4,347 matches
-
zonă deluroasă din Podișul Sucevei, în apropierea sa găsindu-se întinse plantații pomicole și iazuri piscicole. Din Fălticeni se văd culmile Munților Stânișoarei (altitudinea maximă: 1531 metri, în Vârful Bivolul); în față este un orizont de înălțimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624 metri), Dealul Înalt (503 metri), Culmea Pleșului (915 metri); mai aproape, este culoarul depresionar al văii Moldovei. Clima orașului se încadrează tipului temperat-continental, caracteristic zonelor de podiș. Temperatura medie atinge 7-8 °C, iar cantitatea medie anuală a precipitațiilor este
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
mai pot fi folosite decât pentru a transporta aparatură și personal medical. Echipa de fotbal a orașului, FC Cetatea Târgu Neamț a debutat în seria C1 în sezonul 2007-2008. Lotul de jucători ar fi acesta: Vlad Condur, Alex Amariei, Mihai Ciocan (portari), Dumitru Plamador, Andrei Carnareasa, Florin Sobariu, Dumitru Botez, Florian Harja, Ciprian Onisei, Radu Miron, Cosmin Bocanet, Ionut Gaman, Manuel Petrescu, Ionut Afloarei, Vlad Usturoi, Gabriel Anechitei, Daniel Apostol, Daniel Mahu, Florin Dascalescu, Dragos Patrichi, Ionut Croitoru, Mihai Iftode, Florin
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
În partiția I, în câmp roșu, se află un coif de soldat roman, de argint, conturat cu negru. În partiția II, în câmp verde, se află o gură neagră de intrare într-o mină de sare, peste care broșează două ciocane de minerit, mărginită cu o bordură de piatră argintie. În partiția III, în câmp albastru, se află două valuri de argint undate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.<br> Semnificațiile elementelor însumate: <br
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
Acesta a coborât cu tot avutul lui de la Poiana Pădijel și le-a spus fiilor care-l duceau de mână: "Taică, aici să vă așezați, că urșii și lupii nu vin ca să vă omoare oile". Epoca străveche este atestaă prin ciocanul de piatră șlefuită găsit la Bozovici (Loneștea) în 1966 de prof. Marin Jurchescu și predat la Muzeul de Istorie al Banatului din Timișoara. Datarea este din neolitic. Perioada daco-romană a coincis cu o dezvoltare în primul rând de natură economică
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Piatră Olarului și Coveiu’lu Traila, s-au găsit numeroase fragmente de ceramică roșie și neagră aparținând culturii Coțofeni, datând de la începutul mileniului ÎI î.h. Din perioada pietrei șlefuite s-a găsit tot pe Socolot în anul 1986, un ciocan din piatră, care dovedește că existau aici condiții prielnice desfășurării vieții. Între Cioaca Mică și Cioaca Mare, mai sus de Piatră Olarului, s-au găsit fragmente ceramice aparținând primei vârste a fierului, datata istoric între anii 1000 și 300 î
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Fr. Corneliu Mihail Sold. Ionita Dumitru Gugiu Gheorghe Durea Nicolae Bucur Radu Vasile Gheorghe Radu Anton Bunda Gheorghe Dobre Ioan Alexandru Pompilian Titeica Aurel Mihai Ion Comsa Gheorghe Stanciu Dumitru Alexandru Ion Ieremia Aurel Soloiu Marin Dumitru Ion Iliescu Mihail Ciocan Gheorghe Radu Alexandru Simion Petre Comnea Nicolae Oprea Nicolae Ionita Nicolae Stanciu Stelian Radu Dobre Ilie Dascalu Alexe Dascalu Petcu Gheorghe Dinu Nicolae Nicolae Ion Ieremia Nicolae Chitescu Dumitru Mitran Petre Fana Marin Ghimbis Calin Mihali Grigore Acest lucru a
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
o temperatură medie a corpului de 36-38 de grade Celsius, au glande mamare sub piele, inima este cvadricamerală, cu două atrii și două ventricule, dentiția este alcătuită din dinți specializați (canini, molari, ș. a.) și prezintă 3 osișoare ale urechii medii: ciocan, nicovală și scăriță. Marea majoritate a mamiferelor au corpul acoperit de păr/blană, (în afară de cetacee, care însă pot avea urme de pilozitate). Blana mamiferelor are mai multe funcții vitale. Împiedică răspândirea căldurii corpului în mediul înconjurător. Mamiferele, având o temperatură
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
opere de Ken Follett SCANDALUL MODIGLIANI BANI DIN HÂRTIE PRIN URECHILE ACULUI DE TREI ORI CHEIA SPRE REBECCA BĂRBATUL DIN SANKT PETERSBURG ÎNFRĂȚIREA CU LEII STÂLPII PĂMÂNTULUI NOAPTEA DEASUPRA APEI O AVERE PERICULOASĂ UN LOC NUMIT LIBERTATE AL TREILEA GEAMĂN CIOCANUL EDENULUI COD ZERO PĂSĂRILE NEGRE ZBOR DE VIESPE VIZIBILITATE ZERO O LUME FĂRĂ SFÂRȘIT Vizitați pagina de Internet a lui Ken Follett la www.ken-follett.com "On Wings of Eagles (Pe aripi de vultur)" Un thriller care prezintă o acțiune
Ken Follett () [Corola-website/Science/300078_a_301407]
-
din retină au picături de grăsime colorată, ca și la reptile și păsări. Glandele lui Harder prezente. La unele marsupialele ochii sunt reduși. În cavitatea nazală, în cele mai multe cazuri, sunt prezente 6 cornete nazale. Organul lui Jacobson este bine dezvoltat. Ciocanul și nicovala din urechea medie de multe ori sunt sudate între ele. La unele marsupiale, spre exemplu, la furnicarul cu pungă ("Myrmecobius fasciatus") și tarsier ("Tarsipes rostratus") limba este foarte lungă și poate fi scoasă departe din gură. Glandele salivare
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
delfinul cu bot alungit. Aceștia nu sunt greu de găsit - trebuie doar să te uiți în jurul vasului cu care călătorești. Adoră să înoate în jurul ambarcațiunilor rapide. c)Pești -"rechini": Probabil cel mai cunoscut dintre rechinii din acestă zona este rechinul ciocan, a cărui siluetă o poți observa oricând ondulându-se pe sub tine în timp ce înoți. Rechinul de Galápagos, specie endemică, și rechinul de recif sunt alte specii destul de întâlnite aici. d)Păsări -"cinteze": Cintezele lui Darwin sunt unele din cele mai cunoscute
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
Transilvania, România. Altitudine medie = 296 m. Din Epoca fierului (epoca hallstattiană, 1150-350 î.C.) datează marele depozit arheologic de la Uioara de Sus, cu 5812 de piese, cântărind în jur de 1100 kg, descoperit în anul 1909. Depozitul cuprinde celturi, dălți, ciocane, topoare cu aripioare, seceri, lame de ferestrău, cuțite, pumnale, lame de săbii, vârfuri de săgeți, pandantive etc, constituind unul din cele mai mari depozite de bronzuri, nu numai din țară, ci și din Europa. La ridicarea topografică din anii 1769-1773
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
târziu (în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII și în prima jumătate a secolului al XVIII), exploatarea minereului și prelucrarea fierului ajungeau la apogeu. În anul 1716, datorită celor 16 cuptoare de topit minereu și celor 16 ciocane hidraulice, Rimetea era unul dintre principalele centre de prelucrare a fierului din Transilvania iar uneltele agricole produse aici erau cele mai renumite din principat și din estul regatului Ungariei, fiind vândute de negustori în piețe importante, precum Brașov, Bistrița, Arad
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
satului, la locul numit „Pârâul Agrijului” și constau în locuințe din nuiele lipite cu lut. Urmele materiale ridicate de aici datează din eneolitic (4500-3500 î.Hr) și din epoca timpurie a bronzului (3500-2000 î.Hr.) și constau în dălți din silex, ciocane din piatră, șlefuitor, o zdrobitoare de grăunțe, greutăți pentru războiul de țesut vertical. S-au găsit și microlite din obsidian, rocă vulcanică care nu se găsește în zonă, ceea ce denotă un schimb de produse cu alte comunități. În perioada stăpânirii
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mină se declară gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de
Rona de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301588_a_302917]
-
de 40 m., flancat de cele două turnulețe. Centrul parohial din Buruienești s-a deschis la începutul perioadei interbelice, după ce a fost alternativ administrat fie de Săbăoani, fie de Adjudeni. La 1 martie 1970 a fost numit paroh pr. Petru Ciocan. Începând din anul 1992, împreună cu bunii și mărinimoșii credincioși din Buruienești, s-au făcut mai multe lucrări la biserică. Comunitatea Buruienești este binecuvântata și se bucură de numeroase chemări la viață consacrată. Din anul 1993, prin aprobarea Preasfințitului Petru Gherghel
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
de « ceroi » o specie de stejar. În pădure s-au creat primele așezări sub forma unor « conace » care au constituit nucleul satelor de azi. Satele de atunci purtau numele de conace ; Conacul lui Crăineanu, Conacul Hogeștilor, Conacul lui Filip, Conacul Ciocanilor, Conacul Puicăneștilor, Conacul Fântânilor. Cu timpul sătulețele respective s-au unit constituindu-se administrativ într-o comună numită Deveselu, numele fiind de origine slavona el însemnând noua sate "«deviat selo»". După numele pădurii de ceroi, locuitorii s-au stabilit aici
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
care s-a petrecut procesul de antropogeneză de pe teritoriul României. Toporașul se află în prezent la Muzeul județean de istorie din Sibiu. Altă descoperire arheologică este cea din anul 1974 când în pietrișurile extrase din Olt s-a găsit un ciocan confecționat din piatră șlefuită datat la sfârșitul epocii neolitice, a cărui vârstă a fost apreciată de către arheologul sibian prof. Iuliu Paul, la 3600 ani. Vestigii din epoca bronzului au fost descoperite de-a lungul timpului și adunate de către familia de
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
carnivoră)", "Eriophorum vaginatum", "Betula pubescens", s.a., (Beldie, 1984). Pe lângă fosilele vegetale și animaliere, s-au găsit și dovezi ale prezenței omului. În diverse puncte ale satului (Masa de Pământ, Râpa Dadelor, s.a.) s-au găsit unelte și arme din piatră: ciocan de piatră cioplită, fragment dintr-un ciocan de piatră lustruită, bolas, fusaiole, etc. Acestea se află în prezent în Muzeul Satului Stroești - Argeș. Mărturiile din perioada dacică sunt bogate: Pe Valea Ciorii din Telman prof. Ion Nania a descoperit ceramică
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
1984). Pe lângă fosilele vegetale și animaliere, s-au găsit și dovezi ale prezenței omului. În diverse puncte ale satului (Masa de Pământ, Râpa Dadelor, s.a.) s-au găsit unelte și arme din piatră: ciocan de piatră cioplită, fragment dintr-un ciocan de piatră lustruită, bolas, fusaiole, etc. Acestea se află în prezent în Muzeul Satului Stroești - Argeș. Mărturiile din perioada dacică sunt bogate: Pe Valea Ciorii din Telman prof. Ion Nania a descoperit ceramică dacică. Arheologul Eugen Comșa a fost uimit
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
1865 la Răcăciuni cu 55 de elevi și una la Gâșteni cu 13 elevi două biserici ortodoxe și una catolică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa, în aceeași plasă, și comuna Fundu-Răcăciuni, cu satele Fundu Răcăciuni, Ciocani, Curmătura și Gâșteni, având în total 1066 de locuitori ce trăiau în 320 de case. Comuna Răcăciuni avea 14 mori de apă, o biserică ortodoxă la Gâșteni și două biserici catolice la Fundu Răcăciuni și Ciocani, iar principalii proprietari de
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
cu satele Fundu Răcăciuni, Ciocani, Curmătura și Gâșteni, având în total 1066 de locuitori ce trăiau în 320 de case. Comuna Răcăciuni avea 14 mori de apă, o biserică ortodoxă la Gâșteni și două biserici catolice la Fundu Răcăciuni și Ciocani, iar principalii proprietari de terenuri erau Smaranda Petrovici, G. Arapu și Matei Vasiliu. În 1930, Satu Nou a fost rebotezat în "Gheorghe Buzdugan". Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Fundu Răcăciuni și includerea satelor ei în comuna Răcăciuni aflată
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
în "Gheorghe Buzdugan". Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Fundu Răcăciuni și includerea satelor ei în comuna Răcăciuni aflată acum în plasa Răcăciuni a aceluiași județ. Comuna avea 4096 de locuitori în satele Târgu Răcăciuni, Gâșteni, Berindești, Fundu Răcăciuni, Ciocani, Satu Nou, Valea Rea și Teiușu. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău, iar autoritățile comuniste au schimbat numele satului Gheorghe Buzdugan în "Gheorghe Doja". În 1968 a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Berindești
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
și Tănăsoaia și în județul Galați de Gohor (unde se termină în DN24). La Motoșeni, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ243B, care o leagă spre nord-vest de Stănișești și Vultureni și spre sud-est în județul Vaslui de Coroiești, Ciocani și Bârlad. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Motoșeni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,15%). Pentru 3,85% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]