4,653 matches
-
fost luat cu sila și am spart ușele și geamurile pe la dughene aruncând și eu marfa afară (...)”. Acest Iftime Codiță a confirmat că prima grijă a răsculaților mânioși a fost aceea de a pătrunde în biroul arendașului pentru a distruge condica ce cuprindea învoielile agricole pe anul 1907. Ca și la Pungești, revolta a ținut două zile, adică miercuri, 7 martie și joi, 8 martie după care, cel mai probabil, a fost adusă armata pentru a liniști spiritele. d. „Am înconjurat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Letopisețul cantacuzinesc), dar și istorii consacrate, bizantine, ungurești, sârbești sau autori moderni, ca heraldistul Martin Schmeitzel ori geograful A. Fr. Büsching, citat la zi, cu a sa Erdbeschreibung, din 1776. Extrase din corespondența de familie aparținând Cantacuzinilor și Brâncovenilor, hrisoave, condici de moșii, liste contabile sporesc marja de inedit a consemnărilor odată cu apropierea de prezent. Structura cărții, scrupulul „științific”, ispita informației enciclopedice fac manifestă influența lui D. Cantemir (văzută ca un repertoriu „prețios” de date, Istoria... avea să-i sugereze lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
interesul contemporanilor B.P. Hasdeu propunea,în articolul citat,o definiție sugestivă a presei,suficient de actuală și astăzi: ,, Dar partea cea mai ponderoasă a literaturii române sînt ziarele.Ziarele nu sînt nici opere orginiale,nici traducțiuni,ci o specie de condică,în care un om,numit publicist,înscrie în ordinea zilelor,dar fără ordine de materie,tot ce aude,tot ce vede,tot ce i se pare că a văzut sau a auzit și,în fine,tot ce-i vine în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cu Constantin Brâncoveanu, care citea "calendare politice" italienești, continuând cu Nicolae și Constantin Mavrocordat, care se referă într-o scrisoare din 25 noiembrie 1740, la știrile "date de gazetele din Olanda, Colonia, Lipsca, Viena și din Mantova", trecând apoi la condicele de socoteli foarte exacte ale unor domnitori ca Grigore- vodă Callimachi și mai ales Grigore Alexandru Ghica, în care sunt prevăzute sumele alocate cumpărării "gazeturilor", știrile adunate de Iorga, referitoare la interesul cu care era urmărită presa europeană la curțile
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
m-o’ ajutat în continuare și sora și fratele meu. Și așa au trecut anii... Ați mai fost urmărită de Securitate? Bineînțeles, așa cum mi-o promis, am fost urmărită tot timpul... Tot veneau și-acolo la fratele meu acasă, cereau condica cu persoanele care eram în casa respectivă, și-apoi mie îmi cereau întotdeauna buletinul, se uitau, și îmi spunea: Mai aveți atâta până trebuie să vi-l schimbați. Și ce mai faceți? Cum o duceți? N-ați mai trecut pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
tot felul (fără 84 granițe certe între toate aceste categorii). În aceste condiții deja clar explicate, ne sculăm zilnic la aceeași oră, ne ducem zilnic la același tramvai sau autobuz, ne întâlnim cu aceiași oameni, semnăm la aceeași oră o condică de prezență, ne cufundăm în aceeași muncă stupidă, și seara, la aceeași oră venim acasă, pe același drum.... Aici am remarcat însă un lucru nostim și interesant. La fiecare oră, strada arată altfel, apar și circulă mereu alți oameni, dar
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pe teritoriul Colinelor Tutovei a unui număr de 175 așezări umane, pentru ca un altul, de la începutul secolului 18 să menționeze 202 sate în cuprinsul acestei regiuni, multe dintre ele figurând și în harta lui Dimitrie Cantemir din "Descrierea Moldovei" (1715). Condica Liuzilor din anul 1803 (liuzi=oameni plătitori de dări) apreciază pentru Coline un număr de 240 sate dintre care însă numai 166 impozabile (restul erau mici și sărace). Importanța ei constă în faptul că ea clasifică aceste sate după situația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
este atestată și de numeroasele toponime precum Pădureni, Lesa (slv.les=pădure), Rediu, Runcu, Lazu, Laza, Jariște, Poiana, Poieni, Poienari, Poienești, Curătura, Arșița, Braniște, Dumbrava, Plopu, Plopana, Făghieni, Corni, Salcia, Răchitoasa, Rugăria ș.a. Harta așezărilor omenești din Colinele Tutovei (după Condica Liuzilor de la 1803) Răspândirea pădurilor în Colinele Tutovei, reconstituire după harta ridicată la 1828-1832 (după P.Poghirc) Răspândirea actuală a pădurilor din Colinele Tutovei (1970) (după P.Poghirc) II. Județul Vaslui comuna Voinești Întrucât în colecția "Județele patriei" a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mic și sărac din faptul relatat de istoricul I.Antonovici că în anul 1775, în timp ce, de exemplu, de la Voinești s-a încasat de la liuzi 120 lei, de la Avrămești 65 lei, de la Mărășești 40 lei de la Stâncășeni doar 20 lei. După Condica Liuzilor (1803), deci în decursul secolului 19, numărul locuitorilor satului Stâncășeni începe să crească vertiginos, până la 500, așa cum rezultă din Harta rusă (1835) și din cele trei recensăminte Lahovari de după Unirea Principatelor (1860, 1890, 1899). În anii secolului 20 numărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
tutovene, conservatoare, incapabilă de a se adapta realităților moderne. Tabelul II Satul Stâncășeni evoluția numărului de locuitori Harta așezărilor atestate documentar în sec. 15, 16 și parțial 17 Așezările din Colinele Tutovei către sfârșitul sec. 18. Așezări din ColineleTutovei, după Condica Liuzilor din 1803, cu menționarea formelor de proprietate * * * Iată și câteva însemnări istorice, extrase de D.Gâlcă din Tezaurul Arhivistic Vasluian, privitoare la relațiile sociale ale satului Stâncășeni în prima jumătate a secolului 19: 31 martie 1840 relevă o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de la Brad, Ion, "Românii din Dobrogea", în Românul, 22 septembrie 1878 și în Telegraful, 24 septembrie 1878. Ionescu de la Brad, Ion, Ghica, Ion, Bălcescu, Nicolae, "Românii din Dobrogea", în România Literară, nr. 2/2 ianuarie 1855. Iorga, Nicolae, "Documente. O condică de pomeni dobrogene în 1859", în Revista de istorie, București, 1925. Iorga, Nicolae, "Ce reprezentăm în Dobrogea", în Neamul Românesc, nr. 8-9, Tipografia Neamul Românesc, București, 1910. Iorga, Nicolae, "Drepturi naționale și politice ale românilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vârsta de optzeci de ani trecuți când zilnic venea la catedra pe care o slujise toată viața. Pare-mi-se prin anul 1986 fusese o iarnă grea să nu scoți un câine afară. Spre mirarea tuturor, moș Cihodaru „iscălea” regulat condica la catedră. Când a fost întrebat de ce nu stă acasă, bătrânul înalt și șugubăț, cu înfățișare de plăieș, a răspuns: - Altfel mi s-ar părea că sunt pensionar. Mergea greu, mai mult împingând picioarele decât pășind. Mucalit a fost și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
În Ciocoii vechi și noi, și anume chir Costea Chiorul, „evreu de origină, dar trăit și naturalizat printre fanarioți”, care-i „Împrumuta pe toți junii [boieri], luându-le dobânzi nespuse” <endnote id="(657, p. 57)"/>. Pe la 1700, de pildă, din condica de venituri și cheltuieli a lui Brâncoveanu Vodă rezultă că mulți dintre creditorii săi istanbulioți (vreo 12 din 17, deci 70%) erau „jidovi” : David jidovul Cavitul, Iuda Musaban, Tabia jidovul, „Mentes i Avram, ovreii”, Banc - „neguțător frânc”, Hagi Dovleg, David
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ospiciul, care adăpostea și trata un total de 80 de bolnavi, beneficia de un buget de 22.524 lei și 50 de bani, sumă considerabilă. Cu câteva mici excepții de abateri de la birocrația scriptică, capitolele principale de "manipulări băneșci" și "condica recipiselor" erau puse la punct. Administrația ospiciului a fost găsită corespunzătoare. Recomandările lui Fătu în această direcție sunt sumare, nefiind vorba de deficiențe mari. Exigentul inspector a notat doar câteva necesități: vasele de aramă, de la bucătărie, prea lungi și greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca structură o cancelarie, camera pentru bolnavi, servicii administrative, anexe. În totalitatea lor acestea erau mai modeste decât cele de la Neamțu. La acea dată existau 29 de crivaturi. Cancelaria (serviciul administrativ) executa toate operațiile de birou utilizând în acest scop condici care conțineau: acte de corespondență (sau "acte ale corespondenților"), condica de cheltuieli, condica de expediție, condica de primire a bolnavilor, condica de intrare-ieșire și o condică de "trecere de înmormântare pentru bolnavii repausați". Toate aceste condici cuprindeau situații anuale, aflându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
În totalitatea lor acestea erau mai modeste decât cele de la Neamțu. La acea dată existau 29 de crivaturi. Cancelaria (serviciul administrativ) executa toate operațiile de birou utilizând în acest scop condici care conțineau: acte de corespondență (sau "acte ale corespondenților"), condica de cheltuieli, condica de expediție, condica de primire a bolnavilor, condica de intrare-ieșire și o condică de "trecere de înmormântare pentru bolnavii repausați". Toate aceste condici cuprindeau situații anuale, aflându-se atunci situațiile respective din anii 1861-1866. Sunt interesante, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
acestea erau mai modeste decât cele de la Neamțu. La acea dată existau 29 de crivaturi. Cancelaria (serviciul administrativ) executa toate operațiile de birou utilizând în acest scop condici care conțineau: acte de corespondență (sau "acte ale corespondenților"), condica de cheltuieli, condica de expediție, condica de primire a bolnavilor, condica de intrare-ieșire și o condică de "trecere de înmormântare pentru bolnavii repausați". Toate aceste condici cuprindeau situații anuale, aflându-se atunci situațiile respective din anii 1861-1866. Sunt interesante, pentru a ne reconstrui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
modeste decât cele de la Neamțu. La acea dată existau 29 de crivaturi. Cancelaria (serviciul administrativ) executa toate operațiile de birou utilizând în acest scop condici care conțineau: acte de corespondență (sau "acte ale corespondenților"), condica de cheltuieli, condica de expediție, condica de primire a bolnavilor, condica de intrare-ieșire și o condică de "trecere de înmormântare pentru bolnavii repausați". Toate aceste condici cuprindeau situații anuale, aflându-se atunci situațiile respective din anii 1861-1866. Sunt interesante, pentru a ne reconstrui o imagine cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
La acea dată existau 29 de crivaturi. Cancelaria (serviciul administrativ) executa toate operațiile de birou utilizând în acest scop condici care conțineau: acte de corespondență (sau "acte ale corespondenților"), condica de cheltuieli, condica de expediție, condica de primire a bolnavilor, condica de intrare-ieșire și o condică de "trecere de înmormântare pentru bolnavii repausați". Toate aceste condici cuprindeau situații anuale, aflându-se atunci situațiile respective din anii 1861-1866. Sunt interesante, pentru a ne reconstrui o imagine cât mai apropiată de aceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de crivaturi. Cancelaria (serviciul administrativ) executa toate operațiile de birou utilizând în acest scop condici care conțineau: acte de corespondență (sau "acte ale corespondenților"), condica de cheltuieli, condica de expediție, condica de primire a bolnavilor, condica de intrare-ieșire și o condică de "trecere de înmormântare pentru bolnavii repausați". Toate aceste condici cuprindeau situații anuale, aflându-se atunci situațiile respective din anii 1861-1866. Sunt interesante, pentru a ne reconstrui o imagine cât mai apropiată de aceea ce a fost acest ospiciu, câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
utilizând în acest scop condici care conțineau: acte de corespondență (sau "acte ale corespondenților"), condica de cheltuieli, condica de expediție, condica de primire a bolnavilor, condica de intrare-ieșire și o condică de "trecere de înmormântare pentru bolnavii repausați". Toate aceste condici cuprindeau situații anuale, aflându-se atunci situațiile respective din anii 1861-1866. Sunt interesante, pentru a ne reconstrui o imagine cât mai apropiată de aceea ce a fost acest ospiciu, câteva din datele inventarului, mobilier și lenjerie, aflat în administrația ospiciului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de către diplomația rusă. 19. N. Fleva a propus ca Adunarea Deputaților să decreteze și să ordone arestarea acuzaților Lascăr Catargiu, I.Em. Florescu, Al. Lahovary și P. Mavrogheni („fiind puși sub acuzațiune pentru fapte calificate și pedepsite ca crime de condica penală în vigoare“) în ședința Camerei din 20 martie/1 aprilie 1877; împotriva propunerii s-au pronunțat D. Giani și I.C. Brătianu, aceasta fiind respinsă cu numărul de voturi notat de Bacalbașa Suntem la începutul lunii aprilie, iar războiul între
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
i se năzare nimică. Să nu pui cureaua la cap noaptea, că vine dracul și te spînzură cu ea. Să nu te juri că ai să te spînzuri ori că ai să te împuști, că dracul te-a scris la condică, și de acolo nu mai scapi. Cînd crezi că ai de-a face cu dracul, de pildă cînd mergînd noaptea pe drum tot ți se pare că te strigă cineva în urmă, scapi de el suduindu-l de cruce. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
proiectându-i și un sigiliu”cel mai potrivit cu demnitatea așezământului și cu simțul patriotismului”(<footnote POPESCU, Nicoleta ; PAPUC, Liviu; TĂTĂRUCĂ, Radu: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, BCU, Iași, 1989 p.130-141 footnote>) • Verificarea de către bibliotecari a tuturor tipografiilor și a condicelor, pentru a constata corectitudinea în privința expedierii către bibliotecă a exemplarelor din depozitul legal. • Elaborarea unui regulament de funcționare. • Stabilirea primelor contacte de împrumut sau schimb internațional cu biblioteci din Moscova și Odesa (1860, 1861). • Colaborări cu orașele Botoșani și Roman
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Genilie, M. este o publicație cu aspect de magazin, după modele similare franceze, cu literatură adecvată gustului epocii, cu articole istorice timid orientate în direcția afirmării idealurilor naționale și cu traduceri din literatura romantică. Aici s-au tipărit versurile din „condica” lui Alecu Văcărescu, scrise între aprilie 1795 și decembrie 1796. Le publică I. Genilie, autor și al unei prezentări succinte, care îl arată bine orientat în chestiuni de literatură și de folclor. Un articol despre românii din Istria (cu exemple
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288236_a_289565]