4,975 matches
-
identificarea eventualelor modificărilor morfologice macroscopice (dilatații sacciforme, tortuoase), afluenți dilatați și poziția acestora, realizând astfel o primă cartografiere a sistemului venos superficial al membrelor inferioare. La palpare am urmărit existența edemelor, a gradului de golire și umplere a varicelor tronculare, consistența tegumentelor suprajacente dilatațiilor venoase, orificiile venelor perforante dilatate, incontinente. Proba tusei a fost practicată, prin palparea crosei safenei interne, perceperea freamătului fiind indicator al decelării refluxului venos. Percuția și palparea concomitentă a trunchiului venos cu ambele mâini a fost practicată
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
comunist, doar două țări erau pomenite individual: Uniunea Sovietică și „marea Chină Populară”. Acest loc doi se referea însă mai mult la suprafața și numărul de locuitori ai Chinei, decât la o influență politică reală. Ea a început să capete consistență abia după evenimentele din toamna lui 1956. Mao Tze-dun și-a exprimat în numeroase rânduri dezacordul față de o serie de principii promovate de sovietici. El a subliniat că politica pe care China o ducea față de Occident era diferită față de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-i adaptarea. în paralel sau înaintea „convertirii” la americanism, fiecare român s-a confruntat - numai el știe cum - cu „eliberarea” de vechea sintalitate, efort care se încheie, de regulă, cu o „suprapunere” ce evoluează către un presupus melanj, a cărui consistență este una mozaicală. Această aparentă descuamare nu a fost niciodată și în nici un caz o simplă renunțare la un înveliș exterior, ceva asemănător cu „canonul” șarpelui care-și schimbă pielea. Metamorfozarea e una interioară, tainică și dureroasă, ce nu seamănă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
condiții, consideră autorul, românii nu au nici un motiv să considere popoarele slave vecine inferioare. Mitul istoric central al românilor a fost, în perioada interbelică, cel al lui Mihai Viteazul, în jurul căruia, în 1918-1919, oamenii de stat și-au formulat revendicările. Consistența acestei argumentații este definitorie, tot atât cât este și cea a Regatului Sfântului Ștefan sau a „dreptului statelor boemiene”. Cazul Iugoslaviei. în acest spațiu a predominat un „naționalism intern”, manifestându-se prin competiția dintre sârbi și croați pentru supremație. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
domeniul diciplinei istorice. El este sau vrea să fie în final o analiză optimistă a istoriografiei române care oferă remedii și un program coerent de reformă. Să zăbovim puțin însă asupra elementelor acestui diagnostic cărora le lipsește totuși o anumită consistență contextuală. Prima problemă identificată drept deosebit de importantă este aceea a lipsei oricărei dimensiuni critice a scrisului istoriei românești. Câteva nuanțe sunt necesare. în primul rând, există o inflație de referiri la „critică”: «aparat critic», «critica isvoarelor» sau «discuție critică», acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de până la Renaștere, lumea este text. înțelesul acestei metafore din vremurile în care omul împrumuta semnificațiilor carnea și sângele său este că semnele sunt și forțe. Acum Textul este Lumea și sensul metaforei este că lucrurile, forțele au numai o consistență de semne. Este adevărat că logos-ul care fixează norma inteligibilității lumii noastre s-a întors din nou la semne dar el se joacă acum cu semnificații dezamorsate. 16 I. Semiologie 3. Situs-ul epistemic al semiologiei (Delimitarea obiectului și problematicii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
totalitate astfel propus. Caracteristicile ce singularizează acest sistem al limbii se pot desprinde de îndată ce ne fixăm atenția asupra situației diferite a elementelor în diferitele sisteme. Situația elementelor în sistem poate fi apreciată în funcție de două coordonate: autonomia elementelor în raport cu sistemul și consistența, importanța lor în raport cu sistemul. Spre exemplu, pot exista sisteme ale căror elemente pot exista libere, în afara sistemului. Acesta este cazul particulelor elementare - electron, proton, neutron -, față de sistemul alcătuit de atom, care, cu proprietăți într-o oarecare măsură constante, pot exista
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
neutron -, față de sistemul alcătuit de atom, care, cu proprietăți într-o oarecare măsură constante, pot exista libere, în afara sistemului. După Saussure, limba este un sistem ale cărui elemente nu pot exista liber, în afara sistemului. Al doilea exemplu se referă la consistența prezenței elementelor în sistem. Planetele, ca elemente ale sistemului planetar, nu au o importanță egală în sistemul planetar. Sistemul planetar își organizează structura în funcție de masele diferite ale stelei centrale și ale diferitelor planete. Pe când, după lingvistica structuralistă, în sistemul limbii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
existența sistemului, nu poate exista singur și nu poate fi depistat fără existența și cunoașterea sistemului. Ordinea pe care o instalează limba este, deci, una cu totul singulară și specifică: întrucît semnele sunt produsul sistemului și nu au nici o altă consistență și realitate în afara lui, teoretic, între sistem și structură se stabilește o echivalență și din cele trei aspecte -element, structură, sistem -, numai structura are realitate, ca formă pură și absolută a Ordinii. Datorită acestei preeminențe a structurii s-a și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
necesitatea fiecărui element în raport cu structura semnificativă globală constituie ghidul cel mai sigur al cercetătorului". (13/1, p. 99.) Adică această "coerență internă" sau "coerență semnificativă" se manifestă la fel ca arbitrariul semnului semiologic: face ca elementul să fie lipsit de consistență în afara sistemului semnificant unde funcționează, ca semnificarea să rezulte nu din relația semnificantului cu referentul, ci din aceea dintre semnificanți, dintre semne în cadrul sistemului. Din această concepție asupra semnului decurg apoi mutațiile teoretice și metodologice prin care se constituie, în raport cu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la Goldmann vreo importanță, căci compararea unor "universuri cu conținturi în întregime diferite", cum ar fi cel al unui "basm fantastic" și al unui "roman realist" sunt perfect posibile și îndreptățite de prezența coerenței interne a operelor, care lipsește de consistență substanța semnificantului căci face perfect egale între ele nu numai astfel de opere, ci chiar și operele literare, constituite din "imagini verbale", cu operele filosofice, constituite din "concepte". Chiar dacă subsumate unei viziuni asupra lumii, operele culturale - literare, dramatice, filosofice, teologice
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
un sistem semnificant sui generis și unde coerența semnificativă vine să înlocuiască principiul arbitrarietății semnului, pentru a evidenția principiul de constituire al unui sistem de natura limbajului, căci, în calitate de sistem, se caracterizează ca și acesta prin lipsa de referință, de consistență semnificativă și de motivare substanțională a elementelor sale, care sunt semne de anumite tipuri. La rândul său, sociolog al "realității figurative", Pierre Francastel este aproape de pozițiile lui Goldmann, împărtășind cu acesta structuralismul genetic al cărui reprezentant în psihologie și epistemologie
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
analiza lui au fost extinse principiile și procedeele celorlalte două. Structuralismul francez își propune să realizeze partea semiologică a proiectului saussurean. El procedează similar într-un domeniu trans- sau extralingvistic: analizează sisteme semnificante de natura limbii - adică sisteme în care consistența semnificantă a elementelor-semne este produsă nu de conținutul lor, ci exclusiv de structură - pentru a pune în evidență structurile lor la nivelul semantic. Pentru a observa procedeele și tehnicile lecturii semiologice, să apelăm la exemple care rezumă în forma lor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
poate fi altfel, pentru că nu are alt mijloc de a identifica elementele decât cel semantic. Procedeul de lectură folosit se bazează pe prima organizare a sistemului limbii, furnizată de însuși Saussure: paradigme și sintagme. La nivelul mitului primesc o neașteptată consistență și utilitate două din categoriile saussureene, paradigmele, prin care părintele lingvisticii structurale încercase să dea formă ideii de sistem al limbii, și sintagmele, care subîntind vorbirea: de fapt ele sunt coloanele și liniile analizei lui Levi-Strauss. Desigur, paradigmele și sintagmele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Datorită importanței acordate asemănării, cunoașterea nu poate urma decât firul asemănărilor dintre lucruri și, în consecință, nu poate descoperi nimic nou. Lumea este un imens text, lucrul este semn și invers, textul, cartea este o lume pentru că și cuvintele au consistența lucrurilor, sunt lucruri. Simbolul acestei episteme care a durat până la sfârșitul secolului al XVI-lea ar putea fi sfera euclidiană. în epistema clasică a secolului al XVII-lea, semnul încetează să mai fie un lucru printre lucruri. între semn (cuvînt
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semiologie și hermeneutică, ca mai înainte între eleatism și heraclitism sau între raționalism și empirism. în ordinea modernității, prezența conștiinței, instalată de cogito-ul cartezian, ne plasează într-un solipsism ipotetic din care ne scoate în primul rând dorința. Ea dă consistență unei realități exterioare eului, dar similară cu eul: Altul, Celălalt, altul decât mine, dar un alt eu însumi. 74 75 Prezența celuilalt, realitatea lui, este obiectivată și garantată prin dorință. O altă formă de ieșire din solipsismul postulat filosofic și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
In acest fel, teoria "lumii Ideilor" ca și credința creștină în "împărăția lui Dumnezeu" se suprapun și devin o doctrină a lumii suprasensibile, adevărate, lumea esențelor situată în transcendență sau în spatele "lumii sensibile", a aparențelor. Etapele evoluției filosofiei occidentale estompează consistența acestei lumi adevărate până la Nietzsche / Zarathustra, care o dată cu lumea "adevărată" se debarasează și de lumea "aparențelor". Nucleul tare și cu adevărat filosofic al gândirii lui Nietzsche rezidă în această negare a "lumii adevărate" a esențelor, a "lucrului în sine", pe
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ca și condiție a înțelegerii. în hermeneutica anterioară, intervalul dintre momentul interpretării și momentul producerii operei era anulat de interpretare și înțelegere. Distanța se rezolva prin empatie, prin transpunere în orizontul producerii operei sau evenimentului istoric. La Gadamer, intervalul are consistență. Hermeneutica trebuie să spună cum, împotriva acestui interval care separă situații și orizonturi, e posibilă înțelegerea. Hermeneutica veche îl reducea pe celălalt la noi înșine. La Gadamer există o procesualitate istorică ireversibilă, respectiv o diferență a celuilalt față de noi. Intervalul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii filosofice postmoderne. îndeosebi la acei gânditori francezi care, ca Derrida, Lyotard, Deleuze și Baudrillard, au reușit paradoxala sinteză hermeneutico-semiologică sau heideggeriano-structuralistă. Evidențierea unui model ontologic specific este de natură a garanta consistența filosofică a postmodernității ca epocă, dar nu poate, din păcate, să dea și o măsură perfectă a distanțării de modernitate. Deplasarea de la o tematizare la alta poate apărea ca o aprofundare, pentru că, într-un registru mai general, cunoașterea este cazul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
indiferent de context, fiind o responsabilitate pe care și-o asumă cel care inițiază relația de comunicare. 2.4 Condițiile optimei comunicări A vorbi despre comunicarea optimă, eficientă, înseamnă, în fapt, identificarea condițiilor favorizante ca premise reale, efective. Dintre acestea: consistența de conținut a mesajelor - dată de cantitatea de informație principală cuprinsă în mesaj și de semnificația acesteia atât pentru emițător cât și pentru receptor; expresivitatea comunicării; inteligibilitatea celor transmise, determinată de nivelul de acces al interlocutorilor la aceste informații, de
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
care ei le acordă lucrurilor și celorlalți indivizi, interpretările pe care le dau acestora și strategiile în care sunt antrenați în vederea unei comunicări cât mai eficiente. De aceea, pentru a realiza o comunicare optimă este necesară îndeplinirea unor condiții, vizând consistența de conținut a mesajelor, expresivitatea comunicării, precum și inteligibilitatea celor comunicate. Dacă vom ști să răspundem corect și operativ la aceste probleme, vom putea, remedia distorsiunile și disfuncționalitățile manifestate în sistem, creându-se condiții pentru o comunicare fluentă, corectă și, mai
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
comunicarea verbală. Se impune, de la început, o distincție clară între elaborarea propriu zisă a unui text (compoziție) de către elevi și însușirea mijloacelor tehnice care vor ușura această elaborare. Competența în materie de compoziție (acuitatea observației, flexibilitatea gândirii, imaginației și sensibilității, consistența experienței de viață, nivelul culturii generale, cunoașterea gramaticii interne sau a codului comunicării prin cuvânt), cât și performanța (manifestarea concretă, în acte de comunicare și de interpretare a mesajelor, a competenței) sunt rezultatul unui proces instructiv-formativ îndelungat, desfășurat pe multiple
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
atitudine, normă subiectivă, percepția asupra controlului. Prima parte a chestionarului Pentru intenție s-au folosit itemi de tipul: intenționez să.... voi încerca să... Setul de itemi trebuie să coreleze puternic unul cu celălalt (aceasta este o măsură a unei înalte consistențe interne). In acest scop s-a folosit coeficientul α Cronbach. Atitudinea față de comportament S-a folosit o scală semantică bipolară cu 7 trepte. Atitudinea față de comportament se definește ca o evaluare globală pe care o face o persoană asupra efectuării
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
datorie, în acord cu conceptul de normă subiectivă. Oricum, răspunsurile la acești itemi au o variabilitate scăzută pentru că ceilalți care contează sunt percepuți ca aprobând comportamente dezirabile sau dezaprobând comportamente indezirabile. Itemii selectați în final prezintă un grad înalt de consistență internă. Percepția asupra controlului comportamental. O măsurare directă a precepției asupra controlului ar trebui să surprindă încrederea subiecților că sunt capabili realizeze comportamentul studiat. În acest scop se folosesc două tipuri de itemi: unii au de-a face cu dificultatea
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
controlabilitatea comportamentului. Ei se adresează convingerii subiecților că ei au controlul asupra comportamentului, adică depinde sau nu depinde de ei să-l realizeze (depinde mai mult de mine să...). Scala cuprinde itemi de ambele tipuri cu un grad înalt de consistență internă. A doua parte a chestionarului Folosind convingerile susținute de primul eșantion, s-au construit itemi bipolari despre aplicarea/folosire unei game variate de strategii didactice în predarea științelor pentru a veni în întâmpinarea nevoilor generate de stilurile diferite de
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]