7,252 matches
-
osânda” acelei țări, „că-i tot schimba domnii adése, și-l blăstăma toată țara291, și închiderea ei printre pricinile ce au dus la uciderea Prințului Aurului) - era în bună măsură constituită în zestrea pe care un alai impresionant, descris de cronicari, a dus-o în 1694 la Iași. Foaia de zestre, alcătuită „cu mila lui Dumnezeu” la 13 octombrie 1693, enumera: „1 iie cu lésă de mărgăritare împletită, za taleri 500; 2 ii iar cu mărgăritar și cu sârmă, za taleri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ajungeau, într-un fel sau altul, în Apus, Doamnele noastre nu se sfiau să adopte veșmintele acelor locuri. Ele se adaptau firesc la codul vestimentar al „celorlalți” - cum a făcut Doamna lui Grigore I Ghica, aflată la Veneția (căci - zice cronicarul - „când fu leatul 7173, iar Gligorașco temându-se de turci să nu-l prinză pentru vina lui ce au făcut de au fugit cu oștile de la Leva, el s-au sculat cu doamnă-sa dănpreună de au fugit în Ardeal
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cărare pe mijloc și îmbrăcat în armură; inscripția: „Giovanni Gregorio Gika, principe di Valachia. Anno 1663” - redobândise tronul la „leat 7180”, iertat de turci), mai sus pomenita Doamnă a „lepădat hainele acelea [care erau «foarte frumoaseț - nu se peste abține cronicarul să constate] și au luat românești”327. A reintrat, adică, sub presiunea circumstanțelor, în normele codului și ale cutumei. Și totuși, elementele apusene pătrundeau chiar în rigidul costum de ceremonie. într-o miniatură, Doamna Elena a lui Matei Basarab poartă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
corespondență cu soțiile juzilor din Brașov, cărora le cerea modele pentru împletituri și semințe de flori. Cu siguranță că brașovencele îi mai trimiteau și alte cele, poate veșminte de croială europeană, căci în tabloul votiv din biserica Mănăstirii Arnota sora cronicarului Udriște Năsturel este înfățișată cu o „freză” albă (în Europa așa ceva se purta către sfârșitul veacului al XVI-lea) în jurul gâtului 329. Veșmintele unei văduve pribege Inventarul obiectelor aflate în tezaurul Doamnei Voica, văduva lui Mihnea Vodă cel Rău (ucis
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în jurul gâtului 329. Veșmintele unei văduve pribege Inventarul obiectelor aflate în tezaurul Doamnei Voica, văduva lui Mihnea Vodă cel Rău (ucis în Ardeal. „Și veni mâniia lui Dumnezeu pre Mihnea Vodă, al doilea Iulian - scrie cutremurat Gavriil Protul, preluat de cronicarii munteni -, și fu rănit de viteazul Dumitru Iacșici și muri. Pre carele trimisese Dumnezeu ca și pre sfântul mucenic Mercurie asupra păgânului Iulian, și ca pre sfeti Nestor de au ucis pre Liia, cu ruga lui sfeti Dimitrie...”), ne poate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Titlul versiunii românești: Evul Mediu masculin. Despre dragoste și alte eseuri, traducere de Constanța și Steliana Oancea, București, Editura Meridiane, 1992 ( versiune citată și mai sus). 2. Georges Duby, op. cit., [vers. rom.], p. 5. 3. Am folosit textele editate în Cronicari munteni, selecția textelor, studiu introductiv, note, comentarii și glosar de Dan Horia Mazilu, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă - București, Editura Univers enciclopedic, 2004. 4. Vezi și Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche, vol. II, București, Editura
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, Editura Univers enciclopedic, 2000, p. 118. Opinia lui Dan Cernovodeanu în Știința și arta heraldică în România, București, Editura științifică și enciclopedică, 1977, p. 113. 23. Vezi Constantin C. Giurescu - Dinu C. Giurescu, op. cit., vol. II, p. 296. 24. Cronicari munteni, ediție de Mihail Gregorian, prefață de Dan Horia Mazilu, vol. II, București, Editura Minerva, col. BPT, 1984, p. 103. 25. Ibidem, vol. I, p. 137. 26. Ibidem. 27. Ibidem, vol. II, pp. 101, 104-105. Și Matei al Mirelor, cărturarul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
două acte din D.R.H., B. țara Românească, vol. IV, pp. 235-236, 285-286. 46. Grigore Ureche, Letopisețul țării Moldovei, ed. cit., pp. 248-249. 47. Ibidem, p. 252. 48. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 197. 49. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 335. 50. Pentru textele cronicarilor munteni m-am folosit - mai sus am mai trimis la ele - de ediția lui Mihail Gregorian, retipărită parțial la Editura Minerva, în colecția B.P.T., vol. I-III, prefață și tabel cronologic de Dan Horia Mazilu, București, 1984 (un alt „decupaj
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai sus am mai trimis la ele - de ediția lui Mihail Gregorian, retipărită parțial la Editura Minerva, în colecția B.P.T., vol. I-III, prefață și tabel cronologic de Dan Horia Mazilu, București, 1984 (un alt „decupaj” al scrisorilor) și de Cronicari munteni, selecția textelor, studiu introductiv, note, comentarii și glosar de Dan Horia Mazilu, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă - Editura Univers enciclopedic, 2004 (cu „decupajul” meu operat pe edițiile academice). 51. Rivalul lui Stoica Ludescu, nenumitul cronicar al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Cronicari munteni, selecția textelor, studiu introductiv, note, comentarii și glosar de Dan Horia Mazilu, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă - Editura Univers enciclopedic, 2004 (cu „decupajul” meu operat pe edițiile academice). 51. Rivalul lui Stoica Ludescu, nenumitul cronicar al Bălenilor (eu cred în existența unei Cronici a Bălenilor ce trebuie separată - în „complexul” numit Istoriile domnilor țării Rumânești - de Cronica despre Nicolae Mavrocordat a lui Radu Popescu), știe câteodată mai multe amănunte. Chiar dacă înșiră grozăvii, fraza lui are
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, la 31 martie 1545, Mircea [Ciobanul] a executat șase din marii dregători ai predecesorului său, extrădați din Transilvania la cererea sultanului, în frunte cu frații Coadă vornicul și Radu comisul, «după ce i-a muncit multț ca să-și declare averile”. Cronicarii străini vorbesc - exagerând, desigur - despre 48 de victime ori chiar de peste 200 de boieri tăiați de „tiranul crud”. Generalul Castaldo îi scria regelui Ferdinand I, în 1552, că Mircea Ciobanul ar fi omorât mai mult de 1.600 de boieri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, Editura Academiei R.S.R., 1983, pp. 19-20. 69. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 23-24. 70. Vezi Andrei Pippidi, Tradiția politică bizantină..., p. 19. 71. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 334. 72. Ibidem, p. 335. 73. Vezi Nicolae Iorga, în Cronicari munteni, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a II-a, tom. XXI, 1898-1899 (și extras, C. Göbl, București. 1899, p. 95). 74. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 106. 75. Nicolae Stoicescu, op. cit., pp. 128-129. 76. Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în lumea românească veche, Iași, Editura Polirom, 2006, pp. 235-238. 120. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 687. 121. Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. II, București, Editura științifică și enciclopedică, 1976, p. 296. 122. Pentru textele cronicarilor moldoveni, am folosit și următoarele ediții: Grigore Ureche, Letopisețul țării Moldovei, ediție îngrijită, studiu introductiv, indice și glosar de P.P. Panaitescu, ediția a II-a, revizuită, București, E.S.P.L.A., 1958 (mai sus am pomenit ediția Constantin Giurescu din 1916, la care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Noi am pierdut tot ce am avut pre lumea aceasta. Să păstrăm însă sufletele noastre, și să plătim păcatele noastre cu sângele nostru” (Evenimentele..., în Operele principelui Dimitrie Cantemir, ediția G. Sion, vol. V, București, 1878, pp. 27-28). 130. în Cronicari munteni, ediția D.H. Mazilu, p. 542. 131. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 252. 132. Axinte Uricariul, A doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat, în Letopisețile Moldovei și Valahiei, ediția a II-a, vol. II, București, 1872, p. 163. 133. Anton Maria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 106. 140. Nicolae Iorga, Viața femeilor în trecutul românesc, p. 113; vezi, de același, Știri nouă privitoare la familia lui Petru Șchiopul, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. XII, mem. 18, București, 1932. 141. Cronicari munteni, ed. cit., vol. II, p. 102. 142. Ibidem, vol. I, p. 137. 143. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 404. 144. Vezi Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, ediție îngrijită de Dinu C. Giurescu, vol. III, București, Editura All
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 326. 187. Ibidem, pp. 322, 340-341. 188. Ibidem, p. 348. 189. Ibidem, p. 349. 190. Ibidem, p. 443. 191. Cel ce încercase, fără succes, să-l otrăvească pe marele vornic Coste Bucioc. A scăpat Bucioc de otrava lui Grațiani (cronicarul ne spune că avea un antidot), dar, capturat de tătari, în 1620, a fost tras în țeapă de Schender pașa (Ibidem, p. 347). 192. Ibidem, p. 404. 193. Ibidem, p. 446. 194. Ibidem, p. 55. 195. Ibidem, p. 74. 196
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din bisericile României, fasc. I, p. 14. Vezi de același, Istoria românilor în chipuri și icoane, p. 64. (Doamna Clara, Doamna Cătălina), 66 (Doamnei Marinca a lui Alexandru cel Bun), 74 etc. 326. Vezi Istoriia țării Rumânești... (Letopisețul Cantacuzinesc), în Cronicari munteni, ed. cit., p. 198. 327. Cronica Bălenilor, în Cronicari munteni, ed. cit., p. 373. 328. Corina Nicolescu, Costumul de curte..., p. 10. 329. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, p. 346. 330. Vezi Eudoxiu de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Istoria românilor în chipuri și icoane, p. 64. (Doamna Clara, Doamna Cătălina), 66 (Doamnei Marinca a lui Alexandru cel Bun), 74 etc. 326. Vezi Istoriia țării Rumânești... (Letopisețul Cantacuzinesc), în Cronicari munteni, ed. cit., p. 198. 327. Cronica Bălenilor, în Cronicari munteni, ed. cit., p. 373. 328. Corina Nicolescu, Costumul de curte..., p. 10. 329. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, p. 346. 330. Vezi Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente..., vol. XV, pp. 225-226; vol. II, p. 303
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
op. cit., vol. I, pp. 159-160, 181, 197, 222-223, 231, 240, 383. 337. Ibidem, vol. I, p. 221. 338. Ibidem, vol. I, p. 346. 339. Vezi Corina Nicolescu, Costumul de curte..., p. 16. 340. Nicolae Iorga, op. cit., p. 69. 341. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 284. 342. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 129. 343. După Al. Alexianu, op. cit., vol. I, pp. 203-205. Inventar publicatat în Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. VIII (1376-1650), București, 1894, p. 84
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
231, 240, 383. 337. Ibidem, vol. I, p. 221. 338. Ibidem, vol. I, p. 346. 339. Vezi Corina Nicolescu, Costumul de curte..., p. 16. 340. Nicolae Iorga, op. cit., p. 69. 341. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 284. 342. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 129. 343. După Al. Alexianu, op. cit., vol. I, pp. 203-205. Inventar publicatat în Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. VIII (1376-1650), București, 1894, p. 84. 344. Letopisețul țării Moldovei până la Aron Vodă (1359-1595
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vornicul, Istratie logofătul și alții de Simion Dascălul, ediție de Const. Giurescu, cu o prefață de I. Bogdan, București, Socec, 1916, p. 148. 345. Cronicile slavo-române,. ed. cit., p. 101. 346. Letopisețul țării Moldovei..., ed. cit., p. 149. 347. Vezi Cronicari munteni, ed. cit., p. 279. 348. în scrisorile Doamnei Elena „intitulatio” era chiar în limba slavonă: „Elena gospožda, božieju milostiju načalnica Zemle Vlašskoe” (Nicolae Iorga, Viața femeilor..., p. 207). 349. Nicolae Iorga, Viața femeilor în trecutul românesc, Vălenii-de-Munte, „Neamul Românesc
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Grădiștea, Vlașca, unde își avea curțile; mai înainte - în 1654 - ctitorise schitul Bunea); Tudor Greceanu și-a sfârșit viața îmbrăcat în rasă monahală și, cu siguranță în schitul pe care el l-a ctitorit în satul Greci; Șerban Greceanu, fratele cronicarului Radu Greceanu (a zidit biserica din Dragomirești, localitatea sa de baștină); Hrizea din Popești, tatăl cronicarului Radu Popescu (ctitor - în 1676 - al bisericii din Popești - Rumâni, înglobată azi în București); Stroe Leurdeanu, mare vornic (a ctitorit, în 1646, biserica din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a sfârșit viața îmbrăcat în rasă monahală și, cu siguranță în schitul pe care el l-a ctitorit în satul Greci; Șerban Greceanu, fratele cronicarului Radu Greceanu (a zidit biserica din Dragomirești, localitatea sa de baștină); Hrizea din Popești, tatăl cronicarului Radu Popescu (ctitor - în 1676 - al bisericii din Popești - Rumâni, înglobată azi în București); Stroe Leurdeanu, mare vornic (a ctitorit, în 1646, biserica din Golăești, locul de „temei” al neamului); Udriște Năsturel, al doilea logofăt și mare spătar înainte de moarte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Târgoviște și Mănăstirea Seaca, unde și-a aflat, se pare 18, mormântul; grecul Pano (Pană), om de credință al lui Simion Movilă, și-a găsit mormântul la Mănăstirea bucureșteană Sfânta Ecaterina, căreia i se zice și „mănăstirea lui Pană vistiernicul”; cronicarul lui Mihai Viteazul, marele logofăt Teodosie Rudeanu, a fost îngropat la Mănăstirea Flămânda (la 28 mai 1621), ctitoria sa; marele vistier Stoichiță, apropiat al lui Radu Șerban, a ridicat o mănăstire la Strâmba, satul său, și a fost înmormântat acolo
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a fost ctitor la Mănăstirea Humor, și a fost înmormântat acolo; Gavril Trotușan, și el mare logofăt, dar „hiclean” față de Petru Rareș, (acesta l-a și ucis în 1541), a fost înhumat în ctitoria sa de la Părhăuți); Nestor Ureche, tatăl cronicarului, a fost îngropat (călugăr fiind) la Mănăstirea Secu, ctitorită de el; Solomon Bărbădeanu, mare logofăt, a ctitorit Mănăstirea Bogdana și a fost îngropat acolo; marele spătar Dumitru Buhuș, tatăl Anastasiei (viitoarea Doamnă a lui Gheorghe Duca), a ridicat o biserică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]