4,113 matches
-
astfel accesul la locașurile cartușelor din butoiaș. La revolverele cu „simplă acțiune” (în ) la tragerea fiecărui foc era necesară armarea manuală, prin tragerea spre poziția din spate a „cocoșului” (piesă metalică denumită astfel deoarece inițial avea forma unui cap de cocoș, cu creastă zimțată). Această acțiune rotea „butoiașul” cu o poziție, aducând astfel un nou cartuș în dreptul țevii. Prin apăsarea trăgaciului cocoșul se deplasa spre poziția din față, angrenând percutorul care lovea capsa cartușului și producea astfel aprinderea încărcăturii. Urma o
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
prin tragerea spre poziția din spate a „cocoșului” (piesă metalică denumită astfel deoarece inițial avea forma unui cap de cocoș, cu creastă zimțată). Această acțiune rotea „butoiașul” cu o poziție, aducând astfel un nou cartuș în dreptul țevii. Prin apăsarea trăgaciului cocoșul se deplasa spre poziția din față, angrenând percutorul care lovea capsa cartușului și producea astfel aprinderea încărcăturii. Urma o nouă armare și o nouă apăsare pe trăgaci etc., până la epuizarea cartușelor din butoiaș. În filmele western se poate vedea uneori
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
poate vedea uneori o metodă de tragere extrem de rapidă folosind revolverul cu simplă acțiune. Pistolarul scotea rapid revolverul și îl poziționa în dreptul centurii, puțin spre lateral, cu țeava îndreptată spre țintă, iar cu mâna cealaltă lovea rapid cu muchia palmei „cocoșul” revolverului (spre înapoi), care în acest fel se arma. Trăgaciul revolverului era ținut permanent apăsat în tot acest timp, iar arma trăgea într-o succesiune foarte rapidă, aproape ca o armă automată modernă, aceast lucru depinzând, evident, de abilitatea pistolarului
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
rapidă a revolverului decât la tragerea normală (în special a piesei care oprește „butoiașul” în poziția cu camera de ardere aliniată cu țeava). O perfecționare a mecanismului de tragere a apărut odată cu revolverele cu „dublă acțiune” (în ). La aceste arme cocoșul se armează simultan cu apasarea pe trăgaci, obținându-se astfel o mânuire mai simplă și un tir cu repetiție mai rapid. Apăsarea pe trăgaci (care are o cursă mai lungă decât la revolverele cu „simplă acțiune”) generează trei efecte: Spre deosebire de
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
de aici rezultă diferențele de putere (dar și de zgomot) dintre cele doua tipuri de arme portabile. Din punct de vedere al cadenței de tragere, pistolul (semiautomat) este superior revolverului. La revolverul cu simplă acțiune este necesară armarea manuală a „cocoșului” înainte de fiecare foc, iar la revolverul cu dublă acțiune, chiar dacă nu mai trebuie manevrat „cocoșul”, trăgaciul are o cursă foarte lungă (comparativ cu cea de la pistol), în prima fază realizând armarea și rotirea „butoiașului” și abia la sfârșitul cursei declanșând
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
arme portabile. Din punct de vedere al cadenței de tragere, pistolul (semiautomat) este superior revolverului. La revolverul cu simplă acțiune este necesară armarea manuală a „cocoșului” înainte de fiecare foc, iar la revolverul cu dublă acțiune, chiar dacă nu mai trebuie manevrat „cocoșul”, trăgaciul are o cursă foarte lungă (comparativ cu cea de la pistol), în prima fază realizând armarea și rotirea „butoiașului” și abia la sfârșitul cursei declanșând trăgaciul. Și la acest capitol, pistolul este superior revolverului. Dacă în butoiașul revolverului se pot
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
8. Echipajele de bob au obținut și ele rezultate bune. Bobul de 4 persoane România I s-a clasat pe locul 8, iar cel de 2 persoane România I pe locul 11. Cei trei patinatori de viteză: Andrei Erdely, Vasile Cocoș și Jenei Dezideriu au ocupat poziții între 20 și 33. La aceste jocuri olimpice, a avut loc prima participare românească în probele de sanie. Aici au concurat singurele două sportive românce participante la olimpiadă, ocupând locurile 20 și 21. . La
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1980 () [Corola-website/Science/318647_a_319976]
-
deoarece sunt folosite doar în perioada împerecherii. După împerechere femela își construiește un cuib în altă zonă, unde își va depune ouăle și va cloci. Dansul nupțial în grup La unele specii de păsări, mai ales la galinacee, cum sunt cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn, s-a dezvoltat o manifestare în grup a dansului nupțial. Înaintea depunerii ouălor, găinile și cocoșii de munte caută an de an aceleași zone separate, de adunare pe sexe. Fiecare cocoș își apără un
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
în perioada împerecherii. După împerechere femela își construiește un cuib în altă zonă, unde își va depune ouăle și va cloci. Dansul nupțial în grup La unele specii de păsări, mai ales la galinacee, cum sunt cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn, s-a dezvoltat o manifestare în grup a dansului nupțial. Înaintea depunerii ouălor, găinile și cocoșii de munte caută an de an aceleași zone separate, de adunare pe sexe. Fiecare cocoș își apără un teritoriu simbolic față de ceilalți
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
și va cloci. Dansul nupțial în grup La unele specii de păsări, mai ales la galinacee, cum sunt cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn, s-a dezvoltat o manifestare în grup a dansului nupțial. Înaintea depunerii ouălor, găinile și cocoșii de munte caută an de an aceleași zone separate, de adunare pe sexe. Fiecare cocoș își apără un teritoriu simbolic față de ceilalți masculi, pentru a ademeni acolo o femelă. Cocoșii se fălesc înfoindu-și penele cozii și emițând un cântec
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
galinacee, cum sunt cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn, s-a dezvoltat o manifestare în grup a dansului nupțial. Înaintea depunerii ouălor, găinile și cocoșii de munte caută an de an aceleași zone separate, de adunare pe sexe. Fiecare cocoș își apără un teritoriu simbolic față de ceilalți masculi, pentru a ademeni acolo o femelă. Cocoșii se fălesc înfoindu-și penele cozii și emițând un cântec caracteristic, în timp ce stau cu capul ridicat. În acest timp femelele urmăresc cu atenție desfășurarea evenimentelor
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
în grup a dansului nupțial. Înaintea depunerii ouălor, găinile și cocoșii de munte caută an de an aceleași zone separate, de adunare pe sexe. Fiecare cocoș își apără un teritoriu simbolic față de ceilalți masculi, pentru a ademeni acolo o femelă. Cocoșii se fălesc înfoindu-și penele cozii și emițând un cântec caracteristic, în timp ce stau cu capul ridicat. În acest timp femelele urmăresc cu atenție desfășurarea evenimentelor. Uneori se ajunge chiar și la înfruntări între cocoși. La apariția femelelor cocoșii incep să
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
pentru a ademeni acolo o femelă. Cocoșii se fălesc înfoindu-și penele cozii și emițând un cântec caracteristic, în timp ce stau cu capul ridicat. În acest timp femelele urmăresc cu atenție desfășurarea evenimentelor. Uneori se ajunge chiar și la înfruntări între cocoși. La apariția femelelor cocoșii incep să se manifeste și mai evident, iar în final dansează în jurul găinii alese pentru împerechere. Manifestări nupțiale în grup putem observa aproape mereu, la speciile la care penajul și dimensiunile celor două sexe diferă considerabil
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
o femelă. Cocoșii se fălesc înfoindu-și penele cozii și emițând un cântec caracteristic, în timp ce stau cu capul ridicat. În acest timp femelele urmăresc cu atenție desfășurarea evenimentelor. Uneori se ajunge chiar și la înfruntări între cocoși. La apariția femelelor cocoșii incep să se manifeste și mai evident, iar în final dansează în jurul găinii alese pentru împerechere. Manifestări nupțiale în grup putem observa aproape mereu, la speciile la care penajul și dimensiunile celor două sexe diferă considerabil și la care masculul
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
satele secuiești, au fost aduși coloniști români care s-au mutat în casele secuilor emigrați. În anul 1908, comunitatea secuiască din satul Măneuți a construit o biserică reformată (calvină). Edificiul are un turn-clopotniță deasupra pridvorului, pe care se afla un cocoș din tablă. După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Măneuți locuiau 392 credincioși reformați (calvini). Aceștia reprezentau o pondere de 15,33% din populația localității. După emigrarea secuilor în Ungaria, Biserica reformată din Măneuți
Biserica Sfinții Mihail și Gavriil din Măneuți () [Corola-website/Science/321031_a_322360]
-
Cajvana cu păduri de fag, brad și stejar, 3 mori și o piuă de postav; Iaslovăț, Bădeuți, ½ Milișăuți; Țibeni (Isten-Segie) cu fostele sate Ivăncicăuți, Pârlișeni și Drăgănești cu păduri de stejar; Grănicești cu păduri de stejar; Hrincești și Ceplințe; muntele Cocoș; muntele Găina; muntele Porcescul și Muntele Botoș. În Moldova, mănăstirea deținea următoarele sate: Mănăstireni (reg. Botoșani) cu 2 heleșteie; Faraoani (reg. Bacău) cu pădure de stejar și 2 mori; un heleșteu în Balta Lucii (Falcei); o vie la Corsaci (reg.
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
pe pășunile de sub trecătoare. În aceste zone se găsesc iaci, care în multe sate sunt folosiți drept animale de povară. În zona din jurul lui Nathu La trăiesc multe specii amenințate cu dispariția, inclusiv gazela tibetană, leopardul de zăpadă, lupul tibetan, cocoșul de zăpadă, zăganul, corbul, pajura și călifarul roșu. Lupii roșcați sunt considerați periculoși pentru om. Prezența minelor antipersonal în zonă produce moartea unor lupi tibetani, iaci, oi de munte, și a unor măgari sălbatici. Până la 1962, înainte de închiderea pasului, se
Nathu La () [Corola-website/Science/321649_a_322978]
-
presiunea exterioară a apei la adâncimea la care se află supapa și tensiunea reglabilă a resortului. Casca are în interior și o supapă de evacuare acționată cu capul de către scafandru. Unele modele sunt prevăzute cu un robinet de apă numit „cocoș” folosit de scafandru pentru prinderea în gură a unui jet de apă pentru curățirea geamului. De-a lungul timpului s-au făcut eforturi pentru a se adapta și perfecționa vechiul echipament clasic care devine tot mai greoi și dificil de
Cască de scafandru () [Corola-website/Science/315332_a_316661]
-
gogâlț-gogâlț", "pif-paf-puf". Unii lingviști le consideră cuvinte compuse. Sunetele și zgomotele sunt redate la fel sau asemănător într-un număr de limbi, dar nu în toate, diferențele putând fi foarte mari, deși aceste cuvinte sunt motivate natural. Exemple pentru glasul cocoșului: În general, onomatopeele nu se integrează în sistemul gramatical, dar sunt și excepții. Unele pot avea funcții sintactice în propoziție, rămânând onomatopee ca formă: O limbă precum engleza, pe lângă că produce mai multe onomatopee decât limba franceză, de exemplu, le
Onomatopee () [Corola-website/Science/316388_a_317717]
-
Seria de "Poezii poporale din Bănat" se încheie cu volumul III, "Descântece". Acest volum cuprinde descântece de tot felul, însoțite de explicații ale ceremonialului cu care se rosteau. Dacă o fată îmbătrânea, se ducea la vrăjitoare și-i dădea un cocoș, ca să-i descânte. Baba, ținând cocoșul, spunea: Dacă acesta este un descântec pentru parte, urmeză unul de iubire. La 24 iunie, la așa zisele Sânziene, fetele obișnuiau să meargă în afara satului, să se dezbrace, după ce se asigurau că nu le
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
se încheie cu volumul III, "Descântece". Acest volum cuprinde descântece de tot felul, însoțite de explicații ale ceremonialului cu care se rosteau. Dacă o fată îmbătrânea, se ducea la vrăjitoare și-i dădea un cocoș, ca să-i descânte. Baba, ținând cocoșul, spunea: Dacă acesta este un descântec pentru parte, urmeză unul de iubire. La 24 iunie, la așa zisele Sânziene, fetele obișnuiau să meargă în afara satului, să se dezbrace, după ce se asigurau că nu le vede nimeni, și să-și spele
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
sau enot ("Nyctereutes procyonoides"). Flora este constituită din specii arboricole (salcie, răchită, plop tremurător) și elemente (stuf, papură) ierboase specifice zonelor umede: nufăr galben ("Nuphar lutea"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), obligeană ("Acorus calamus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris") sau piciorul cocoșului ("Ranunculus repens").
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), coșaci ("Astragalus romeri"), vulturică ("Hieracium pojoritense"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), tulichină ("Daphne mezereum"), tămâioară ("Viola joói"), ciucușoară ("Alyssum saxatile"), păștiță ("Anemone nemorosa"), firuță ("Poa rehmannii"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), schinduc ("Conioselium tataricum") sau astragalus ("Asrtagalus purpureus"). Lumea animalelor este una variată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, batracieni și pești, astfel: Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus L."), capră neagră
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus L."), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes foina"), râs ("Lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică ("Felis sylvestris"); Păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), presura de munte ("Emberiza cia"), pietrar ("Oenanthes oenanthes"), pietrarul cu creastă albă ("Oenanthe leucopyga"), pițigoi mare ("Parus major"), aușel cu cap galben ("Regulus regulus"), țiclean ("Sitta europaea"), codobatură
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
puternică pentru a fi dată de un copil, de unde se deduce că acesta avea un însoțitor adult. Adultul și copilul au mers împreună cu bicicleta cu pneuri Dunlop, reeșapate. Cei doi își continuă cercetările și ajung la un han sărăcăcios numit "Cocoșul de luptă" (Fighting Cock), al cărui proprietar era un anumit Reuben Hayes. Acesta fusese vizitiul ducelui, până când fusese concediat de nobil. Pretextând că șchiopătează și nu mai poate merge, Holmes îi cere hangiului o bicicletă pentru a merge cu ea
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]