4,002 matches
-
Germaniei În zona de influență sovietică, având În vedere asimetria militară a vremii. După cum recunoștea Robert K. Murphy, consilier politic În guvernul militar american din Germania, „Conferința de la Moscova din 1947... reprezintă momentul În care s-a lăsat cu adevărat Cortina de Fier”. Ernest Bevin abandonase orice speranță de a se ajunge la un acord În privința Germaniei Încă dinainte de a sosi la Moscova, dar pentru Marshall și Bidault acesta a fost momentul decisiv. Ca și pentru Stalin și Molotov, fără Îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
progresiștii occidentali, atrași de filmul și muzica americane, se despărțeau aici de linia partidului. În primii ani ai Războiului Rece, competiția culturală a fost inegală. Elitele culturale din Europa aveau Încă senzația că Împărtășesc, dincolo de fracturile ideologice și chiar de Cortina de Fier, o cultură comună amenințată acum de America. Mai ales francezii au Îmbrățișat această poziție, În concordanță cu eforturile postbelice ale diplomaților de a sustrage hegemoniei americane politica internațională. De pildă, șeful Misiunii Culturale Franceze În Berlinul ocupat, Félix
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
altă parte. La reuniunea Congresului pentru Libertatea Culturii din martie 1955 de la Milano, Raymond Aron a propus ca subiect de discuție „sfârșitul erei ideologiilor”. La vremea aceea, o parte din public a considerat sugestia ușor prematură: la urma urmei, dincolo de Cortina de Fier (și nu numai) ideologia părea bine sănătoasă. Dar Aron nu se Înșela. Statul european occidental, așa cum s-a conturat În acei ani, era din ce În ce mai detașat de orice proiect doctrinal și, așa cum am văzut, importanța crescândă a statului-administrator atenuase
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
moderne va fi Înlocuit curând de grija slujbei și a salariului 17. În Est, mesajul anilor ’60 a fost că nimic nu se putea face „În interiorul sistemului”; nici În Vest nu exista o alegere mai bună. De ambele părți ale Cortinei de Fier, iluziile au fost spulberate. Numai cei cu adevărat radicali și-au menținut decizia de a rămâne În afara consensului politic - angajament care, În Germania și Italia, ca și În Statele Unite și America Latină, i-a Împins la clandestinitate, violență și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
numitorul comun al noilor forme de protest din Est și Vest. Dar, În circumstanțele de la Începutul anilor ’70, nici una dintre părți Încă nu știa - și, În cazul Occidentului, nu se sinchisea - de problemele și vederile omologilor de cealaltă parte a Cortinei de Fier. Ecologiștii occidentali erau prea absorbiți de constituirea unei baze electorale locale pentru a-și Îndrepta atenția spre politica internațională (cu excepția cazurilor În care problema Îi privea direct). Iar succesul lor a fost remarcabil. Primii candidați „ecologiști” s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a libertăților fundamentale, inclusiv libertatea de gândire, a conștiinței, libertatea cultelor și a opiniei”) și Principiul VIII („Egalitatea În drepturi și autodeterminarea popoarelor”). Cei mai mulți politicieni au semnat aceste clauze fără să le dea prea multă atenție - de ambele părți ale Cortinei de Fier se presupunea că erau artificii diplomatice pentru a Îmbuna opinia publică și, În orice caz, imposibil de aplicat: conform Principiilor IV și VI, amestecul În treburile interne ale statelor semnatare era interzis. După cum a remarcat cu amărăciune un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o transformare a peisajului intelectual. Transformările europene din anii ’80 nu fac excepție. Criza economică de la Începutul anilor ’70 subminase optimismul deceniilor postbelice occidentale, fracturând partidele politice convenționale și propulsând probleme inedite În centrul dezbaterii publice. De ambele părți ale Cortinei de Fier, discuția politică se Îndepărta decisiv de vechile reflexe mentale și, cu o viteză neașteptată, Își forma altele. Cu calități și defecte, un nou realism se năștea. Prima victimă a schimbării de mentalitate a fost consensul În care se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu o Împărtășeau. E vorba despre o viziune larg acceptată a trecutului recent al Europei, În care se amestecau amintirea Marii Crize, bătălia dintre democrație și fascism, legitimitatea morală a statului asistențial și - pentru mulți oameni de ambele părți ale Cortinei de Fier - speranța unui progres social. Era Marea Narațiune a secolului XX; când presupozițiile ei de bază au Început să se erodeze și să se fărâmițeze, au antrenat cu ele nu doar o mână de companii din sectorul de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a oferit savanților și intelectualilor vest-europeni acces la noul limbaj al opoziției politice din Europa de Est și o cale de comunicare cu cealaltă jumătate de continent - la timp, fiindcă schimbarea cu adevărat originală și semnificativă se Întâmpla acum la est de Cortina de Fier. În 1975, comunistul reformist ceh Zdenìk Mlynáø redacta o „Scrisoare deschisă către comuniștii și socialiștii din Europa”, destinată În principal eurocomuniștilor, În care cerea ajutor Împotriva represiunii disidenței din Cehoslovacia. Iluziile despre comunismul reformat s-au stins lent
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
socialiste” era mai mult decât o simplă tactică sau un instrument de discreditare a guvernanților comuniști. În societăți Închise, unde totul era de natură politică - astfel Încât politica propriu-zisă era exclusă -, „drepturile” ofereau o portiță de ieșire, o primă breșă În cortina de pesimism care Învăluia Europa de Est În „tăcuții ani ’70”, un sfârșit al monopolului regimului asupra limbajului-ca-putere. Mai mult, prin Însăși natura lor, drepturile constituționale dovedesc oficial existența persoanelor ca atare: persoane care au pretenții unele de la altele și fiecare de la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu totul diferită. Două decenii de toleranță ambiguă estompaseră limita până la care se putea Întinde disidența cu aprobarea tacită a autorităților. La urma urmelor, Ungaria era o țară comunistă unde, În decembrie 1976, s-a deschis primul hotel Hilton din spatele Cortinei de Fier, unde În anii ’80 evanghelistul american Billy Graham organizase nu unul, ci trei turnee publice, și care, În decursul aceluiași deceniu, fusese vizitată (și implicit favorizată) de doi secretari de stat americani și de vicepreședintele George Bush. În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fără voie - o perioadă de calm neobișnuit. Anii postbelici, a căror amintire se estompa rapid pe măsură ce apăreau noi (dez)ordini mondiale, erau sau nu un obiect al nostalgiei și regretului, În funcție de locul și data nașterii fiecăruia. De ambele părți ale Cortinei de Fier, cei din generația șaizecistă - adică cei născuți Între 1946 și 1951, cea mai mare parte a generației baby-boom - Își aminteau cu drag deceniul „lor”, cultivând În continuare amintiri dragi și un sentiment exagerat al propriei importanțe. Iar părinții
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a bătrânilor memorialiști ai epocii, iar cei mai bătrâni, care trăiseră toată viața sub comunism, Își aminteau nu numai slujbele garantate, chiriile ieftine și străzile sigure, ci și decorul cenușiu de talente irosite și speranțe zădărnicite. De ambele părți ale Cortinei, nu se putea recupera mare lucru din ruinele secolului XX. Pacea, prosperitatea și siguranța, desigur; dar convingerile optimiste din alte vremuri dispăruseră pentru totdeauna. Înainte de a se sinucide, În 1942, romancierul și criticul vienez Stefan Zweig evoca nostalgic Europa de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cel mai mare stat din UE ca populație și producție, ea era sâmburele din „miezul Europei”, cum dorise, de altfel, fiecare cancelar, de la Adenauer la Schröder. Germania era și singura țară Întinsă de o parte și de alta a fostei Cortine. Grație unificării, imigrației și guvernării federale, Berlinul cu suburbiile lui era acum, ca suprafață, de șase ori cât Parisul - un simbol al poziției relative a celor două țări. Germania domina economia europeană. Pentru mai toate statele membre UE, ea era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
imensă cantitate de fapte culturale se dovedește uimitor, inteligența sa vie și vasta cuprindere a unor fenomene de civilizație nu doar disparate, ci și contrarii fiind admirabile. Spre deosebire de autorii multor altor tratate similare, Tony Judt nu privește țările de dincolo de Cortina de Fier drept „rudele sărace” ale Occidentului. Dimpotrivă, ele au parte de o prezentare echitabilă, fiind văzute drept parte legitimă și vie a proceselor istorice ale ultimilor 60 de ani. Deducem de aici că În demersul său a prevalat țintirea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
celor două gări ale sale: cocheta Westbahnhof leagă Austria de eleganta lume apuseană, pe când Südbahnhof pare mai degrabă un avanpost al Estului, o stație delabrată, cu un aer vag amenințător, tocmai potrivită să primească dezastruoasele trenuri venind din partea cealaltă a Cortinei de Fier. Dincolo de acest Ianus cu două chipuri, Tony Judt remarcă o discretă complicitate privind felul În care una din marile tragedii ale secolului XX, exterminarea evreilor, a fost Înghețată, nevorbindu-se, practic, despre ea vreme de mai multe decenii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Î postrevoluționară, utopia maoiștilor 367 Chirac, Jacques 505-506, 621, 665, 667, 682, 703, 746; recunoașterea Holocaustului 746 Christopher, Warren 623 Churchill, Winston 22, 61, 76, 106-107, 123, 136, 140, 157, 255, 273, 357, 412, 493, 733; creștin-democrat 87; discursul despre Cortina de Fier 113; membru al Celor Trei 105; promotor al ideii de unitate europeană 151-152 CIA - vezi Central Intelligence Agency (CIA) cinema; calitatea europeană 352-353; efectul american 326-327; efectul televiziunii 322; epoca de aur a Î 217-219; prezența În țările
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Baltice 688 contrareformă 214 Convenția Europeană 665 Convenția Europeană a Drepturilor Omului 152 Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului 226 Cools, André 681 copii; boli posbelice 35; efectul celui de-al doilea război mondial asupra Î 34; rata mortalității infantile 35 Cortina de Fier 125 Corvalán, Luis 528 Coty, René 265 Craxi, Bettino 680 Creștin-Democrați (CD) 145; Germania de Vest - vezi Germania de Vest; Italia - vezi Italia creștinismul În Europa 705 Crichton, Charles 278 criminali de război, pedepsirea germanilor 63 Cripps, Stafford
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fără a altera caracterul esențial, o prefacere a acestora prin gustul artistic de azi"164. De la demersul teoretic, Baltazar trece la unul practic, al unor proiecte pe care le are în vedere, printre care cel mai interesant este cel al cortinei Teatrului Național. Interesul pentru realizarea cortinei la Teatrul Național era mai vechi și descoperim într-un articol din 1905, "Arta decorativă la Teatrul Național", publicat în Voința națională, o schiță de proiect care nu avea în vedere modelul artei populare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prefacere a acestora prin gustul artistic de azi"164. De la demersul teoretic, Baltazar trece la unul practic, al unor proiecte pe care le are în vedere, printre care cel mai interesant este cel al cortinei Teatrului Național. Interesul pentru realizarea cortinei la Teatrul Național era mai vechi și descoperim într-un articol din 1905, "Arta decorativă la Teatrul Național", publicat în Voința națională, o schiță de proiect care nu avea în vedere modelul artei populare, ci pe cel al tablourilor lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ambii capitalizând și valorificând această experiență în raport cu arta națională. Cel puțin în 1905, artistul român se află pe o poziție apropiată de aceea a lui Leon Bachelin în ce privește artele decorative. Iată pasajul care ilustrează viziunea lui Baltazar cu privire la proiectul de Cortină a Teatrului Național, așa cum apărea el în 1905. Tonalitatea generală trebuie să fie una simplă, fără multe variațiuni, dacă se poate să se apropie de acele camaieux sau grisaille, preparate numai în două tonuri. Numai desenul, desenul să fie corect
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceasta, criticul se împotrivește importului de artă decorativă străină, imitațiilor străine, invocând în sprijinul său un critic norvegian: "(...) dl Danilovitz reproșează decoratorilor norvegieni tocmai această rătăcire, afirmată prin înclinarea acestor decoratori către arta secesionistă nemțească"167. Întâmplător sau nu, decorarea cortinei teatrului Național din Praga de către Hynais, artist educat în Franța la Școala de Belle Arte din Paris, eveniment punctat de numeroase dificultăți și obstacole constituia punctul de inflexiune pentru introducerea unui decorativism afin Art Nouveau-lui. Hynais oferea o soluție ingenioasă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
introducerea unui decorativism afin Art Nouveau-lui. Hynais oferea o soluție ingenioasă de transfer a neobarocului care-și avea tradiția prestigioasă într-o pictură de factură decorativă. "Acceptarea sa a reprezentat triumful gustului acum unanim pentru arta contemporană franceză. Într-adevăr, cortina pentru scena Teatrului Național a fost cu adevărat prima inițiativă majoră din Praga în aplicarea unui concept de Neo-baroc la o imagine decorativă, și a anunțat stilul Art Nouveau"168. Se deschidea o astfel de oportunitate și pentru artistul român
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Praga în aplicarea unui concept de Neo-baroc la o imagine decorativă, și a anunțat stilul Art Nouveau"168. Se deschidea o astfel de oportunitate și pentru artistul român? În orice caz, Apcar Baltazar sesizează importanța simbolică a unei astfel de cortine, care să inițieze o schimbare de perspectivă în spațiul public cu privire la arta decorativă. Pasajul descriptiv merită redat în întregime: "Pe un fond care simulează o primă draperie, am distribuit în tonuri foarte discrete, aproape contopite cu culoarea generală a draperiei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
templul artelor -, evidențiat printr-un templu antic, către fundalul decorului"169. Caracterul de sinteză al proiectului iese în evidență prin folosirea unui efect de grisaille, utilizând însă stilistica artei decorative bizantine și populare, transferând dinspre ilustrația de carte bizantină spre cortină motive decorative, scontând un efect dramatic cam facil. Putem observa că Baltazar avea la dispoziție și o soluție de compromis pentru gustul unui public conservator, unde muzele antice ar fi urmat să apară deghizate în zânele basmelor românești ca la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]