5,030 matches
-
pășeau surescitați înainte și înapoi pe trotuar, vorbind pe celulare, povestind prin ce trecuseră celorlalți asistenți din echipa lui Miller. Afară, Miller încerca să-mi explice cum stătea situația. Implica o stafie care vroia să-mi comunice ceva. Implica un demon care nu vroia ca această informație să-mi parvină. Existau astfel două forțe opuse una alteia în casă. Era destul de simplu. Totuși, ceea ce Miller definea ca „simplu“ nu se potrivea cu nimic din viața mea. Dar nu mai credeam în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
târziu descoperit în camera de oaspeți.) Mi-am adus aminte de ceva despre care mă avertizase Miller. Miller spusese că decontaminarea era necesară pentru ca să nu rămână nimic viu în casă înainte de a începe curățirea ei. De ce trebuia fumigată casa: spiritele, demonii, vor căuta orice entitate vie ca să-și „continue existența“ în interiorul ei. Întrebare: Și dacă păpușa se ascunsese, așteptând? Dacă Terby se ascunsese în casă? Dacă supraviețuise exterminatorilor? Dacă fusese pătrunsă de altceva? Conexiunea dintre păpușă și cuiburi era una sănătoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
greci - și nu numai atât! -, este încă o dată necesar să observăm că marile vocații născute sub tiranie trebuie să se exprime cu o fervoare și ascultând de o legitate pe care nu o pot înțelege decât cei posedați de același „demon al creației”!? Într-adevăr, ce pot înțelege outsiderii, grăbiți de a-și ocupa măruntele lor fotolii sceptice, criticiste, nu rareori drapate sub mantia fâlfâitoare a oportunismului cultural?!... Îndrăznim prin această digresiune a resuscita atmosfera acelor ani, și nu de a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a Aceluiași”. Am terminat micul roman al lui E.B. (Femeiă, în care tânăra mea eroină se sinucide de două ori, prima oară afectiv și sentimental și a doua oară fizic, reproșând iubiților ei vini aproape imaginare, posedată de un anume demon, cel al perfecțiunii, al absolutului iubirii, și am început a treia parte, Oglinzile carnivore, care trebuia să încheie tripticul răsturnat - Bătrâni, femei, copii, o epopee a copilăriei și a copilului universal ce trebuia, în socoteala mea și pentru a fi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lui Jacques Chirac, aduc mulțumiri serviciilor diplomatice și culturale franceze care, nescutindu-mă firește de munca mea, m-au informat cu generozitate, mi-au pus la dispoziție o escortă și nu m-au lăsat niciodată pradă descurajării. Fiecare meserie cu demonii săi. Am fost filosof. Haosul din consemnările făcute pe parcurs nu trebuie să mire. Odată cu înaintarea în vârstă, comentariul de text și momentul redactării între patru pereți îmi inspiră o invincibilă neplăcere chiar și atunci când nu sunt expus imediat curentului
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în Iordania, tot în fața Galileii, nu departe de Gerasa (astăzi Jerash), la vreo cincizeci de kilometri nord de Amman și la cincizeci și cinci de kilometri sud de lacul Tiberiada. La Gadara (Umm Qais), Isus a exorcizat un posedat de demoni care, odată scoși din trupul bolnavului, s-au ascuns într-o turmă de porci; Isus i-ar fi aruncat atunci pe râmători din înaltul muntelui tocmai în mare. Ceea ce, dată fiind distanța, presupune un zbor planat, nemenționat de altfel nici
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dușmani fiind, ei sunt gemeni. Care-i acea dragoste duioasă care nu cunoaște și adversitatea? Și cum să mergem spre lumină fără a ne îndepărta de ceea ce ne face umbră? Domnul Hyde va trăi tot atât cât doctorul Jekyll, iar demonii cu coarne tot atât cât serafimii. Luciferii noștri (Hitler, Stalin, Miloșevici, Saddam Hussein etc.) merg în același pas cu părinții Luminilor noastre (abatele Pierre, maica Tereza, Dalai-Lama), iar noi ar trebui să-i rugăm pe cei ai Întunericului să nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
medita Faurul tăcere precaută! "Nu socot nici interesant, nici folositor gândea el în 1928 să fac cunoscut publicului proiectele mele de viitor. Cred că nu trebuie să vorbesc decât de ceea ce am realizat. Între aceste ultime realizări pot să număr Demonul tinereții, roman a cărui acțiune se petrece la Mănăstirea Neamțului; Hanul Ancuței care este tot un fel de roman, personagiul principal fiind cel pe care-l arată titlul; Olanda, impresii de călătorie, Împărăția apelor, nuvele pescărești; toate vor apărea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru Hanu-Ancuței; Zimbri (semnalare); Lizuca (note pentru Dumbrava minunată). X Carnet 1925, 1926 (13 x 18 cm.). 74 pagini. Călătorie (cu Liviu Rebreanu) la Berlin, luna mai 1926. Două scrisori provenind de la familia Sturdza (paginile 16-17), una de la Dieppe-Franța. Despre Demonul tinereții (adăugire: paginile 80-95). XI Carnet 1926 103 pagini (15 x 18 cm.). Despre Olanda (6 + 56 pagini). Impresii despre un român (Tocilă), proprietar de restaurant. Note diverse: una cu titlul Spectatorul. XII Carnet coperte negre (10 x 17 cm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu muerea, de care s-a despărțit după ce a avut un copil. Amărât, s-a gândit că n-are ce să facă altceva: să se ducă să se hodinească la mănăstire: Dar ș-aici e greu, pentru că ades te cearcă demonul ispitelor!..." În liniștea înserării se aud rar din când în când, glasuri în ogradă. Codrii de pe dealurile dinprejur stau neclintiți supt un cer înnalt, albastru șters. Din cerdacul arhondaricului unde stăm, privim pe gânduri înnainte, pe când înserarea crește, și pe când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
asemenea afacere. Trage cu pușca și iepurele se duce: "Sei ghezind, șreib a brif!" 10 Dec. Argumentând și raționând, în amor, omul se înșală pe sine însuși căci în realitate nu urmează decât pornirile oarbe ale instinctului. Unii ar zice demon, alții femeie. În orice caz nu râde decât ca să-și arate dinții și nu plânge decât când îi șade bine ori e-ncurcătură. Scena de mâncare, la Suceava, a lui Măcărescu, povestită de Dr. Schwartz. Insultele sunt argumentele celor care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
popoare care abia acum ne formăm o cultură proprie. 6. Se întâmplă că și în această fază a vieții noastre avem parte de calamități istorice. Tocmai când aveam nevoie mai mult decât oricând de pace, a ieșit în Europa acest demon negru al fascismului, născut din grandomanie și din dorința de dominație și cucerire a Germanilor. 7. Cultura Europei e o reluare a vechii civilizații mediteranee. Germanii s-a părut un timp că se integrează acestei culturi. Calitățile lor le-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
interesele. "Ceva ca societatea chelnerilor" cum spune Caragiale. Nu socot nici interesant, nici folositor să fac cunoscut publicului proiectele mele de viitor. Cred că nu trebuie să vorbesc decât de ceiace am realizat. Între aceste ultime realizări pot să număr Demonul Tinereții, roman, a cărui acțiune se petrece la mănăstirea Neamțului; Hanu Ancuței care este tot un fel de roman, personagiul principal fiind cel pe care-l arată titlul; Olanda, impresii de călătorie, Împărăția Apelor, nuvele pescărești: toate vor apărea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
treacă căci pacea noastră cu ele este definitivă. N-aveau însă încredere ș-au fulgerat în fugă spăimântate spre hăitași. Au răzbit printre ei. Viziunea lor feerică a rămas pe linia vânătorilor, până ce au început să dănțuiască iepurii, ca niște demoni ai pământului. Atunci au izbucnit și puștile și ce-a fost frumos a căzut între lucrurile stânse și moarte. În viața popoarelor tot ce-i ambiție și forță, legat cu clipa, urmează legea obștească a distrugerii. Pulberile muritorilor merg la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
jurist, fost profesor de drept penal la Universitățile din București și Iași. 5. Figuri fălticinene din epocă. 6. Narcis Crețulescu (1835-1911) arhiereu, stareț la Mănăstirea Neamț; a publicat 14 volume despre istoria a 120 de mănăstiri. 7. Protagonist în romanul Demonul tinereții (1928). 8. Farmacistul Kisieliewsky din Fălticeni. 9. Căpitanul Gh. Holban părintele lui Anton Holban. 10. Nicolae Lupu (1876-1947) medic și om politic, președintele Partidului Național-Țărănesc. 11. Subiecte pentru Oameni și locuri (1908) și altele. 12. Nicolae Dunăreanu (1881-1973) prozator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
european”. Flăcăul trebuie să-l lege, deci să-l ia în stăpânire într-un mod magic ce necesită supunere totală, pentru ca leul să nu aibă putere asupra soarelui benefic. Octavian Buhociu consideră această prezență „o reminiscență a funcției leului de demon infernal”, asemănătoare celor ale lupului, vulpii, vidrei - animale psihopompe din colinde. Un alt animal solar (de asemenea vânat în colinde pentru efectul său distructiv asupra universului ordonat) este cerbul. „La tracii sud-dunăreni cerbul simboliza soarele care se urca pe cer
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sunt mai vicleni și mai perfizi”. În balade, trei din cele cinci forme ale zmeului aparțin, nu întâmplător, ordinului ofidian: șarpele lui Iovan și Mistricean și Scorpia din fântână sunt de departe aparițiile cele mai expresive. Acestora li se adaugă demonul cu o formă specific balcanică în figura Sâlei Samodiva și ființa acvatică ce sălășluiește în Vidros. Șarpele cosmic, ipostază prezentă în Iovan Iorgovan I(6), este prezentat în legătură directă cu spații sacre implicite: „Atunci de p-o piatră/ O
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Și se blăstămară” (Berezeni - Vaslui); „Gheorghe voinicu/ P-acolea trecea,/Pe cerb mi-l zărea” (Peceneaga - Tulcea). Sfidarea animalului îi afirmă proveniența sacră, iar provocarea pe care o lansează are menirea de a confirma statutul superior al flăcăului, care își demon¬strează „nu numai vitejia, ci și abilitatea «magică»”. Motivul transformării feciorului în cerb mândru este comun colindelor și basmelor. Colinda tip III, 69, Vânători preschimbați în cerbi, conține numeroase indicii inițiatice: „Cel uncheș bătrân/ El că și-o d-avut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce a asimilat toate trăsăturile fizice specifice celorlalte întrupări animaliere ale neantului și datele comportamentale specifice nu au făcut decât să fixeze la nivel cultural imaginea „monstrului”. Asociat apusului de soare, moment în care este descoperit, leul reprezintă preopinentul sacru, „demonul infernal” (Octavian Buhociu). Flăcăul pleacă pe urmele animalului emblemă, cu conotații solare datorate culorii și coamei sale, și folosește magia pentru a-l afla: „Din forma ineluluiu/ Junelui junelui bunu,/ Luai urma leuluiu/ Și-o luai și o aflaiu,/ Colea-ncoaci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cei ce urmează să fie inițiați sunt vopsiți cu albeală din cap până-n picioare, pentru a se arăta că în această vreme ei nu se află în rândul celor vii (copilăria lor a murit) și că până la împărtășirea lor cu demonii rodniciei ei nu sunt oameni, ci ființe asemănătoare duhurilor”. Moartea temporară a protagonistului unește cele două paliere ale mentalului arhaic și doar punerea lor în relație poate asigura o decodare completă a implicațiilor. Sugestia purității, similară cu cea a elementului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
hiperbolizare a reușitei solicitate, este o imagine familiară din colindele de flăcău, în care, după o luptă dreaptă cu leul, tânărul îl pune în „zgardă” de mătase și îl coboară viu prin sate. Victoria este absolută, „legarea efectivă a monstrului (demonului) fiind reprezentarea alegorică a unei acțiuni magice abstracte, de ordonare, pe care o produce Demiurgul asupra Haosului (monstrului primordial)”. Căutători propriu-ziși, fiindcă sunt singurii care călătoresc, și nu doar se cufundă în cealaltă lume, sunt personajele de basm Ardiu și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Maui condamnând întreaga specie umană la moarte prin eliberarea parțială. Cu această asociere la îndemână, pare îndreptățită interpretarea baladei lui Mistricean ca scenariu inițiatic de identificare a eroului cu strămoșul arhetipal, de la care este preluată cunoașterea. Șarpele acționează ca un demon al inițierii ce torturează neofitul și îi provoacă disoluția fizică și moartea necesară trecerii în noul stadiu. Călătoria inițiatică, topos universal al căutării, este însoțită într-un basm din Scheiu de Sus, Dâmbovița, de haine de fier, menite să protejeze
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prietenilor, în momente de jubilație în care se insinua brusc, ca sosită de nicăieri, acea stare de diferit, o accedie a ființei care îmi domina măruntaiele și mintea. Am scris împotriva singurătății și pentru a-i face pe plac ei. Demonul însingurării împărățește printre poeți, chiar și peste cei care duc lumea pe stadioane. Poetul este un ceasornicar pe cale de dispariție, un om cu mâini fine, dar și un cal de povară: duce mai mult decât pot bănui cei care cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în acest secol în care literatura, ca obiect de luptă și de studiu, va suferi schimbări majore dar nu va sucomba. Non omnis moriar deși sună elegiac, știu. Scrii eseu, scrii articole de presă, faci critică literară. Dar când vine demonul prozei pe la fereastră ce îi spui? Dar când vine demonul teatrului, să te întrebe pe când prima încercare dramatică, cum te scuzi? Demonul prozei (bântuie prin poduri sau subsoluri, nu se arată la fereastră) este inclus în demonul eseisticii, atâta câtă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și de studiu, va suferi schimbări majore dar nu va sucomba. Non omnis moriar deși sună elegiac, știu. Scrii eseu, scrii articole de presă, faci critică literară. Dar când vine demonul prozei pe la fereastră ce îi spui? Dar când vine demonul teatrului, să te întrebe pe când prima încercare dramatică, cum te scuzi? Demonul prozei (bântuie prin poduri sau subsoluri, nu se arată la fereastră) este inclus în demonul eseisticii, atâta câtă scriu. Personajele mele sunt incluse deja în poemele mele lungi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]