4,034 matches
-
Hal Burgess pune pe piață prima pereche de blugi „prespălați”. La sfârșitul anilor ’70, blugii au început să fie fabricați și în alte țări decât America, astfel au ajuns să fie purtați de oameni din întreaga lume. Statele comuniste din Cortina de Fier nu au fost ferite de asaltul blugilor deși erau considerați un simbol al „decadenței occidentale”. Tinerii erau tot mai atrași de ei și-i cumpărau de pe piața neagră sau din magazine de tip consignație la prețuri care echivalau
Blugi () [Corola-website/Science/325609_a_326938]
-
Prea-Înalt” și controlată de mari forme care se conturează în spatele scenei. Mimii vânează o „fantomă”, pe care nu o pot captura, alergând în jurul ei în cerc. În cele din urmă, un monstruos „trup târâș” apare și-i mănâncă pe mimi. Cortina finală cade jos, „un giulgiu mortuar”, semnalând sfârșitul „tragediei «Om»” al cărei erou este doar „”. Mama și tatăl lui Poe au fost ambii actori, iar poemul folosește metafore din teatru pe parcursul prezentării vieții umane la un nivel universal. Poemul pare
Viermele biruitor () [Corola-website/Science/325773_a_327102]
-
fratele său Danny, a fost "Catch a Star!" din 1950. Prima sa piesă produsă pe Broadway, pe scena Teatrului Brooks Atkinson, a fost „Come Blow Your Horn”, care a fost jucată succesiv de 678 de ori. Șase săptămâni după căderea cortinei, a urmat o a doua creație, musicalul „Little Me”. Deși nu a atras o audiență prea mare, el i-a adus lui Simon cel dintâi premiu Tony. În total Neil Simon a obținut în cursul lungii și prolificei sale cariere
Neil Simon () [Corola-website/Science/325837_a_327166]
-
care a fugit. Puțini câini au reușit să ajungă în S.U.A, iar până la sfârșitul anilor '70 rasa a fost refăcută. Toți Havanezii din ziua de azi provin din cei 11 mici imigranți care au fost salvați de aripa „Cortinei de Fier” și revoluțiile din Cuba. Remarcabil, de-a lungul timpului tipul Havanez a rămas practic neschimbat conform picturilor din secolul XVIII. Fiind încă considerați rari popularitatea lor este în creștere. Pentru a-l păstra acum și pentru viitor este
Bichon Havanez () [Corola-website/Science/325071_a_326400]
-
duce familia la scoala, dar aici se întâlnește cu sora să, Karen și cu copii ei care joacă în aceiași scenă a Nașterii. Ca să nu fie văzuți de lume, prim-ministrul și Natalie se ascund în spatele scenei, dar la sfarsit cortina cade și toată lumea îi vede sărutându-se. Prim-ministrul exclama: "Oh, se pare că întâlnirea noastră nu va mai fi așa de secretă în cele din urmă" în timp ce oamenii din sală le fac poze. Daniel (Liam Neeson), prietenul lui Karen
Pur și simplu dragoste () [Corola-website/Science/324624_a_325953]
-
formată din 8 medici, a fost că este sănătos. Au urmat discuții cu mai mulți lideri sindicali din Franța, și la 18 aprilie 1978 participă la o nouă conferință de presă în problema creării de sindicate libere în țările din spatele Cortinei de Fier. La 27 aprilie 1978 a părăsit Parisul pentru a se întoarce în România. La postul de trecere de frontieră Curtici a fost expulzat, fiind trimis înapoi în Occident cu alt tren. S-a întors la Viena de unde a
Vasile Paraschiv () [Corola-website/Science/322197_a_323526]
-
Grare din Paris, Galeria Hermanns din München, Galleria Lorenzelli din Milano și la Galeria Edurne din Madrid. În anii următori lucrările sale au fost expuse în multe țări europene, dar și în Brazilia, Japonia și Statele Unite. În 1990, după căderea Cortinei de Fier, expoziții retospective Diet Sayler au fost prezentate și în Estul Europei, la Muzeul Ceh din Praga, Dum Umeni din Brno, Muzeul Vasarely din Budapesta, BWA din Lublin și la Muzeul Național de Artă din București și altele. Seria
Diet Sayler () [Corola-website/Science/329872_a_331201]
-
datorită înfrângerii în alegerile generale. Churchill avea să pretindă mai târziu că nu a fost niciodată de acord cu linia de demarcație Oder- Neisse, iar în faimosul său discurs de pe 5 martie 1946, (cel care urma să facă celebră sintagma „Cortina de fier”) avea să declare: Pe 16 august 1945 a fost semnat un acord de frontieră. O parte a frontierei RSS Bieloruse a fost mutată spre răsărit. Voblastul Belastok a fost împărțit între Polonia (Voevodatul Białystok) și Belaus (Voblastul Brest
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
unui stat în Germania de Vest, măsuri energice pentru a păstra comuniștii departe de putere în Franța și în special Italia, precum și măsuri de securitate care cu puțin peste un an, a rezultat în crearea NATO și desenarea definitivă a Cortinei de Fier până la căderea comunismului în 1989.
Lovitura de stat din Cehoslovacia din 1948 () [Corola-website/Science/327185_a_328514]
-
lume. Autorul își imaginează posibilitatea de a scrie o piesă de teatru. Fiind istoric al religiilor, el ar scrie o piesă care "„rezumă și totodată explică întreaga istorie a religiilor”". La începutul piesei, un actor ar apărea pe scenă în fața cortinei coborâte și ar rosti spectatorilor de trei ori cuvântul "„”", afirmând că acest cuvânt este tot ce avea să le spună. Apoi, el ar pleca, iar publicul va rămâne nedumerit în sală. După un timp, în sală va izbucni un vacarm
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
iar publicul va rămâne nedumerit în sală. După un timp, în sală va izbucni un vacarm, iar dintr-un colț se va ivi un alt actor ce va ruga publicul să facă liniște pentru că piesa de teatru se joacă în spatele cortinei coborâte. În timp ce din spatele cortinei se aud voci, actorul le spune spectatorilor că zgomotele din sală îi deranjează pe interpreții din spatele cortinei. El îi ceartă că nu au înțeles cuvântul simplu rostit de actorul ce apăruse anterior. În acest moment, o
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
nedumerit în sală. După un timp, în sală va izbucni un vacarm, iar dintr-un colț se va ivi un alt actor ce va ruga publicul să facă liniște pentru că piesa de teatru se joacă în spatele cortinei coborâte. În timp ce din spatele cortinei se aud voci, actorul le spune spectatorilor că zgomotele din sală îi deranjează pe interpreții din spatele cortinei. El îi ceartă că nu au înțeles cuvântul simplu rostit de actorul ce apăruse anterior. În acest moment, o parte din spectatori se
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
va ivi un alt actor ce va ruga publicul să facă liniște pentru că piesa de teatru se joacă în spatele cortinei coborâte. În timp ce din spatele cortinei se aud voci, actorul le spune spectatorilor că zgomotele din sală îi deranjează pe interpreții din spatele cortinei. El îi ceartă că nu au înțeles cuvântul simplu rostit de actorul ce apăruse anterior. În acest moment, o parte din spectatori se ridică în picioare și protestează că ei nu sunt public de rând și că s-au pregătit
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
de actorul ce apăruse anterior. În acest moment, o parte din spectatori se ridică în picioare și protestează că ei nu sunt public de rând și că s-au pregătit în timpul verii pentru a înțelege piesa de teatru. Actorul ridică cortina pe jumătate, iar spectatorii văd pe scenă o femeie tânără și frumoasă ce ținea mâinile la spate (ca și cum ar fi fost legate), iar în fața ei se afla un bărbat bătrân, încruntat și cu privirea pironită în pământ. Acesta din urmă
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
ce ținea mâinile la spate (ca și cum ar fi fost legate), iar în fața ei se afla un bărbat bătrân, încruntat și cu privirea pironită în pământ. Acesta din urmă dispare imediat în culise, iar în acel moment fața fetei se luminează. Cortina se coboară imediat, iar spectatorii aplaudă. În acel moment, din spatele cortinei apare fata tânără și frumoasă din scena anterioară. Ea îi ceartă pe spectatori că deranjează desfășurarea piesei de teatru. Fata se uită la actor și-i spune că publicul
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
în fața ei se afla un bărbat bătrân, încruntat și cu privirea pironită în pământ. Acesta din urmă dispare imediat în culise, iar în acel moment fața fetei se luminează. Cortina se coboară imediat, iar spectatorii aplaudă. În acel moment, din spatele cortinei apare fata tânără și frumoasă din scena anterioară. Ea îi ceartă pe spectatori că deranjează desfășurarea piesei de teatru. Fata se uită la actor și-i spune că publicul nu înțelege nimic din ceea ce se petrece pe scenă. La cererea
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
sunt crezuți a fi ignoranți, iar din spatele scenei apare Darius, un actor îmbrăcat în costum de epocă. El imploră publicul să facă liniște, spunând că fiecare voce din piesă reprezintă un secol, un simbol sau un profet. Spectatorii cer ridicarea cortinei, dar actorii spun că ei nu pot să o ridice pentru că ea a fost lăsată înainte de începerea spectacolului pentru că acesta este adevărul istoric. În timp ce spectatorii trăiesc în anul 1964, actorii retrăiesc întreaga istorie a religiilor. Cortina nu poate fi ridicată
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
profet. Spectatorii cer ridicarea cortinei, dar actorii spun că ei nu pot să o ridice pentru că ea a fost lăsată înainte de începerea spectacolului pentru că acesta este adevărul istoric. În timp ce spectatorii trăiesc în anul 1964, actorii retrăiesc întreaga istorie a religiilor. Cortina nu poate fi ridicată pentru că Dumnezeu nu mai există pentru oamenii care fac parte din societatea occidentală modernă, moartea lui fiind proclamată de Friedrich Nietzsche pe la 1880-1882. Directorul intervine și spune că potrivit autorului, înainte de a muri, Dumnezeu și-a
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
istoriei religiilor, văzută ca theatrum mundi. Piesa încearcă să rezume și să explice întreaga problematică a istoriei religiilor, raportată la epoca modernă. Nuvela este formată din dialogul autorului, directorului și actorilor cu publicul din sală, fiind puse în discuție rolul cortinei coborâte, delimitarea timpului și a elementelor de decor. Lumea revelată de actori este considerată a fi "„o suprarealitate, un topos transcendent la ale cărui semnificații ultime au acces doar cei capabili să recunoască și să interpreteze semnalele sacrului”". Decorul format
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
spiritul conștientizează că el nu a fost niciodată înlănțuit și se redescoperă pe sine. Fiecare voce din piesă reprezintă „un secol, un simbol, un profet”. Scena capitală a nuvelei, care oferă cheia de interpretare asupra întregului, este cea în care cortina se ridică pe jumătate, dezvăluind spectatorilor imaginea unei femei tinere și frumoase, cu mâinile legate la spate sub privirile unui bărbat aproape bătrân, care privește încruntat și apoi dispare în spatele scenei. Bătrânul care veghează cu îngrijorare și încruntare somnul tinerei
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
îl reprezintă „descifrarea semnificațiilor simbolice secrete ale evenimentelor istorice”. Actul soteriologic pus în scenă de actori are scopul de a produce metanoia, o stare de trezire a spiritului prin care se ajunge la îndumnezeire. Între actori și spectatori se află cortina care separă cele două lumi care întrețin raporturi diametral opuse cu timpul. Ea există pentru spectatori (oamenii moderni), dar nu și pentru actori (oamenii inițiați). Oamenii moderni sunt captivi într-un timp istoric în care Dumnezeu a murit, fiind lipsiți
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
să înțeleagă și să trăiască misterul creației. Oamenii observă lumea sacră reprezentată pe scenă, dar, în ciuda faptului că afirmă că s-au pregătit pentru a înțelege, ei nu-i înțeleg semnificația. Publicul și actorii trăiesc în două timpuri diferite, iar cortina împarte oamenii în stăpâni ai timpului sacru și robi ai timpului istoric. Cortina cade o singură dată însă nu odată cu moartea individului, după cum șoptește un spectator, ci cu producerea rupturii între cei care cred că Dumnezeu a murit și nu
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
scenă, dar, în ciuda faptului că afirmă că s-au pregătit pentru a înțelege, ei nu-i înțeleg semnificația. Publicul și actorii trăiesc în două timpuri diferite, iar cortina împarte oamenii în stăpâni ai timpului sacru și robi ai timpului istoric. Cortina cade o singură dată însă nu odată cu moartea individului, după cum șoptește un spectator, ci cu producerea rupturii între cei care cred că Dumnezeu a murit și nu mai percep misterul divin și cei care cred că Dumnezeu nu a murit
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
să folosească această formă a numelui cu care va semna ca autor. Ovidiu Bogza a scris în tinerțe în publicația „Balonul. Revistă umoristică” finanțată de Ion Tomoșeanu (revistă sapirografiată, „editată de Gion Tomșeneanu”, 1933). A scris o piesă de teatru, „Cortina”, în 1929, pe care a pus-o în scenă la Buștenari, cu o trupă de amatori. Scrierile sale au un ton vioi, ironic dar pozitiv, fiind inspirate din realitatea imediată și având o pronunțată tentă autobiografică.
Ovidiu Bogza () [Corola-website/Science/330846_a_332175]
-
Cazimir al III-lea cel Mare pe panta văii Vistula, pentru a servi ca un refugiu în timpul expedițiilor de vânătoare din apropiata Pădurii Niepołomice. Castelul este constituit din trei turnuri, clădiri în aripa de sud și de est și pereți cortină în jurul curții. Sigismund I cel Bătrân i-a reconstruit structura, dându-i forma unui patrulater cu o curte interioară. Grădinile reginei Bona Sforza au fost situate pe flancul sudic. În 1550 marele incendiu a distrus aripile de est și nord
Castelul Niepołomice () [Corola-website/Science/329294_a_330623]