4,031 matches
-
cu mai profundă tristețe, disperare. Efectele globale, vizibile, asupra copiilor care cresc la această vârstă cu părinți cu violență în cuplu sunt boli frecvente, timiditate exagerată, neîncredere în ei înșiși, probleme de comportament printre ceilalți copii de vârsta lor bătăi, certuri, țipete, plâns. Așa cum am spus, aceste manifestări încep să difere la fete și băieți; în vreme ce băieții manifestă deschis violența, fetele devin mai „rejectante, neliniștite, pasive și anxioase”. între doi ani și jumătate și trei ani și jumătate se conturează și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trăsături particulare ce se vor confirma și rafina de-a lungul întregii vieți, în diferite instanțe sociale. La vârsta preșcolară, adică la 4-6 ani, reacțiile descrise la vârstele anterioare se mențin. în plus, apar trei tipuri de reacții specifice față de certurile adulților: 46% dintre copii trăiesc emoții negative atât în timpul certurilor dintre adulți, cât și după aceea, când continuă să fie triști și dornici să intervină; 17% nu expun nici un fel de emoții, deși ulterior arată că au trăit sentimente intense
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lungul întregii vieți, în diferite instanțe sociale. La vârsta preșcolară, adică la 4-6 ani, reacțiile descrise la vârstele anterioare se mențin. în plus, apar trei tipuri de reacții specifice față de certurile adulților: 46% dintre copii trăiesc emoții negative atât în timpul certurilor dintre adulți, cât și după aceea, când continuă să fie triști și dornici să intervină; 17% nu expun nici un fel de emoții, deși ulterior arată că au trăit sentimente intense de mânie; peste 33% au manifestat emoții intense în timpul certurilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
certurilor dintre adulți, cât și după aceea, când continuă să fie triști și dornici să intervină; 17% nu expun nici un fel de emoții, deși ulterior arată că au trăit sentimente intense de mânie; peste 33% au manifestat emoții intense în timpul certurilor (atât pozitive, cât și negative), deși mai târziu spuneau că au fost fericiți sau că nu le-a păsat. Acest ultim grup pare cel mai expus riscului de a deveni abuziv fizic și verbal cu ceilalți copii. La această vârstă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se relevă printre cauzele divorțurilor: „Cea mai importantă cauză a apariției problemelor în căsnicie este reprezentată de lipsurile materiale (70%) sau lipsa de bani (42%), urmată de sarcinile gospodărești (42%) și comportamentul copiilor (20%). Băutura este considerată un motiv de ceartă de o proporție semnificativă a populației (10%), afectând într-o mai mare măsură pe femei decât pe bărbați.”și „Divorțul este acceptat în situații mai degrabă extreme în principal violență și alcoolism și în mod secundar infidelitate și încetarea iubirii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tonusului său psihologic, fragilizând-o, dar având în vedere simbioza în care trăiește cu propriul ei copil nenăscut, prin acest „cocktail emoțional”nociv îi destabilizează evoluția firească a acestuia din urmă, transferându-i informația agresivității. Referitor la impactul bulversant al certurilor conjugale, studii recente au demonstrat deranjamentul de ritm cardiac pe care îl induc fetusului și care nu se remite decât în câteva zile. O posibilă traumă pe care o poate traversa femeia în perioada de gestație, cu efecte dezastruoase atât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doi adolescenți nevinovați. Cercetându-i-se biografia s-a aflat că nașterea lui s-a produs prematur datorită loviturilor nemiloase pe care mama sa le-a primit din partea soțului. Ulterior, întreaga viață a lui Robert a fost un șirag de certuri și violențe, ceea ce aduce unele explicații pentru comportamentul său criminal. înainte de a pătrunde în fondul problemei, trebuie să atenționăm că o traumă acută, eclatantă, erodează mai puțin decât una cronică, persistentă, insidioasă. De asemenea, se cuvine să reamintim și că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stadii ale dezvoltării, și față de anumite tipuri de violență. Au fost identificați câțiva factori de risc care construiesc vulnerabilitatea sănătății mentale a copilului și al căror efect este influențat de genul și vârsta acestuia: să crești într-o casă cu certuri și tensiuni; în cercetarea longitudinală condusă de Alain Stroufe (2005, p. 191), concluzia cu privire la a fi martor la astfel de evenimente, în copilăria mică (preșcolar), este că: „a fi martor la violențe în copilăria mică reprezintă o moștenire ce se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu este decît un... om de litere (adică nu un spirit mare), fiecare carte a sa nefiind altceva decît rezultatul unor lecturi din alții. Cioran, vexat. Dă din umeri (la urma urmei, impasibil adică) și-i spune memorialistei: Acestea-s certuri între scriitori! Tîrfe care se întîlnesc pe același trotuar!" Recunosc: mă topesc după astfel de... subsoluri ale coloșilor. Și mă plictisesc impecabilele mumifieri. Ce baghetă de maestru (la urma urmelor, unul de joasă speță) în "Cartea albă a Securității"! Nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acum? Doar un episod. Nu și soluția definitivă. Să nu facem din ele începutul sau sfîrșitul dăinuirii noastre, aici. Atenție! Mintea cea de pe urmă... Doi mari prieteni: Gauguin (1848-1903) și Van Gogh (1853-1890). Atît de prieteni încît, după una din certurile lor, neiertătoare, cel de-al doilea își taie urechea. Lăsînd, în schimb, istoriei artei, prin tragismul gestului, una din capodoperele ei memorabile. (la un recent zaiafet, m-am certat cu ancestralul meu prieten, aproapele Mihai Ursachi. Vă informez că toate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de modele a adolescenței, nu-i decît un ghem de ipocrizii, lașități, prejudecăți. În intervențiile abrupte ale "ereticului" în blugi e și indignare și amărăciune. Exploziile lui verbale mărturiseau o sfîșiere adîncă, de unde stă să izbucnească un strigăt de deznădejde. Cearta sporește în intensitate, iritarea crește, cînd, deodată, se aud în perete ciocănituri imperative, tot mai insistente ciocănituri. Sub această teroare fonică, nervozitatea celor de față, pătrunsă de fiori de teamă, deviază în anxietate. Spațiul concretitudinii care îi conține este agresat
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
complementul abstract e un sentiment față de altcineva: (44) Toți aveau milă de ea (Ispirescu); (45) Are ciudă pe alta; - de aici, sensul "a fi sau a sta cu cineva într-un anume raport": (46) Se vede că a avut vreo ceartă cu soră-sa (Ispirescu). g. Uneori, mai ales la scriitorii mai vechi și în graiul poporului găsim drept complement o construcție prepozițională: (47) Părinții fetii... au de bucurie că le-a picat un om așa de bun (Creangă); (48) Ai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
În multe dintre contextele înregistrate aici, a avea acceptă testul adjectivării participiului, singurul test sintactic concludent pentru delimitarea clasei verbelor ergative/inacuzative din limba română: banii avuți, pielea de urs avută de la taică-tău, paralele avute în buzunar, zilele avute, cearta avută cu soră-sa etc. 4. CONCLUZII COMPARATIVE Paralelismul dintre a avea și a fi a constituit obiectul unor studii de diverse facturi. Benveniste observă (1966a: 199) paralelismul dintre a avea și a fi în construcții care exprimă starea emoțională
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt: cei ce săvârșesc Domnului, zilnic, jertfa cea fără de Sânge, rugăciuni și posturi pentru ca peste toți oamenii să se reverse „pacea lui Dumnezeu, care covârșește orice minte” (Filip. 4, 7); cei care iartă și prin mijloace înțelepte înlătură neînțelegerile și certurile dintre oameni și îi împacă. Făcători de pace sunt socotiți apoi și cei ce stabilesc armonie între voința trupului lor și voința sufletului<footnote id="10">Ibidem, Comentar la Matei, Migne, P. G., CXXIX, col. 196<footnote>, aducând acea împăcare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
s-a structurat și s-a impus ca o explicație teoretică solidă. Cu alte cuvinte, această teorie se referă la experiența directă a violenței (de exemplu, copiii care sunt victimizați), cea indirectă (expunerea la violența naturală: copii martori ai bătăilor, certurilor etc.) sau cea ficțională (TV). W. Wood et al., (1991) au realizat o metaanaliză a studiilor privind violența media, concentrându-și atenția asupra interacțiunilor sociale În care nu era prevăzută constrângerea sau silirea (există o serie de studii desfășurate În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a 85 de pagini. Termenii-cheie ai Întrebărilor formulate de către autorul-intervievator sunt din familiile vecinătate (vecin, vecinătate, relații cu vecinii), Întrajutorare, rudenie, asociere (asociații, Întruniri, clăci, șezători etc.), demarcări spațiale În cadrul satului (părți de sat, gard, trecători, mejdii etc.), relații sociale (certuri, conflicte, participare comunitară etc.), străin. Este, evident, spațiul tematic al unui cercetător interesat de diferitele fațete ale capitalului social comunitar. Toate aceste teme sunt urmărite În oglinzile lui „acum” și „Înainte”. Este vorba despre un „Înainte vreme” pe care fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
socoti cu mult mai grele păcatele. Sciții sunt nomazi, crescuți în moravuri sălbatice și neomenești, obișnuiți să se poarte aspru unii cu alții, nu-și pot stăpâni mânia, se pornesc lesne cu supărări unii pe alții, sunt obișnuiți să judece certurile dintre ei cu sabia, pentru că sunt învățați ca prin sânge să pună capăt luptelor. Ei bine, dacă sciții se vor purta unii cu alții omenoși și îngăduitori, atunci, prin aceste purtări ale lor, ne vor face nouă și mai grea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de altă parte, în arhitectura modernă a persoanei umane, nivelul capabil să facă priză pe obiectivitatea transcendenței, nivelul propriu-zis universal al persoanei a fost pierdut din vedere, lăsat în letargie, aproape evacuat. în parabola orientală a elefantului și a orbilor, cearta dintre credințe se stîrnește tocmai fiindcă, în perceperea transcendenței, actorii religioși își folosesc doar facultățile individuale, iar nu pe cele capabile de universal. De aceea, fiecare obține doar o reprezentare inevitabil diferită de a celorlalți referitoare la divin. Adusă la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
im observă că între fundamentaliștii islamici și adepții occidentali ai secularizării tari există un raport de oglindire, fiecare extremism regăsindu-se cu semn schimbat în oponentul său, fiecare arătîndu-l cu degetul pe celălalt, ceea ce accentuează atitudinile agresive de ambele părți. Cearta caricaturilor este un episod al acestei reflectări reciproce. Pe de altă parte, An-Na'im face remarca importantă potrivit căreia tocmai atenția actuală a democrațiilor occidentale față de diversitate și specific cultural le angajează să conceapă/accepte teorii mai nuanțate ale secularizării
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rațiuni istorice, iar apoi ispitită să preia atribute ale puterii temporale, Biserica se lasă treptat și parțial atrasă într-un raport orizontal, intra-mundan și concurențial cu Imperiul, a cărui tensiune izbucnește, de-a lungul secolului al XI-lea, în cearta învestiturilor, apoi în secolul al XIV lea în conflictul dintre Papalitate și Ludovic de Bavaria. Dar chiar William of Ockham, adversar înverșunat al papei Ioan al XXII-lea și susținător al împăratului, considera că autoritatea spirituală și puterea temporală au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din nou guvernată de o coaliție SPÖ-ÖVP foarte nepopulară, caracterizată prin conflicte interne permanente, de aceea nu e de mirare că 43% din oameni au considerat că democrația "întâmpină dificultăți atunci când trebuie să ia decizii" și că "înseamnă prea multă ceartă și controversă" (Friesl et al., 2009: 222-3). Este clar, de asemenea, că atitudinile negative ale opiniei publice față de instituții și democrație nu trebuie imputate doar FPÖ-BZÖ. Pe de altă parte, comportamentul lor nu a contribuit totuși la coagularea unor atitudini
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
culcare tardiv... Mai schimb!... pentru a eșua mai bine deoarece mă tem să nu-mi pierd erecția pentru care sunt singurul răspunzător și pe care nu reușesc să o controlez. Este teribil. Prefer să mă izolez, să provoc o mică ceartă duminică după-amiază. Astfel, nu mai există nici o tentativă de apropiere, nici raport sexual. Am ales să joc teatru pentru a evita comportamentul problemă: impotența. Imi regăsesc forța prin evitare... Bine jucat! Hubert se gândește că aruncă mingea la adversar... dar
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
abilă s-ar vădi arguția universalistă, ea nu poate, nu are dreptul să ignore nici starea de spirit a națiunii, constituită pe seama atîtor experiențe nefaste, nici temeiurile geopolitice 37. Polemica pe tema naționalismului, în zona amintită, pare mai mult o ceartă de cuvinte, fiindcă nici un protagonist nu neagă opțiunea fundamentală, europenismul ca perspectivă istorică. Diferă însă modalitatea, stilul, cadența integrării. Uniunea Europeană nu poate fi doar un club select, ci o "națiune a națiunilor" (Montesquieu), o realitate complexă, care nu trebuie să
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
insurecției, acordînd supușilor săi prusaci dreptul constituirii unei adunări pe baza sufragiului universal, drept compensație pentru insurgenții omorîți de soldații săi. Însă parlamentarii de la Francfort nu știu să profite de acestă ocazie. În curînd vor recade în aceeași greșeală a certurilor dintre austrofili și prusofili. Ei vor reuși să închege un proiect de Constituție federală și-i vor oferi în apriliie 1848 lui Frédérich-Guillaume coroana Germaniei imperiale, pe care acesta însă o va respinge cu dispreț. Parlamentul poporului german se va
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
industrială. Ea va trece chiar, printr-un proces de contaminare naturală, din domeniul profesional, în cercul familial, în cadrul burgheziei moderne și al mediilor dornice de promovare socială, în timp ce elita evreiască va abandona limba idiș în favoarea germanei. Să nu uităm că certurile lingvistice și naționale vor determina un blocaj al Parlamentului. În 1906, împăratul Franz-Iosif va încerca să învingă opoziția naționalilor germani instaurînd sufragiul universal ce va intra în vigoare o dată cu alegerile din anul următor. Dar această dechidere nu va tempera situația
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]