decît o singură dată, pentru că imediat după aceea răsună iar răgetul leului de cîteva ori, încremenindu-i pe toți și făcînd să amuțească pînă și glasul broaștelor. Fr-fraților, începu să se bîlbîie de data asta doctorul cu o voce surdă, fraților, ați auzit cu toții că ne aflăm în fața unui fenomen mai mult decît curios. Lei în pădurile noastre?! E... e... o..., începu și Nicanor să zică ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
apoi rămase ca un plop. Nu mai știa ce să facă. Bine te-am găsit, cărturarule! salută Ilinca scuturîndu-și o șuviță de păr de pe un ochi. N-noroc, pușlama, zise rîzînd strîmb și Nuțu, întinzîndu-i o mînă moale ca o broască. Credeam c-ai plecat din sat, continuă Ilinca așezîndu-se pe pătură și luînd cartea în mînă. Nu te-a mai văzut nimeni, nicăieri, de parcă ai fost exportat odată cu legumele. Ce-i cu tine? Păi... Și Bărzăunul nu mai putu continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
oficial, de Nicanor, să treacă în frunte și să-i conducă pe unde-i mai bine. Bagă de seamă cum ne duci și pe unde ne duci, flăcăule! îi strigă doctorul amenințîndu-l cu degetul. Nu cumva să ne pomenim hrană broaștelor în mlaștină! Ticu știe cel mai bine drumul, strigă Ilinca trecînd în imediata lui apropiere. O să vedeți prin ce locuri frumoase o să ne ducă și cîte o să ne arate! Dar Bărzăunul nu se arătă deloc impresionat de laudele Ilincăi. Aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și, acolo, sus, unde se văd cele două găuri mari în stîncă, vom descoperi ceva fantastic... Pe cuvînt! Ești aiurit total! izbucni Vlad. Cum te mai poate asculta cineva? Păi, mă, Bărzăune, tu ne crezi pe noi cu creier de broască? Oum o să ne cățărăm noi pînă la înălțimea aceea, unde numai vulturii ajung? Ori vrei să cădem cu toții în prăpastie? Ș-apoi, intră și Virgil în discuție, ce-ți închipui tu că putem descoperi în găurile acelea?... Cuiburi de vulturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
scurți ai copilului care o aștepta afară, profitând de absența ei ca să se joace neobosit cu claxonul bicicletei. — Și ce-o să mă fac? E o vară guralivă afară, plină de zumzet de gâze invizibile ziua și de orăcăit nocturn de broaște. Numai ora 5, ora de acum, acumatunci, e țiuitor de tăcută. Auguste, contabilul, își ia acea expresie medical impene trabilă a omului pe care știința îl duce până la constatarea catastrofei. Mai departe nu e treaba lui, deși e drăguță femeia
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
lemn prețios, superb patinat și lăcuit. Pe pereți erau expuse tablouri, dar Gosseyn nu-și pierdu vremea să le admire, căci privirea lui ageră reperase o ușă închisă. Din direcția ei răsună un zgomot, cel al unei chei răsucite în broască. Gosseyn făcu câțiva pași înapoi și-și scoase armele. În pragul ușii ce se deschisese, văzu un robot-mitralior care îi urmărea orice mișcare. Din spatele acestuia, răsună vocea lui Jim Thorson: ― All right, Gosseyn, aruncă-ți armele și lasă-te percheziționat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
seama de nu știu ce fel de perioadă critică și că a uitat cât de greu i-a venit ultima dată scursura, pentru care a făcut mulțime de salturi de pe pragul de la intrare până jos, în curte, după care a țopăit pasul broaștei prin zăpadă alături de noi. Știi și tu cât ne-am bucurat că mama s-a prins în jocurile noastre și strigam cu toții într-o veselie uraa-uraa la toată săritura. Eu am întrebat-o pe mama dacă scursura este restul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ceea arzătoare în răcoarea dimineții... Lasă și gumacii, fă! Ajunși în curte, Ariton a apucat-o energic pe Năstăsia de umeri, a condus-o până la ieșire și i-a făcut vânt către mijlocul drumului, după care a răsucit cheia în broasca porții. Direcția Țarna Mare, fă! La târgăul tău! La ibovnicul tău, fă! Și dacă ții la viața ta, să nu care cumva să mai calci pe la Antilești! * * * Tu știi, bărbate, că hăitușca asta a noastră de coptilă se ține cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
încearcă părinții. Cavanosa trage aer în plămân și vocile foșnesc în bătaia vântului care circulă prin esofag, lovindu-se de corzile vocale. Efec tul nedorit de nimeni este izolarea, închiderea, res pingerea părintelui de către adolescent. Cavanosa aude zgomotul cheii în broasca ușii. Privirea lui îl abandonează pe omul grizonat care vorbește la televizor. Omul continuă să vorbească, dar Cavanosa nu-l mai aude. Cavanosa e atent la fiecare clic pe care mecanismul broaștei îl emite, în timp ce cheia se învârte printre rotițele
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
părintelui de către adolescent. Cavanosa aude zgomotul cheii în broasca ușii. Privirea lui îl abandonează pe omul grizonat care vorbește la televizor. Omul continuă să vorbească, dar Cavanosa nu-l mai aude. Cavanosa e atent la fiecare clic pe care mecanismul broaștei îl emite, în timp ce cheia se învârte printre rotițele dințate. Ochii lui Cava nosa fixează clanța, iar aceasta se mișcă și ușa se des chide. Sophia intră pe ușă și se oprește trei secunde în prag. Îl privește pe Cavanosa cu
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]