5,275 matches
-
dintre spiritul minor și spiritul major în viața unei comunități umane, distincție care, deși nu caracterizează numai lumea europeană, este reprezentată aici în modul cel mai relevant. Această distincție este în deplin acord cu efortul vechilor greci și al lumii civilizate moderne de a realiza delimitări precise și de a evita sincretismul la nivelul spiritului major. Cu atît mai mult, atît lumea antică greco-latină cît și cea modernă occidentală au tins spre departajarea elementelor culturale și lingvistice realizate la nivelul societății
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
umane, însă ea nu se reduce la acestea, deoarece cuprinde și trăsături sau aptitudini ale indivizilor umani. Pe de altă parte, se poate folosi și formularea cultură materială, care vizează reflexul interiorizat al laturilor materiale ale civilizației. În sfîrșit, omul civilizat este cel care reflectă un nivel ridicat de cultivare, avînd însușite (și devenite obișnuințe) valori ale unei culturi aflate la un nivel înalt de evoluție. Cu toate acestea, omul civilizat nu este neapărat și un om cultivat, în sensul de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
reflexul interiorizat al laturilor materiale ale civilizației. În sfîrșit, omul civilizat este cel care reflectă un nivel ridicat de cultivare, avînd însușite (și devenite obișnuințe) valori ale unei culturi aflate la un nivel înalt de evoluție. Cu toate acestea, omul civilizat nu este neapărat și un om cultivat, în sensul de a fi receptat și poate comunica sau dezvolta valorile cele mai înalte ale culturii, căci el poate rămîne numai la aspectele formale, exterioare ale culturii. În același timp, omul cultivat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cultivat, în sensul de a fi receptat și poate comunica sau dezvolta valorile cele mai înalte ale culturii, căci el poate rămîne numai la aspectele formale, exterioare ale culturii. În același timp, omul cultivat nu este întotdeauna și un om civilizat, căci poate să se manifeste divergent în raport cu anumite exigențe sau poate să nu reprezinte modelul unei societăți cu o astfel de manifestare. Există, prin urmare, elemente care deosebesc conceptele "cultură" și "civilizație", dar și cele care le unesc pot avea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fiind valabilă. Situația are oarecare întemeiere, căci, într-adevăr, influența germană a avut un mare rol în deșteptarea spiritului slav, dar acest spirit, limitîndu-se prea mult la granițele etnicului propriu, i-a izolat pe unii dintre slavi de evoluțiile Europei civilizate, încît rușii, cu biserica lor ortodoxă, au fundamentat ideologic diferitele curente politice care să le motiveze pornirile expansioniste și distrugerea civilizației locale în zonele pe care au reușit să le ocupe. Ca atare, acest panslavism a fost, mai degrabă, un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
exemplară și comună a scrierilor, a fost învestită cu atributul corectitudinii și opusă dialectelor și vorbirii populare. La rîndul ei, lumea antichității romane a fost una abstractă și intens centralizată; exista un singur centru, o singură stăpînire peste întreaga lume civilizată 25. În aceste condiții, individul nu conta, după cum nu conta nici individualitatea popoarelor, fiindcă toate se supuneau unui universal abstract și puternic. Nu era luată în considerare, de aceea, decît limba și cultura latină, pe care romanii le impuneau în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În consecință, pe terenul limbii literare, se pot întîlni atît elemente caracterizate prin sincretism, preluate de la nivelul culturii minore, ce sînt valorificate îndeosebi de stilul beletristic, cît și elemente lipsite de sincretism, specifice stilului științific. În limbile literare ale Europei civilizate există tendința de a evita sincretismul și acolo unde mai există, deși uneori se manifestă și tendințe contrare, dar, în principiu, în aceste limbi și stilul beletristic uzează de mijloace diferite de cele ale vorbirii populare și regionale. De aceea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
veche de toate limbile germanice, unele dintre ele (precum germana) utilizîndu-l pînă în secolul al XX-lea. Goții au creat și un stil arhitectonic, bazat pe arcul frînt (stilul gotic), cu o mare răspîndire în construcțiile europene realizate în zonele civilizate. Grupul limbilor germanice de nord sau scandinav cuprinde astăzi limbile islandeză (care este cea mai apropiată de germanica comună, avînd multe trăsături arhaice), norvegiană, daneză și suedeză, dar care formau în trecut o singură limbă relativ unitară (limba nordică), din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
asemenea clasă socială a asigurat în Evul mediu o anumită stabilitate popoarelor europene, a oferit modele de viață de un nivel ridicat, iar, o dată cu zorii epocii moderne, a manifestat impulsul spre educație, prin sporirea cunoștințelor, cultivarea artelor și comportare socială civilizată. În momentul întemeierii statelor feudale românești (prima jumătate a secolului al XIV-lea), clasa înaltă era reprezentată de ocupanții slavi, iar clerul superior era și el de origine sau de formație slavă, încît, în cancelarie și în cult, se folosea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
instaurarea aristocrației fanariote. Desigur, uzînd în oficierea cultului de o limbă străină, slavona, biserica nu a putut sprijini cultura română în epoca veche și realizarea unui aspect literar al culturii române și nu a permis dialogul și comunicarea cu Europa civilizată. Cînd, în sfîrșit, au început a fi traduse cărțile de cult în românește, aceasta nu s-a produs din inițiativa bisericii ortodoxe, ci sub impulsul și cu modelul Vestului protestant, încît elementele de modernitate și însăși scrierea limbii române i-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
locale și prin împrumuturi din surse nespecifice Europei moderne. Pe lîngă aceasta, intelectualii de atunci, chiar cînd au ajuns la ideea descendenței din coloniștii romani, nu și-au propus emanciparea românilor în numele gloriei străbune sau în perspectiva alinierii la Europa civilizată. Situația s-a schimbat radical în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea, o dată cu activitatea pleiadei de erudiți care au alcătuit Școala ardeleană, mișcare iluministă de mare amploare, care a dat o nouă orientare evoluției culturii și limbii române
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acest nivel. Fenomenul nu poate fi însă incriminat, în măsura în care nu a condus la exagerări, la exclusivism sau la falsificări și în măsura în care nu a fost folosit în încercarea de a discredita realizarea culturii majore pe alte baze, prin alinierea la Europa civilizată. Ca atare, în aprecierea europenismului românilor, tre-buie luate în considerație mai multe aspecte: 1) tipul de evoluție socială și culturală în epoca medie prin raportare la Vestul european, 2) modul și timpul în care s-au raportat la Occident și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca autodidacți. În timp, s-a organizat, după model occidental, și un învățămînt românesc, de mai multe grade, dar, pînă în prezent, școala românească a fost întotdeauna mediocră, încît specialiștii cu pregătire înaltă se formează încă în străinătate, iar lumea civilizată nu-și trimite fiii să se formeze în școlile românești. Este necesar deci, în aceste condiții, să se constate această orientare efectivă a românilor, la începutul secolului al XIX-lea, spre Europa propriu-zisă, dar să se observe și modul în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
transformări, unele profunde, în primul rînd, la nivelul mentalităților, al cunoștințelor, al culturii și al limbii literare și, în același timp, o reconfortare sufletească prin conștiința descendenței romane, însoțită, în mod firesc, de acțiuni concrete pentru reînscrierea în circuitul lumii civilizate. Dar, dacă se stipulau schimbări culturale, lingvistice și sociale, aceasta presupunea o atitudine critică față de stările de lucruri existente, încît s-ar putea cu îndreptățire afirma că, de fapt, "spiritul critic" este ilustrat îndeosebi de ardeleni, care promovau aprecieri raționale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ardeleni, nu au manifestat vreo atitudine critică la adresa ocupanților jumătății de est a țării lor, iar, cînd, s-a realizat Unirea, au considerat nimerit să transfere toate instituțiile din capitala lor într-o altă localitate, instaurînd centralismul excesiv, nespecific Europei civilizate și deosebit de nefast provinciei pe care o reprezentau. În aceste condiții, ceea ce se realizase prin influența benefică a spiritului germanic, în zonele devenite provinciale, a fost copleșit prin instaurarea politicianismului și birocrației excesive. De aceea, atitudinea diferită, sub mai multe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pe care le-a avut în cultura română, căci a creat premisele ca, mai tîrziu, îndeosebi după 1950, criticii literari să-și atribuie un statut social privilegiat, prin funcții politice, în dirijarea culturii, fenomen ce nu are corespondent la popoarele civilizate ale lumii. Lui Maiorescu i se atribuie un mare rol în evoluția limbii literare și în stabilirea normelor ortografice cu litere latine, deoarece s-a implicat în problemele lingvistice ale epocii și a militat pentru scrierea fonetică. Manifestînd atenție pentru
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbii populare și al monumentelor scrise ale limbii literare, ea este prescriptivă și normatoare în legătură cu uzul curent al limbii literare 125. Ceea ce s-a inițiat în secolul al XIX-lea din punctul de vedere al racordării românilor la lumea europeană civilizată trebuia să producă roade în secolul următor, pe de o parte, prin schimbarea mentalităților și, pe de altă parte, prin schimbarea modului de viață, a modului de comportare și de acțiune avînd perspectiva mediului european. Din păcate, asemenea schimbări s-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu s-a adeverit, avînd în vedere lipsa precauției și a reticențelor românilor față de imperialismul răsăritean și lipsa unui efort serios pentru desprinderea de modelul imprimat de acesta zonei est-euro-pene. De asemenea, ideea de naționalitate, atît de puternică la popoarele civilizate ale Europei nu a fost aplicată consecvent și corect, rămînînd uitați, de exemplu, în perioada Marii Uniri și a formării României Mari, românii de la est de Nistru, de la nord de Tisa, din Bihorul de Vest și din Banatul de Vest
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu sînt români. În același timp, istoricii români, foarte numeroși și influenți după 1900, nu au reușit să trezească în istoriografia europeană interesul pentru români, deoarece au rămas stăpîniți de avîntul liric al romanticilor, într-o vreme în care Europa civilizată construia istoria bazată pe documente și pe argumentare. Antrenați deseori în luptele politice, istoricii români nu au realizat, nici înainte de 1950 și nici după aceea, lucrări de notorietate europeană, în ciuda faptului că li s-au oferit de cele mai multe ori condiții
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
continentului, ei nu reușesc să intre în bibliografia tratatelor pe care le alcătuiesc aceștia. Din această idealizare a trecutului rezultă, desigur, o nostalgie pentru trecut, teama față de înnoire și îndoiala în legătură cu schimbarea, fenomen care nu este în concordanță cu Europa civilizată, în care are valabilitate preceptul vechilor greci potrivit căruia viitorul trebuie să fie mai bun decît prezentul (și implicit mult mai bun decît trecutul) încît este cultivată inovația, înnoirea. Despre calitățile îndoielnice ale istoricilor români și despre înclinația lor spre
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este, la prezent indicativ, sînt, iar această scăpare dovedește superficialitatea cu care tratează lucrurile în general, precum și continuarea unei nefaste tradiții a obedienței față de puterea politică. Secolul al XX-lea a fost secolul inginerilor și al tehnicienilor în cazul lumii civilizate, dar, la români, a fost o continuare a situațiilor din secolele anterioare, cu multe aspec-te ce țin de feudalism. Din păcate, învățămîntul nu a fost orientat suficient spre latura practică și spre științele folositoare, fiind năpădit de literatură și de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
instituțional etc.), ceea ce a condus la dezastre în lanț și la distrugerea unității statale, urmată de intrarea în război, de înfrîngere și de impunere a unui regim politic dictat de ruși. Prin acest regim, comunicarea culturală a românilor cu Europa civilizată a fost total întreruptă, pe de o parte, în numele unui internaționalism ce propunea, de fapt, formarea în spiritul culturii rusești și, pe de altă parte, printr-o așa-zisă descoperire și fructificare a valorilor naționale. După o perioa-dă de intensă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
soiuri de plante utile avînd calități deosebite, însă asemenea performanțe nu au fost atinse, încît și în aceste domenii elementele de progres trebuiau aduse tot din Europa occidentală. În aceste circumstanțe, românii care au avut ocazia să călătorească în zona civilizată a continentului aveau datoria să recepteze și să aducă în țara lor valorile europene, atît cele care țin de latura materială, cît și cele spirituale sau culturale. Mult timp, contactul cu Europa propriu-zisă a adus însă numai cîteva idei noi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
doar reprezentanții Școlii ardelene și numai puțini intelectuali de mai tîrziu, cînd au venit în contact cu Apusul, au ajuns la conștiința deplină că românii trebuie să-și depășească sub multe aspecte tradiția pentru a ajunge în rînd cu lumea civilizată și au activat în acest sens în mod consecvent, asumîndu-și conștient tot efortul unei astfel de între-prinderi. O serie dintre intelectualii care au cunoscut lumea occidentală au crezut că ar trebui să caute motive pentru a preamări noneuropenitatea românilor, favorizînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
intelectualilor în ultimele două secole, deși se putea face, singura șansă rămînînd cunoașterea lumii occiden-tale de către clasele de jos și deprinderea lor cu alt mod de viață, oportunitate care s-a ivit abia în ultimii ani. Totuși, confruntați cu lumea civilizată, acești români sînt derutați deseori de marile diferențe de existență și de manifestare dintre ei și această lume, iar lipsa de educație a unora atrage în mod neplăcut atenția occidentalilor. Ca atare, se poate constata că ultimele două secole în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]