4,789 matches
-
religii politice. Și, dacă se va vorbi despre „spirit critic“ în legătură cu Junimea, această categorie intelectuală este inseparabilă, cum notează Tudor Vianu la 1944, de modestia pe care educația junimistă o imprimă acțiunii culturale. Junimea propune, odată cu criticismul care îi este definitoriu, o pedagogie a măsurii și a echili brului. Simțul proporțiilor, în artă, ca și în politică, este corolarul acestei opțiuni fondatoare. Realiști în politică, junimiștii vor ști să delimiteze politica față de drepturile obiectivității științifice și de acele ale inspirației artistice
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, studiu introductiv de Eugen Simion, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă: Univers Enciclopedic, București, 2005, pp. 655- 656.</ref> Junimism, conservatorism și moderație. O încercare de contextualizare Unul dintre elementele definitorii ale receptării Junimii în mediul cultural românesc este tendința de a distinge între acțiunea politică și reflecția intelectuală asupra politicului, pe de o parte, și campaniile destinate să impună un nou canon și să stabilească o direcție de evoluție în
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Rolul și importanța burselor au crescut mult în ultimul timp, datorită mai multor cauze, dintre care menționăm : • bursa, în sens larg, are rolul de legătură între excedentul de fonduri neutilizate și necesitățile economice, economiile investitorilor transformându-se în capital; • rolul definitoriu al bursei, în sens larg, este de piață secundară, asigurâd astfel un suport pentru piața primară, unde se concentrează cererea și oferta unor mărfuri, titluri, valori, trate, bilete la ordin, navluri, valute etc.; • bursa constituie locul unde se concentrează un
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
aibă loc. De aceea cred că, atunci când analizăm un program de cercetare a istoriei recente a României, este extrem de important să ne aplecăm în primul rând asupra agendei morale. Din păcate, preocuparea pentru chestiunile morale nu a fost o caracteristică definitorie a istoriei recente din România, unde „trădarea cărturarilor” a constituit o problemă timp de peste două secole. (De altfel, explicarea acestui fenomen se numără printre aspectele dificile ale cercetării care vor fi identificate în continuare.) Articularea unei dimensiuni morale istoriei întâmpină
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu au nici un motiv să considere popoarele slave vecine inferioare. Mitul istoric central al românilor a fost, în perioada interbelică, cel al lui Mihai Viteazul, în jurul căruia, în 1918-1919, oamenii de stat și-au formulat revendicările. Consistența acestei argumentații este definitorie, tot atât cât este și cea a Regatului Sfântului Ștefan sau a „dreptului statelor boemiene”. Cazul Iugoslaviei. în acest spațiu a predominat un „naționalism intern”, manifestându-se prin competiția dintre sârbi și croați pentru supremație. Fiecare parte avea argumentele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România, 1930-1944”, ni se oferă o microistorie a acestei formațiuni politice în primele două decenii de existență. Se (re)afirmă că PCdR a fost o formațiune marginală în viața politică românească până la sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale. E definitoriu că practicile utilizate de partid în această perioadă aveau să determine inclusiv intervalul de aproape jumătate de veac în care s-a aflat la putere. Partidul a fost strict dependent de Moscova, având în vedere că era secție a Internaționalei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dacă tot ceea ce spun sau scriu gânditorii situați sau situabili în postmodernitate poate trece drept speculație sau teorie, ceea ce pot ei face, ceea ce cu un cuvânt tradițional pe care Derrida îl refuză, se numește "metodă", devine cu adevărat important și definitoriu. Și deconstrucția este până într-atît de specifică încît am putea atribui numele ei postmodernismului, numindu-l în formula lui cea mai pură și mai acută, deconstructivism. Deconstrucția este formula unei "hermeneutici slabe", născută din întrețeserea hermeneuticii heideggeriano-gadameriene cu semiologiile structuraliste
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro ISBN: 978-606-520-872-8 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MAXIM, ȘTEFAN Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu și cu semenii săi / Maxim Ștefan. Iași : PIM, 2010 Bibliogr. ISBN 978-606-520-872-8 2 CAPITOLUL 1 ELEMENTE DEFINITORII ALE COMUNICĂRII EFICIENTE Comunicarea este o componentă esențială a vieții în general, componentă care trebuie să fie înțeleasă cât mai corect pentru a putea fi eficientă. În zilele noastre, la nivelul fiecărui individ, dar și în cadrul vieții sociale, se remarcă
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
literare, elevii fac referiri la personaje, la însușirile lor fizice și sufletești, precum și la fapte și întâmplări în care se reflectă acestea. În limbajul de specialitate privind compozițiile, caracterizarea este un tip de compunere în care se înfățișează trăsăturile esențiale, definitorii ale unui obiect, fenomen, ale unei ființe, opere literare. Caracterizarea personajelor din lecturile cunoscute sunt destul de dificile și de aceea se insistă cu precădere asupra semnalării unor caracteristici și legarea acestora de o serie de manifestări ale personajului. În primele
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
și 1939 sau despre cele ale lui Felix Aderca din "Vremea" anului 1937, adunate apoi în volumul "Mărturia unei generații". Acestea din urmă, cel puțin, sunt reținute de istoria jurnalisticii românești, dar și de istoria literaturii ca acte de presă definitorii pentru orientarea filosofică a unei generații și ca mărturii de creație ale unor personalități marcante ale perioadei respective. L-am nedreptăți pe Ion Biberi dacă nu am aminti, printre reliefurile distincte ale genului, ampla sa anchetă din 1946 intitulată "Lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pericol" reprezentat de prezența evreilor în cazul unei eventuale debarcări sovietice fie în Odessa, fie în regiunile învecinate 77 a comunicat celor prezenți decizia sa de a deporta evreii din Odessa. Întrucât dialogul dintre mareșalul Antonescu și guvernatorul Alexianu este definitoriu pentru concepțiile antisemite ale Conducătorului statului, precum și pentru cruzimea manifestată față de evrei în anumite situații, îl vom reda în întregime: "Mareșal I. Antonescu: Pe jidanii din Odessa te rog să-i scoți imediat din oraș, pentru că din cauza rezistenței Sevastopolului ne
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu vârf și aici și în străinătate. Din pasiunea de a descifra propria țară ascunsă de prejudecăți și falsificări fie politice, fie individuale, ea a pus în paginile romanului ei România secolului XX, prin vocile sale de o colorată diversitate, definitorii. Nu exista Google (începem să uităm) și, mult mai rău încă, cele mai interesante materiale erau ținute la „fond secret“. Pentru acest roman, Gabriela a căutat jurnale în manuscris, presă antebelică, mărturia celor care mai puteau povesti, a pus în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
și scriitori mici“. Protagonistul unui roman polițist semnat de Raymond Chandler nu este mai puțin interesant decât cel al unui roman de Joyce. Motto-ul pe care și-l alege Mircea Mihăieș pentru Metafizica detectivului Marlowe este, în acest sens, definitoriu: „Într-o lume în care plăcerile sunt de la magazinul de jucării, durerile nu pot fi de la fierărie“ (Macedonio Fernandez). Romanul lui Chandler depășește genul policier Raymond Chandler este un „revoluționar“ al romanului polițist, un talentat povestitor care reușește să readucă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
vizează dimensiunea nonintelectua lă a dotării superioare, de natură motivațională. Trăsăturile vizate sunt: capacitatea de a dezvolta niveluri înalte de interes, entuzi asm, implicare într-o problemă particulară, perseverență, tenacita te, răbdare, încredere în sine, optimism, etc. Creativitatea - este elementul definitoriu de utilizare al po tențialului înalt și al motivației puternice, orientat spre producerea de nou, neobișnuit, rar, ingenios. Pentru Renzulli, „comportamentul dotat” (gifted behaviour) constă în manifestări care reflectă o interacțiune între trei grupuri fundamentale de trăsături umane: aptitudini generale
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
religioase ale ființei umane. Marx este economist, iar Weber este mai mult decât atât. Primul vede capitalismul ca pe o lume a banului, al doilea îl vede ca pe o lume a omului. Pentru Marx banii și folosința lor sunt definitorii, pentru Weber determinant este elementul religios, cultural. Capitalistul lui Marx este un om lacom și rău, în permanentă căutare de profituri și care îi exploatează pe ceilalți. Capitalistul lui Weber este un ascet, care caută banul pentru că munca și dezvoltarea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ci doar firesc și naturalețe. 2.3. Spiritul capitalismului Ce înțelegem prin ,,spiritul capitalismului"? Există un ,,ceva" prin care lumea capitalistă trăiește și se afirmă? Ce diferențiază capitalismul de alte tipuri de construcție socială și culturală umană? Care sunt elementele definitorii ale spiritului capitalist? În ce ar consta acest ,,ceva"? Giddens ne oferă explicația în lucrarea sa ,,Sociologie". Este vorba despre dezbaterea pe care o provoacă în jurul operei lui Weber și a înțelesurilor pe care acest autor le dă modului de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pentru salvarea sufletului, are și obligația de a se îngriji de necesitățile pe care le implică viața pământeană 219. ,,Muncește! Este o deviză creștină, iar activitatea face parte din concepția creștină despre viață"220. Spre deosebire de orientali, creștinii își asumă ca definitoriu contactul cu natura, cu obiectele, cu mărfurile. Omul se vede și se manifestă în exteriorul ființei sale ca ființă care poate schimba și care acționează pentru schimbarea ordinii din jurul său. Și din acest motiv orientul pare atât de bizar occidentului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
reformatorii" nu le-au avut în vedere în secolul al XVI-lea. Chiar dacă ei nu s-au gândit la asta, drumul pe care l-au deschis este acela pe care îl descriem aici. Secolul despre care vorbim este un secol definitoriu, al bazelor sociale și economice, dar și religioase pentru ceea ce va urma. Trebuie să spunem din start că Reforma suferită de creștinism nu trebuie înțeleasă ca fiind o îndepărtare a omului de Dumnezeu, ci o îndepărtare a credinciosului de instituția
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
creditat ca având dreptate, deoarece numai un mediu înconjurător variat și provocator poate duce la dezvoltarea unei civilizații puternice. Pe de altă parte, nu trebuie să confundăm mediul înconjurător cu clima. Pentru dezvoltarea unei civilizații credem că elementul climatic este definitoriu și clima trebuie să fie blândă, să permită desprinderea omului de traiul și necesitățile zilnice și să permită astfel apariția a ceea ce Hegel numește conștiința de sine. Zona de nord a planetei deține condiții combinate unice de climă și mediu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și le pot pune la treabă în beneficiul personal și în beneficiul celorlalți. Concurența fără inhibiții între indivizi liberi și egali în fața legii a construit o lume dinamică, a competiției asumate. Capacitatea de crea norme și a le respecta este definitorie și face distincția dintre o lume civilizată și o lume în stagnare. Cooperarea socială este de fapt obligația și atributul final al omului liber. Nu există o lume a individualității în sine, iar omul este om doar prin cooperare cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
metalică nu ar fi putut-o face niciodată. Bancnota înseamnă bani care așteaptă în permanență investiția și investitorul din economia reală"290. Efectul de mobilizare a economiei pe care îl are moneda din hârtie este unul foarte mare, unic și definitoriu pentru lumea economică a capitalismului. Acest tip de monedă răspunde cel mai bine tendinței naturale a oamenilor de căutare și permanentă expansiune economică. Bancnota înseamnă capital, adică bani puși ,,la muncă" și capitalism, adică un nou mod de producție bazat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cicluri seculare (100-120 de ani); cicluri lungi(de 180 de ani); cicluri foarte lungi (de 500 de ani). În ceea ce ne privește, dincolo de toată literatura de specialitate și părerile exprimate în legătură cu ciclicitatea economică, considerăm ciclul de tip Kondratieff ca fiind definitoriu pentru evoluția economică, deoarece acest ciclu se bazează pe revoluțiile de ordin tehnic și tehnologic care apar în devenirea umană. Kondratieff a pus în evidență următoarele regularități empirice în existența ciclului economic căruia i-a dat numele 39: ,,Anii de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
poate ajuta să fim fericiți, după cum lipsa de caracter este rețeta sigură spre nefericire. Modul în care tratăm lipsurile și etapele dificile ale vieții, modul în care ne întristăm, dar și modul în care ne bucurăm de reușitele noastre, sunt definitorii pentru noi ca persoane fericite, în acord cu noi și cu lumea. Caracterul este cel care trebuie să ne dea autocontrolul în bătălia pentru fericire, autocontrol care ne diferențiază de lumea animală și tot prin caracter aflăm și conștientizăm bucuria
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
59 David Abulafia, Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas, București, 2014, p119. Pentru a vizualiza aversiunea grecilor față de sălbatici, autorul citat vorbește despre modul în care Homer i-a descris pe ciclopi. Redăm pasajul considerându-l definitoriu pentru cultura greacă: ,,Lui Homer nu i-a fost deloc greu să facă diferența dintre binefacerile civilizației și cele ale sălbăticiei. Ciclopii sunt "țâfnoși, fără lege", nu se deranjează să cultive pământul, ci totul crește de la sine și culeg ce
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lecția istoriei, www.mises.ro, pp. 18-19. 245 Ibidem, pp. 18-19. 246 Diarmaid MacCulloch, Istoria creștinismului, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 378. Autorul citat completează: ,,(...) în secolul al XIII-lea, sistemul de gândire al lui Toma - tomismul, marchează un moment definitoriu pentru teologia occidentului medieval. Corpul imens de scrieri lăsat de Toma marchează culmea entuziasmului Europei apusene pentru Aristotel". Op. cit., p. 377. 247 Friedrich Engels, Anti-Dühring în Karl Marx, Friedrich Engels, Opere, vol. 20, Editura Politică, București, 1964, p. 102. 248
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]