7,605 matches
-
se comportă sibienii unii cu alții? • Caracterizarea relațiilor de vecinătate • Stabilirea atitudinii sociale generale față de ceilalți • Identificarea valorilor care guvernează relațiile sociale 4.8. Care sunt cele mai importante calități ale sibienilor? • Calitățile pot fi de natură diferită: psihologice, morale, comportamentale ș.a. 5. SPECIFICUL VIEȚII CULTURALE A SIBIULUI (20 MIN) Obiective: • Caracterizarea generală a vieții culturale • Descrierea structurii și organizarea vieții culturale • Evaluarea consumului cultural în Sibiu • Evaluarea instituțiilor culturale 5. 1. Cum ați putea descrie viața culturală a Sibiului? • Caracterizare
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cunoaștere și de gândire corectă (logice), metode sau principii de construcție și creație teoretică, * norme care privesc raporturile dintre individ și colectivitate, dintre straturile, grupurile și categoriile sociale; * norme juridice; * norme politice, norme de deontologie profesională etc. * norme cu caracter comportamental ce privesc raporturile interumane, interpersonale sau relațiile dintre individ și segmentele comunității; * norme nescrise (cutumiare) și norme scrise; * norme de conviețuire socială, tradiții, obiceiuri, norme morale, normele organizațiilor nestatale; * norme metajuridice care includ normele vieții și trăirilor religioase (ritualuri, practicile
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cântărirea valorilor morale; p. 134, r. 9 10 : „aceste cuvinte pline de răutate numai de la un om de rând pot ieși, iar nicidecum de la un profesor” pregătirea 93 intelectuală și statutul profesional al unei persoane impun o conduită verbală și comportamentală, diferită de cea a oamenilor mai puțin instruiți; p. 135, r. 26 : „să nu ne amestecăm unde nu ni fierbe oala” competența cuiva într-un anumit domeniu ar trebui să motiveze implicarea persoanei respective în problemă; p. 139, r. 21
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
grup social care are o unitate și o fizionomie proprie”. Școala îndeplinește niște caracteristici specifice organizațiilor. Are două funcții: una primară - de formare a elevilor și de integrare a lor în societate și una secundară - furnizează populației din zonă modele comportamentale. Școala este un sistem formal și un mediu de relații în formare. Este formală pentru că prescrie norme și reguli, sancționează conduitele individuale și informală, pentru că răspunde nevoilor reale ale indivizilor. În societatea contemporană activitatea umană este supusă unui proces de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
economic, politic etc. cu mediul socio - economic, mai ales cu familia, mass-media, instituțiile culturale și politice; * dezvoltă o funcție primară, constând în livrarea de servicii elevilor și de produse societății și o funcție secundară, constând în furnizarea de modele atitudinale, comportamentale etc. populației implicate în sistem; * este un sistem deschis - indivizii intră în sistem cu anumite achiziții culturale (modele, valori, norme, prejudecăți), suferă un proces de transformare și ies din sistem purtând ceva din acea încărcătură inițială; * uneori, scopurile fundamentale ale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cât și cele pentru obținerea gradelor didactice sunt puternic formalizate, nu este exagerată afirmația că expectanțele inspectorilor școlari sunt alte surse de contradicții. În aceste condiții se creează o ambiguitate a rolului de profesor care generează disconfort psihic și nesiguranță comportamentală, ceea ce afectează buna exercitare a acestui rol și performanțele obținute. Așteptările de rol se exprimă cel mai adesea ca presiuni de rol. În acest context profesorul își structurează prioritățile în funcție de importanța celui care exercită presiunile și de gradul în care
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
profesionale ale celor care învață prin comportamentele și atitudinile sale, prin empatia și relațiile sale cu aceștia. Ipotetic cel mai mult ar conta anumite aptitudini cognitive și profesional-didactice ale profesorului, competențele acestuia și o serie de caracteristici intelectuale, afectiv motivaționale, comportamentale și caracteriale cum ar fi: inteligența, capacitatea comunicativă, motivația profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și accentuat, constatând că dacă la adolescenții elevi predomină tipurile instabile și accentuate, aspect explicabil prin faptul că personalitatea acestora se află în plin proces de formare, căutare și descoperire de sine, precum și printr-o predispoziție mai crescută la excese comportamentale, la adolescenții studenți balanța înclină în favoarea tipului de personalitate unitar și armonios dezvoltat, fapt care este în acord cu tendința de stabilizare a personalității la această vârstă. Maturizarea fiziologică, dezvoltarea capacității de cunoaștere, apariția unor dorințe și sentimente necunoscute până
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ce-i frământă să nu i contrazică, să nu adopte o atitudine de opoziție să folosească în discuții un vocabular adecvat înțelegerii elevului să-i furnizeze informații pe măsura caracteristicilor sale pentru prevenirea actelor de indisciplină, pentru alegerea unui model comportamental să-l îndrume și să-l ajute să alcătuiască un plan de acțiune să stabilesc concluziile discuției și să-l ajute pe elev să-și formuleze el însuși obiectivele pe care vrea să le atingă (A. Neculau, 1983.p. 206
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
celui ce studiază i se sugerează eșecul apar șanse mai mari să-l și aibă, iar cel care a trecut printr-un eșec are și mai multe șanse să mai treacă și prin altele, datorită unor mecanisme complexe de condiționare comportamentală negativă. 17. Principiul evitării prejudecăților Feriți-vă de prejudecata părinților, colegilor, profesorilor în legătură cu capacitatea voastră intelectuală. Când profesorilor care apreciau o serie de elevi ca fiind slabi li s-a comunicat oficial că aceștia au fost cei mai buni la
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
care înseamnă ,,a pune în mișcare”. Motivația are rolul de a orienta, susține și determina eforturile depuse de elevi în vederea realizării unor scopuri proprii sau a celor fixate de alții. Accepția termenului ,,a fi motivat la învățătură” exprimă în plan comportamental o stare mobilizatoare și direcționată spre atingerea unor scopuri. În acest mod elevul va fi profund implicat în sarcinile de învățare, va fi orientat spre finalități într-o mare măsură conștientizate. El transferă în învățare, în mod relativ conștient, pe
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
personalități în activitățile desfășurate în școală. II.1 Motivația extrinsecă și recompensele exterioare Deștepții sunt deștepți nu pentru că s-au născut așa ci pentru că au învățat să învețe. Tudor Octavian Accepția termenului “a fi motivat la învățătură” exprimă în plan comportamental o stare prezentă, dinamogenă, mobilizatoare și direcționată spre atingerea unor scopuri. În acest mod elevul va fi profound implicat în sarcinile de învățare, va fi orientat spre finalități într-o mare măsură conștientizată. El transferă în învățare, în mod relativ
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
auxiliare didactice etc.) și familiarizarea lor cu metodele de muncă intelectuală independentă. Formarea profesională a învățătorului presupune formarea unor deprinderi, capacități, aptitudini și atitudini psihopedagogice. Principala componentă a acestui ansamblu, competența, înseamnă cunoștințe ce au devenit operaționale, ceea ce presupune flexibilitate comportamentală și adaptabilitate. Între principalele calități ale personalității educatorului, Ioan Bontaș enumeră: 1. Pregătirea de specialitate temeinică (specialist de înaltă calificare și competență) - ceea ce presupune un permanent autocontrol al nivelului de pregătire în domeniul științei pe care o predă și asigurarea
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
elevi nu poate fi conceput în absența analizei personalității cadrului didactic. Formarea profesională a învățătorului / educatorului presupune formarea unor deprinderi, capacități, aptitudini și atitudini psihopedagogice. Principala componentă a acestui ansamblu, competența înseamnă cunoștințe ce au devenit operaționale, ceea ce presupune flexibilitate comportamentală și adaptabilitate. Competența este definită drept „capacitatea cuiva de a soluționa corespunzător o problemă, de a lua decizii potrivite, de a îndeplini o misiune sau a practica o profesie în bune condiții și cu rezultate recunoscute ca bune” (Jinga, I.
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
separat de celelalte funcții și roluri manageriale de bază, ci într-o strânsă interdependență. Reuniunea acestor roluri construiește principala sferă dinamică a activității manageriale a învățătorului. Învățătorul, ca manager al clasei de elevi, trebuie să aibă o serie de calități comportamentale și este un bun conducător atunci când: are pregătire temeinică în științele educației și este informat în domeniul legislației școlare fundamentale (Legea învățământului, Statutul personalului didactic, Regulamentul școlilor, Codul familiei etc.); îi place să lucreze cu copiii și își asumă responsabilități
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
principale de colaborare cu școala rămân consultațiile. Consultațiile cu părinții sunt întâlniri stabilite de învățător și părinți de comun acord, în care se discută individual sau în grupuri mici despre copii, despre situații speciale, cum ar fi probleme de adaptare, comportamentale, performanțele în procesul formativ, situații conflictuale ale copiilor cu colegii lor sau cu profesorii clasei etc. Această formă de colaborare este importantă, individualizată în relația școlii cu familia și privește copilul global, iar procesul educațional ca pe un continuum, pe
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
pe elev prea mult „copil”, absolvindu-l de unele obligații școlare; că o interesează numai rezultatele școlare și că nu vine mai mult în sprijinul școlii. (Stănciulescu, E., 1997, p. 214 216) În relația școală-familie pot exista „obstacole de ordin comportamental, subiectiv (atât din partea părinților, cât și a cadrelor didactice) sau de ordin material (relația școală-familie cere un surplus de efort material și de timp)” (Bunescu, Gh., 1997, p. 18). Dificultățile de comunicare pot rezulta din ideile divergente privind: „responsabilitatea statului
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
eficientă în educația copiilor și în activitatea școlii. În acest sens, formarea profesională a învățătorului / institutorului presupune formarea unor deprinderi, capacități, aptitudini și atitudini psihopedagogice. Principala componentă a acestui ansamblu, competența, înseamnă cunoștințe ce au devenit operaționale, ceea ce presupune flexibilitate, comportamentală și adaptabilitate. În capitolul al treilea am încercat să elaborăm un program de formare, a cărui analiză de nevoi a confirmat necesitatea formării exprimată de învățători / institutori, în ceea ce privește relaționarea cu familia și comunitatea, dezvoltarea competențelor psihopedagogice, de consiliere, comunicaționale, psihosociale
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
investigație care să ducă la descoperirea faptelor, precum și a cauzelor generatoare. La vârsta școlară mică, copilul dezvăluie cu destul de multă ușurință stările pe care le traversează. Ei nu le pot descrie și explica suficient, dar oferă o mulțime de date comportamentale ușor de „citit“ de un observator avizat. 1.2. Cunoașterea psihopedagogică a elevului Antrenată continuu, activitatea intelectuală se intensifică și suferă modificări majore la majoritatea copiilor de 6 ani. Percepția este cea care câștigă în acest sens. „Capacitățile senzoriale-perceptive și
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
conținuturi și materiale diferite, cu reguli noi de joc, în alte situații de instruire; regulile și elementele de joc modifică succesiunea acțiunilor, ritmul de lucru al elevilor; stimulează și exersează limbajul în direcția urmărită prin obiectivul operațional, dar și aspecte comportamentale prin regulile de joc; în cadrul aceluiași joc, repetarea răspunsurilor, în scopul obținerii performanțelor și reproducerea unui model de limbaj adaptat conținutului pot fi reguli de joc. Ca formă de activitate, jocul didactic este specific pentru vârstele mici, iar forma dominantă
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
cunoștințe, de acțiuni obiectuale și mintale pe care le solicită. Jocul devine „didactic“ atunci când prin modul de formulare al sarcinii de învățare copilul este adus în situația de a-și utiliza energiile și potențialul psiho-fizic pentru a-și optimiza parametrii comportamentali. Indiferent de etapa de vârstă la care este utilizat, jocul didactic favorizează atât aspectul informativ al procesului de învățământ cât și aspectul formativ al acestuia. Elementele ludice stimulează creativitatea copiilor, libertatea de gândire și acțiune, dezvoltă inițiativa, curajul, voința, perseverența
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
programe de instruire conduse de adulți responsabili, gata de acțiune în școală, familie și comunitate. J. Coleman (1987) se referă la rețelele sociale ca o componentă integrală a capitalului social. Capitalul social desemnează abilitățile de cunoaștere, pattern-urile atitudinale și comportamentale pe care indivizii pot să le cheltuiască sau să le investească astfel încît să ridice șansele lor de succes în instituțiile sociale, așa cum este școala. Indivizii dobîndesc capital social prin rețelele sociale din care fac parte. Coleman, Hoffer și Kilgore
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a presupus surprinderea distribuției diferitelor variabile definite la nivelul populației, construcția indicatorilor statistici ai unor dimensiuni proprii universului familial studiat și, evident, relevarea relațiilor statistice existente între aceste dimensiuni. Accentul a fost pus pe surprinderea relației dintre modelele atitudinale și comportamentale ale părinților și performanța școlară a tinerilor. Informațiile cuprinse în chestionare, atît cele adresate mamelor, cît și cele referitoare la tați, au fost introduse într-o bază de date construită cu ajutorul programului SPSS.8.0. Pentru elevii care au finalizat
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a părinților în educația adolescenților Situația socio-economică generală și particularitățile ei locale; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relații organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare: limitată; Prezență rară la școală; Încredere în adolescent. Afective, atitudinale și comportamentale; Adolescentul dobîndește libertate de decizie; Adolescentul își asumă responsabilitatea. Situații limită Lipsa timpului Evaluarea pozitivă a situației Status ridicat Vocea unui subiect aproximează strîns esența stilului implicării limitate astfel: Din punctul meu de vedere este o implicare parțială. O participare
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mers la școală (generală, subl. ns.), ne-am ocupat de tine, acum că ai pășit în altă lume (liceu, subl. ns.), te vei forma acolo în baza a ceea ce ți-am oferit." Există și o nuanță: dacă totuși tendințele mele comportamentale deviază mult de la ce ei cred că e bine, mi se atrage atenția. Ferm chiar. Observăm din cele spuse mai înainte că declinul participării părinților la educația copiilor este exprimat suficient de limpede. În aceeași idee, un alt participant spune
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]