6,191 matches
-
de departe fiindcă nu trebuie să lucreze zi de zi în mijlocul lui. Țăranului nu-i pasă de peisaj, fiindcă e sufocat de nevoi și asudă cu spatele încovoiat, precum fermierul provensal de care vorbea Cézanne și care se ducea cu căruța să vândă cartofi la piață și "nu văzuse niciodată Muntele Sainte-Victoire". Numai omul urbanizat, deja destul de sigur pe traiul său, se poate deda la plăcerile promenadei și-ale contemplației. Așa cum peisajul nu este natura hrănitoare și murdară a țăranului, arta
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
multe din dotările tehnice din agricultură (de exemplu, sistemul de irigații 189). Accesul țărănimii la piața uneltelor, a semințelor etc. rămâne dificil. Sunt puțini "patroni" în sate. Puțini săteni au salarii, majoritatea "descurcându-se" "pe cont propriu". Numeroși săteni folosesc "căruța" și plugul tras de cal... Industria alimentară ar putea valorifica producția agricolă, dar încă nu o face190. Produsele sătenilor sunt adesea luate de "intermediari" la prețuri foarte mici și vândute la prețuri foarte mari. Nu a existat o politică de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de la domiciliu la serviciul de sănătate (se calculează în ore și minute deplasarea până la serviciul de sănătate din localite, zonă, regiune: dispensar, policlinica, spital, spital privat, moașa comunală, vindecător tradițional, farmacie; mijloace de transport utilizate (pe jos, cu calul și căruța, cu motoreta, autoturismul propriu, taxi, autobuz, vecini sau alții cu mașina particulară etc.); tip de locuință: apartament la bloc, casă, vilă (descrierea pe scurt); aprovizionarea cu apă (robinet, fîntână etc.); eliminarea deșeurilor (descrierea modului în care familia scapă de deșeuri
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
poartă în el o socotință îndoielnică, ci a lepădat cu desăvârșire iubirea de sine”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 28, în Filocalia..., vol. VI, p. 197) „Credința este căruța puterii evanghelice, viața apostolică, dreptatea lui Avraam; din credință începe și la ea sfârșește toată dreptatea, și din ea va fi viu tot dreptul (Rom. 1, 17). Cel ce o nesocotește va cădea din bunăvoința dumnezeiască. Căci fără de credință nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
franceză aceeași formă (să se pronunțe la fel), adică să devină omonime. Pentru înlăturarea omonimiilor supărătoare, s-a apelat la împrumutarea unor cuvinte străine. Exemplul devenit clasic se referă la doi termeni latinești, carrum (forma de acuzativ a lui carrus) „căruță“ și carnem (forma de acuzativ a lui caro) „carne“, care, în urma transformărilor fonetice suferite, ajung să aibă aceeași formă în dialectul loren din Vosgi. Pentru evitarea omonimiei, au fost împrumutați, pentru ambele semnificații, termenii francezi literari: voiture, respectiv viande. Același
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pătruns în limbile vecine (germ. Alkoven, engl. alcove) și în rusă (al’kov). La noi, cuvântul alcov era cunoscut la jumătatea secolului 19 (atestat la C. Conachi); poate avea origine multiplă: franceză și rusă. Semnalez că un cuvânt învechit, chibitcă „căruță mică acoperită“, are la originea îndepărtată același cuvânt arab qubba, pătruns prin tătară (kibet) în rusă (kibitka „căruță cu coviltir“), de unde l-am împrumutat noi. Azur, numele unei culori, s-a răspândit în toată Europa, deși vine tocmai din Persia
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cunoscut la jumătatea secolului 19 (atestat la C. Conachi); poate avea origine multiplă: franceză și rusă. Semnalez că un cuvânt învechit, chibitcă „căruță mică acoperită“, are la originea îndepărtată același cuvânt arab qubba, pătruns prin tătară (kibet) în rusă (kibitka „căruță cu coviltir“), de unde l-am împrumutat noi. Azur, numele unei culori, s-a răspândit în toată Europa, deși vine tocmai din Persia, unde lâdjourd însemna „lapislazuli“, o piatră de culoare bleu. Este cel mai citat exemplu de cuvânt adus de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de expresia Înalta Poartă folosită pentru conducerea Imperiului Otoman, care în franceză se numește La Sublime Porte. Ricșă provine în română din engleză. Engleza a împrumutat direct cuvântul japonez jinrikișa, format din trei cuvinte: jin „om“, riki „putere“ și șa „căruță“, cuvântul însemnând „trăsurică (cu două roți) (trasă prin) puterea unui om“. Acestui cuvânt i s-a simplificat forma și s-a ajuns la engl. ricksha. Gheișă „cântăreață și dansatoare japoneză“ și soia au fost împrumutate în română din germană, cf.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
unde se spune carne de vacă); acest uz se bazează pe o tradiție culturală veche. În secolul 15, în timpul carnavalurilor, înainte de perioada postului, la Paris și în alte orașe era organizată plimbarea boilor grași, aleși de măcelari. Boii trăgeau mici căruțe, precedați de fanfare și urmați de măcelari și alte persoane costumate. La aceste mari defilări, care au durat până în secolul 20, boul era simbolul regimului alimentar cu carne. Obiceiul de a denumi prin bœuf carnea bovinelor s-a transmis și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Ea se bazează pe o relatare din cronica slavilor de răsărit, unde se spune că „în anul 6406 (898) au trecut pe lângă Kiev ungurii, pe la dealul care se numește acum unguresc; au venit la Nipru și au făcut tabără (cu căruțe, corturi, turnuri): pentru că umblau ca polovețienii. Au venit dinspre răsărit și au trecut peste munții cei înalți, care deja se numeau Munții ungurești, și au început să lupte contra valahilor și slavilor care locuiau acolo” (p. 40). Din această relatare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
era locuită de multe popoare sub numele de canaaniți, și de o parte și de alta a Iordanului. Printre aceste populații dintre care va ieși poporul evreu, care în timpul unei foamete a migrat în Egipt cu toată averea lor în căruțe trimise de curtea egipteană unde Iosif era dregător. Așezat în delta Nilului, în țara Goșen, evreii au început să trăiască bine pentru că hicsoșii, tot semiți, stăpâneau Egiptul. Istoria reală corectează Biblia. Unii evrei ajung la curțile faraonilor care erau suverani
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Din 1882, Bayreuth a devenit centrul internațional al operei wagneriene (festival anual). (n.tr.) 4 Arhitectura acestui teatru va exercita o mare influență asupra lui Adolf Appia și asupra lui Gordon Craig. 5 Articol inserat în Arta romantică (1861). 6 Căruța din lut ars, piesă scrisă în India pe la începutul secolului al VII-lea de un autor al cărui nume nu ne-a parvenit. 7 Appia, care nu are la origine o formație de actor, tocmai terminase solide studii muzicale când
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Melancolia descendenței, O perspectivă fenomenologică asupra memoriei generice a literaturii, Ediția a II-a, Editura Polirom, 2000, p. 11. 48 Gérard Genette, Palimpsestes. La litérature au second degré, Edition du Seuil, 1982. 49 De exemplu, în ultimul act din piesa Căruța cu paiațe (Matei Millo) a lui Mircea Ștefănescu, citarea unor ample pasaje din O noapte furtunoasă este procedeul predilect, folosit pentru a evidenția, prin intermediul unui teatru în teatru, perfecta ancorare în realitate a dramaturgiei caragialiene: "Catrinel: "Stai, țațo, să-ți
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sus, cu mâinile pe șoldurile ademenitoare, scuturându-și pieptul plin de mărgele și argintării... Stai, așa și te întrebi... „Cât foc trebuie să zacă în trupurile acelea arămii?!“. Povestea tristă a vieții lor este veche... își duc întreaga viață în căruțe cu coviltir, din ținut în ținut, din țară în țară, neaflându-și locul undeva. Nâscându-se, crescând, trăind și murind în căruțe sau în corturi, și tot acolo trăindu-și viața cu bucuriile și nenorocirile ei. Simplitatea, sărăcia... asta îi păstrează
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
trebuie să zacă în trupurile acelea arămii?!“. Povestea tristă a vieții lor este veche... își duc întreaga viață în căruțe cu coviltir, din ținut în ținut, din țară în țară, neaflându-și locul undeva. Nâscându-se, crescând, trăind și murind în căruțe sau în corturi, și tot acolo trăindu-și viața cu bucuriile și nenorocirile ei. Simplitatea, sărăcia... asta îi păstrează liberi și senini. Așa, nu poartă povara nici unei bogății, nu sunt robii nici unei munci care să strice omenia din ei. Ei
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
gagici fandosite pe care îi plăcea să le citească, eroine care moșteneau companiile taților și un loc în fruntea consiliului director. În același timp, știa că vremurile se schimbau. Nu mai trebuia neapărat să pleci din vârf ca să faci o căruță de bani. Trebuia doar să fii la locul și timpul potrivite. Lucru pe care și-l dorea și ea. Pentru că își dădea seama că, din punctul ei de vedere, totul se rezuma la bani. Restul n-aveau decât să trăncănească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
fără viitor. Evident, se înșelase. E grozav, domnule Stapleton, spuse Aidan. —Asta așa-i, îi zâmbi Stephen. După cum merg lucrurile mai nou, nici nu mai am timp să notez comenzile. Totul decurge cum nu se poate mai bine. Câștig o căruță de bani și nici prin gând nu-mi trece să ies la pensie! Aidan râse. — Dar nu se poate să fie toți atât de bogați, observă Nieve. Nici vorbă, încuviință tatăl ei. Dar mulți trăiesc bine. Și asta e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
i au... votat! GRADE Arzi, la multe grade...plus, Pentru-a scrie poezie; Scrii și tu, la crâșmă sus, Și-arzi! La... grade de ,,tărie’’! VAI DE ...STEAUA NOASTRĂ! Din prima stea în Carul Mare, E-a cincia roată la căruță! O mai zărim cât o...steluță Perdantă-des și ...căzătoare! LACRIMĂ DE SFÂNT...TALENT Biet artist, vinde tablouri, Lacrime de sfânt...talent; Dolari vrea, cu trei zerouri! Beat, cedându-le pe-un... cent! COLABORARE?! Sigur, carte-am scris-o eu! Dar
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
când n-aveai nici un rost, Am creat pentru tine nenorocitul de post: Dimineața când afon cânți... și anost Să dai...,,deșteptarea"; Și iată ce-ți...poate spinarea! Ești măgar dar...ești prost Și-ngâmfat! Găgăuță De mâine te nham la căruță! Și-o să vezi...ciomăgeală... Morală: Când un suflet de român, Te ridică ți.... face-un rost, Nu te crede-al lui...stăpân; Nu fi ca ....măgarul prost! MORMOLOCUL ȘI BIBANUL La Văleni, într-un luciu de apă, Proprietate a...numele
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
răceală Și-a plecat, La un post...asigurat De...Banca-Mondială! MORALĂ: Leneșul fără valoare, Dacă și pe șef..îl sapă, Rămâne fără...mâncare; Și adesea...fără apă! FABULA BICIULUI Într-un simulacru de piață, Pe la orele opt...dimineață, Rezemat în căruță de capră, C-o figură emfatică, acră, Impozant, Și-mbrăcat elegant, Numai în piele de bou, O biciușcă, un...bici Spunea celor mulți-dar...mici Că el este ...mare erou : -Sunteți niste netoți pitici, Dar vă spun tuturor, Ca unor pigmei, Sunt
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
și a copiilor... Oamenii au ajutat-o fiecare cu ce a putut. Și satul vecin Cișmea ne-a dat o mână de ajutor, fiecare ce a putut, văzând nenorocirea care s-a abătut asupra mamei. Era cineva din sat cu căruța și în ea, era mama cu un copil mic cerând ajutor... Și cu ceea ce adunase din mila lui Dumnezeu și a semenilor, a acoperit casa cu draniță și din ce i-a mai rămas a făcut o fântână în curte
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
Ne Îndreptam cu mașina spre Potsdam pe autostrada Avus și Inge se referea la mult Întârziata mașină „Putere prin Distracție“, la KdF-Wagen. Era un subiect față de care era evident că avea o aversiune puternică. — După părerea mea, Înseamnă să pui căruța Înaintea cailor. Vreau să zic, cine are nevoie de aceste autostrăzi gigantice? Nu e ca și cum ar fi ceva În neregulă cu drumurile pe care le avem acum. Și nici nu sunt atât de multe mașini În Germania. Se Întoarse Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ce Îi spusesem eu, În ciuda faptului că se prefăcea c-ar fi criminolog. Îi cunoșteam reputația și nu era aceea a unui Sherlock Holmes din zilele noastre. Din ce auzisem despre el, Jost avea imaginația unui cal castrat care trage căruța. Era cu totul contrar convingerilor sale să mă elibereze În baza unei verificări sumare a declarației mele cum era telefonul dat la biroul Lufthansa de pe aeroportul Tempelhof. M-am șters și m-am dus la culcare. Am stat o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
amintiri din copilărie îmi trec prin mrejele întunecate ale gândurilor: eram lângă casa bunicilor, la Bădeni, pe ulița ce lega drumul desfundat al bisericii de întinderea plantațiilor de viță de vie ale Gostatului. Întâmplător, sau nu, eram agățat de spatele căruței lui nea Ștefan al lui Coroianu, îmbrăcat în haine de sărbătoare(era duminică, iar părinții mei, dascăli la școala din Sticlăria, veneau în vizită la casa părinților mamei). Această imagine mi-a rămas întipărită de-a lungul anilor, fiind coroborată
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
haine de sărbătoare(era duminică, iar părinții mei, dascăli la școala din Sticlăria, veneau în vizită la casa părinților mamei). Această imagine mi-a rămas întipărită de-a lungul anilor, fiind coroborată cu o întrebare chinuitoare: de ce nu eram în căruță? Mulți ani mai târziu am căutat să răspund la veșnica interogație, făcând haz de necaz, dar îmi dau seama că nu întâmplător nu eram în față, trăgând hățurile și biciuind caii, ori măcar pe draghină, încercând să-mi mențin echilibrul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]