4,658 matches
-
Tot pe aici și-a găsit locul și o altă remarcă acidă ce-i atingea la leucă pe profesori: „Unele materiale cuprinzînd probleme de filosofie și estetică generală, deși semnate de profesori ai școlii sau de colaboratori externi, sînt scrise confuz, tratate Într-un spirit necritic, Într-un stil pedant, pretențios, la un nivel greu accesibil elevilor”. Se Întâlnise cu astfel de specimene cu precădere În revistele: „Debuturi și tradiții” (nr.4) și „Axa” (nr.2). Cel mai probabil, datorită numeroaselor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe această temă: „Dacă cineva mă întreabă definiția exactă a Terapiei Quantum, asta este ce aș spune: Terapia Quantum este abilitatea conștiinței minții de a corecta greșelile conștiinței corpului. Este sistemul minte-corp-conștiință unde începe procesul de vindecare”. Rămân în continuare confuză și citesc următorul paragraf explicativ despre tehnica EPFX (fostă QXCI și SCIO): „Știința ne-a arătat că corpul nostru este format din impulsuri electrice așadar reactivitatea electrică în corp poate fi măsurată și apoi balansată pe calea frecvențelor eliminând astfel
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mesaje legate de persoana examinată care spune ceva legat de perceperea realității apoi dispare. Leslie apreciază că este posibil ca în viitor, dacă voi avea probleme, să fie legate de faptul că percep realitatea din jur în mod distorsionat. Rămân confuză și înclin să cred că și restul audienței rămâne cu ceva neclarități, după care Leslie depistează că chakrele nu îmi sunt aliniate și, ca să demonstreze și partea de vindecare, activează mașina să mi le alinieze. Nu simt nimic în continuare
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
aproape subliminale cu fețe neidentificabile ce rînjesc hidos (cel puțin așa mi s-a părut mie ; poate că ele, de fapt, trimiteau bezele) sînt ieftine, dar eficiente, însă întîlnirea cu amicul lui Dumnezeu e o dezamăgire, iar climaxul incandescent e confuz. De fapt, toate filmele lui Boyle de după Trainspotting (1996) tind să cadă în haos ; spre deosebire de cei care au așteptat de la el filme mari și, prin urmare, nu au nici un cuvînt bun de spus despre cariera lui ulterioară, eu am impresia
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Bond Partea lui de consolare/Quantum of Solace (Marea Britanie, 2008), de Marc Forster Noul James Bond, Partea lui de consolare, o ține numai în scene de acțiune, fără a avea un regizor realmente talentat la așa ceva. Secvența-pregeneric e o afacere confuză cu un Aston Martin urmărit de două Alfa Romeo pe niște drumuri italiene : o rafală de cadre scurte care creează o impresie generală de autogeddon, dar din care nu se poate reconstitui nici o fază concretă, nici o manevră executată de Bond
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Ea reprezintă în termenii lui Philippe Hamon „est bien le lieu privilégié de toute caricature” , caricatura ca specie exemplară a deformării. Pentru că ne aflăm la nivelul discursului, termenul avenit în acest caz este cel de galimatias, care caracterizează un discurs confuz, încăr- cat retoric. Însă etimonul nu stilistic, cât literar al excesului pe care-l dezvoltă bășcălia aparține operei lui Caragiale, stă în „simț enorm și văz monstruos”. Bășcălia reprezintă o deformare cu o totul particulară, care nu ține de simpla
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de-a-l concepe, munca depusă pentru a-l scoate la lumină și încrederea în strălucirea finală pe care o sclipire a pictorului i-o poate da. Am comparat procesul acesta cu cel al viermelui de mătase. La început totul este confuz, pe urmă se mișcă colcăind și părând dizgrațios și enervant, ca, în cele din urmă, din această colcăială să apară țesătura finală, mătasea unică, încărcată de finețe și de greutate, consistentă și transparentă, delicată și rezistentă. Toate acestea la un
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
o lectură. Joi 16 septembrie 1999- sala Pruteanu- Teatrul- ora 17.00 Mama și sora sunt în altă lume. Singura făptură care le ține împreună- Ștrengărița. Vineri 17 septembrie 1999 - sala Pruteanu Puțin înspăimântată și încercând să nu mă încarc, confuză, derutată, am pornit totuși cu forță și credință în exercițiile fizice începute azi de dimineață. Până la ele voi reface agenda zilelor trecute. Lectura de miercuri seara a fost un experiment care mie nu-mi este nou. În facultate, la propunerea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Da: Ada a fost o luptătoare compusă din frenetice intuiții și incontrolabile implicări. Apoi a venit Moartea. Am plecat la Cluj, unde urma să fie înmormântată, gâtuit de emoția dizolvantă a ireparabilului, amețit de coincidențe, de nedrepte nedumeriri, de bâlbâiala confuză a refuzurilor de tot felul. Împunși de o arșiță nerușinată, ne-am adunat într-o capelă cocoțată discret pe culmea verde a unui deal: rude, prieteni, foarte puțini colegi, cunoștințe... Deși ascunsă, conform dorinței sale, în eleganța sumbră a unui
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Memento Când un imprevizibil eveniment în viața personală părea a-mi curma zborul prescris în cartea destinului propriu, într-o zi de primăvară a anului 1988, coborând dintr-un tren pe peronul gării din Cluj, m-am dezmeticit din starea confuză în care mă aflam și care dura de aproape un an, aflându-mă dintr-odată față în față cu ADA. M-am adresat direct, felicitând-o pentru bijuteria de rol și personaj pe care l-a creat interpretând-o pe
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
tendințe fasciste!“ Nu-mi venea să cred ce auzeam și mă Întrebam dacă nu cumva trăiesc un coșmar În care sunt de fapt la Moscova, În loc de Helsinki! Parcă așteptam să apară Suslov sau Brejnev În sala de repetiții. „Fascist?“ murmur confuz și Înghețat. „Da“- vocea pură și aparent angelică a actorului cu carnetul roșu În buzunar (căci mai târziu, tot zâmbitor și negrăbit, mi l-a arătat) devenea spontan demonică -, „Ducele nu are dreptul să facă experimente cu ființe umane! Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
energiei brațelor, până și materia lor dură devenea fluidă În jocul imaginației. Simbolic, bambusul a ajuns să fie dublul meu, un prieten constant În exerciții, o oglindă a propriilor mele impulsuri, dar și o măsură care dă rigoare Încercărilor mele confuze. În geometria elegantă creată În aer, totul devenea luminos și clar. O dată, un grup de elevi surdomuți interesați de teatru ni s-a alăturat ca să participe la improvizații Împreună cu actorii. Era util să studiem cu ei limbajul semnelor, nu doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
aud pe Brook spunând: 1. că „termenul căutare Înseamnă, În primul rând, acțiune“, adică să practici, să acționezi, să joci și nu să analizezi, iar 2. că aici trebuie să mergem „nu Înainte, ci Înapoi“, iar când l-am Întrebat, confuz și fără să Înțeleg ce Înseamnă să mergi Înapoi, mi-a răspuns că Întâi trebuie să facem o curățenie generală, să Încercăm să ne debarasăm de bagajul de idei preconcepute, de obiceiuri mecanice acumulate de-a lungul anilor. „Deci trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
nu atinge esența lucrurilor. Folosindu-te numai de intelect, ești (cel puțin În teatru) În pericol de a rămâne Într-o lume Închisă, fără oxigen. După spectacol am luat parte la o conferință internațională de presă, unde s-a dialogat confuz, ca de obicei, prin traduceri simultane la cască. Îmi aduc aminte de intervenția lui Ted Hughes (citez din memorie): „Faptul că nu ne Înțelegem aici e o mărturie despre cât de puțin se poate comunica de fapt prin limbi așa-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fost complexă și plină de riscuri. Marcată de atmosfera extrem de electrică, Priscilla s-a amestecat printre oficianți și s-a lăsat prinsă În tumultul dansului, care devenea amețitor. Liz și cu mine, de pe margine, priveam uluiți când, deodată, În elanul confuz și de neînțeles pentru un ochi neexersat ca al nostru, Priscilla a dispărut, parcă Înghițită de fumul care Învăluia totul. Alarmați, o căutam din priviri, căci era imposibil să pătrundem printre dansatorii dezlănțuiți. Preotul Însă a găsit-o instantaneu, simțind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
o premieră, nimic nu rămânea „intens“ mai mult de-o clipă. Călătoriile, da, Îmi dădeau satisfacția unei trăiri intense, dar când nu călătoream, mă simțeam cuprins de neliniști necreatoare. Dacă În teatru eram puternic, În viață mă simțeam indecis, slab, confuz. Ce căutam de fapt? Mi-am adus aminte, În toiul acestui zgomot interior ce se derula pe când vedeam contururile Manhattanului la orizont, revenind de la aeroport, de cartea pe care mi-o oferise Peter Brook În grădina persană, la despărțire. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Electra, când Oreste Își omoară mama). Surprinși de forța sunetului, minerii s-au oprit din cercetarea lor „academică“ și, după ce s-au zgâit tâmp, ca și banda lui Monostatos din Flautul fermecat când asculta glockenspiel-ul lui Papageno, au decis confuzi că e mai deștept să se retragă, lăsând să cadă pe jos paginile nedescifrate. Sunetul tragediei grecești poate că nu mai Însănătoșește cetatea, dar, În cazul nostru, i-a ajutat pe actori să scape nevătămați. Prima fază a lucrului s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
piesa paradoxurilor imposibile, de la Who's there? până la The rest is silence. Pentru mine, Hamlet-omul este asemănător cu fiecare dintre noi și În același timp nu e ca nici unul dintre noi. La Început nu e un erou, e pierdut și confuz (ca și noi), dar parcurge un drum la care puțini au acces. Fantoma reprezintă o autoritate spirituală căreia Hamlet nu este Încă pregătit să i se supună, dar care Îl ajută să-și Înțeleagă misiunea: să Îndeplinească acțiunea morală de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
speranța că aceia care o vor citi se vor simți invitați să-și pună Întrebări, căci Întrebările pot deschide uneori o perspectivă nouă. Dar orice Întrebare, dacă nu e verificată concret prin experiență, se Închide În ea Însăși, devine incertă, confuză. Întrebările aruncate În vânt nu fac decât să ne slăbească, să ne izoleze de lume. De aceea avem În viață, ca și În teatru, nevoie unii de alții, căci de unul singur nu se poate face nimic. Când eram copil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
care l-am Întâlnit În primele mele contacte cu Cehov sau Andreev. Vânătoarea de fluturi și diverse sporturi Îmi ocupau orele Însorite, dar oricâte exerciții fizice aș fi practicat, nu scăpam de neliniștea care mă propulsa În fiecare seară În confuze călătorii de descoperiri. După ce călăream aproape toată după-amiaza, plimbarea cu bicicleta În amurgul colorat Îmi dădea o senzație ciudat de subtilă, aproape imaterială. Întorsesem cu susul În jos și coborâsem sub nivelul șeii ghidonul bicicletei mele Enfield, transformând-o Într-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
disparate de animale (mai mult, unele din ele erau cu susul În jos) - o coapsă roșiatică, un cap de zebră, un picior de elefant. 4 La nivel fizic, truda mea intensă era marcată de un număr de acțiuni și gesturi confuze, ca de pildă acelea de a mă plimba, de a mă așeza, de a sta Întins. Fiecare din acestea se descompunea din nou În fragmente lipsite de importanță spațială: În etapa de plimbare, de pildă, Într-un anumit moment hoinăream
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
aproape șaptesprezece ani, am revizitat Anglia, am comis teribila greșeală de a mă duce să văd Cambridge-ul, din nou, nu la Începutul splendidei vacanțe de Paști, ci Într-o zi aspră de februarie care nu-mi amintea decât vechea și confuza mea nostalgie. Încercam disperat să găsesc un post universitar În Anglia (ușurința cu care am obținut acest gen de post În SUA este pentru mine, acum când privesc Înapoi, o sursă constantă de uimire recunoscătoare). Vizita a fost un eșec
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
până ce a dat colțul blocului. * La Paris, în aprilie 1991, într-o noapte, o visez pe mama. Eu, care, după cum am mai spus, aproape că n-o visez deloc. Trebuia să merg la Paris ca să se întâmple minunea... Un vis confuz, dar cert. Și în care, pentru prima oară, visând-o pe mama, uit că ea este moartă. La aproape zece ani de la moartea ei, uitarea se strecoară în sufletul meu, pe ușa secretă a visului. * Uimire gogoliană. Cel mai tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
că-mi spune, admirativ-recunoscătoare, oprindu-se, la rându-i, în mijlocul străzii, o doamnă cam de vârsta mea, care mă văzuse scoțând din servietă o bucată de cârnat și dându-i-o, oarecum pe furiș, unui sărman câine vagabond. O privesc confuz și mă grăbesc să mă îndepărtez, realizând ce mult timp a trecut de când nimeni nu mi-a mai zis o vorbă bună... Nu se poate ca nimeni să nu vadă - îmi spun uneori, când îmi este mai greu, cu speranța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Nu am stat decât atât cât am avut de stat, am mințit. 109 După venirea de la pregătire pentru sesiunea din februarie la Ștefan Gheorghiu, stătusem două zile acasă cu familia. Grupuri, grupuri am plecat spre gară. Eram cu toții îngrijorați și confuzi. Toată lumea se uita la noi. Nu știam că sunt interzise grupurile mai mari de trei persoane. Comentam sinuciderea generalului Milea, fără a înțelege încă gravitatea faptului. Am coborât în gara localității Șesu cu gândul să găsesc o mașină pentru a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]