4,906 matches
-
al 59-lea de la ființare ca volum omagial închinat domnului dr. Vasile Gheorghiu, profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuți și membru onorariu al Academiei Române. ... Colaboratori la acest volum omagial al Candelei, profesorii facultății noastre de teologie și cei mai distinși muncitori în via Domnului: V. Loichiță, N. Cotos, I. Zugravu, V. Șesan, S. Reli, M. Șesan, V. Prelipcean, O. Bucevschi, P. Procopoviciu, Oreste Tarangul și Șt. Slevoacă. (Din Junimea Literară nr.1-12/1939) * Candela, în numărul închinat savantului profesor Vasile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Maxin Burdujanu se prezintă cu serioase lucrări monografice de literatură bucovineană (P. Iroaie, „Pseudo kynegeticos-ul lui Al. Odobescu; Valeriu Cudla, T.V. Ștefanelli (18 VIII 1849-23 VI 1920) viața și opera; Gavril Ionescu, Simion Florea Marian, Viața și opera), cu eseul distinsului explorator al IstroRomânilor Traian Cantemir asupra numelui Cici și cu notele redacționale ale directorului Gh. Maxim-Burdujanu, distins elev al Școalei române de la Paris și autor al monografiei „O piatră pentru adevăratul monument a lui Ștefan O. Iosif, Brașov 1933. Iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Odobescu; Valeriu Cudla, T.V. Ștefanelli (18 VIII 1849-23 VI 1920) viața și opera; Gavril Ionescu, Simion Florea Marian, Viața și opera), cu eseul distinsului explorator al IstroRomânilor Traian Cantemir asupra numelui Cici și cu notele redacționale ale directorului Gh. Maxim-Burdujanu, distins elev al Școalei române de la Paris și autor al monografiei „O piatră pentru adevăratul monument a lui Ștefan O. Iosif, Brașov 1933. Iar tuscinci amintiții Tr. Cantemir, V. Cudla, G. Ionescu, P.Iroaia și Gh. MaximBurdujanu, se întâmplă a fi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înfrunte superficialul, impostura, improvizația care, toate „pălmuiesc opinia publică în domeniul limbii.” Învrednicindu-se să lămurească și... limita neologismului. Revista Fond și formă își mai adaugă și rostul „de-a ilustra într-o sistematică bibliografie bucovineană și a Moldovei limitrofe distinsa Culturalitate a Bucovinei și a celorlalte meleaguri...” Pornind la drum, Leca Moraiu a avut bucuria pe care a avuto, mai înainte, Constantin Morariu la Deșteptarea: a scris și a publicat mai singur totul. El scria cuvântul de început, ca director
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românești. * Regulament pentru legea reformei agrare Regulament pentru legea reformei agrare, se intitulează broșura tipărită de Institutul de arte grafice și edituri „Glasul Bucovinei”. Textul este redactat în limba română, cu traducere în germană, „făcută de unul dintre cei mai distinși jurnaliști de la noi”, apreciază ziarul Glasul Bucovinei. Cartea este de mare folos pentru toți câți au interes pentru înfăptuirea reformei agrare (e vorba de reforma agreară din 1922 n.n.). * Revista Aron Pumnul a elevilor Liceului teoretic de băieți „Aron Pumnul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apare o dată pe an. * Bucovina turistică Bucovina turistică, Cernăuți, anul VI, realizată în 1943 de Institutul „Cernăuți”, director Leca Morariu, redactor Traian Cantemir, secretar Octavia Lupu - Morariu, reprezintă textul Conferinței rostite la Universitatea RadioBucurești în 4 septembrie 1942, exprimând ceea ce „distinșii exploratori din Universitatea cernăuțeană - dr. Anton Mühldorf, M. Gușuleac, Emilian Țopa, I.T. Tarnovschi, Traian I. Ștefureac îi închinase naturii virgine”, pagini care-și aveau „binemeritată faimă și-n lumea științifică a străinătății”: la vremea respectivă, în 1942-1943, 45% din pământul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
minții cu cunoștințele folositoare celor ce fac sau vor fi chemați să facă educație. (Din Cuvântul nostru - Dorohoi, Ioan T. Athanasiu, institutor) * În Voința Școalei din Cernăuți sub titlul „Cum trăiesc învățătorii” este publicată și scrisoarea doamnei Alice A. Șerban, distinsă învățătoare din Vatra Dornei: „Dacă statul însuși admite ca pâinea, carnea, laptele, zahărul etc., precum și îmbrăcămintea, călătoria pe calea ferată etc., etc. să fie scumpite de 30, 40 și chiar de o sută de ori față de trecut, de ce să nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
disprețul meu față de Istoria școntemporanăț este pueril. De altfel, m-am schimbat mult în acești din urmă ani...) 3. În ceea ce privește Colegio de México: este o instituție universitară foarte modestă (300 de studenți, 30-40 de profesori și visiting professors), dar serioasă, distinsă. (Profesorii de la Universitatea din Mexico - 70.000 de studenți - consideră Colegio superior... Prin urmare, vedeți și dvs.) Vi s-a scris? Voiau să vă invite pentru un curs de sanscrită și conferințe de istoria religiilor indo-iraniene - dar pentru cel puțin
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
simpatiilor sale legionare. În toamna lui 1946 Eliade ar fi putut primi, prin ordinul Ministerului francez al Educației, o catedră la École Pratique des Hautes Études. Fiind cetățean român, decizia finală nu se putea lua fără consultarea Legației- „ministrul nostru, distinsul matematician Stoilov, a întrebat Bucureștiul și, evident, răspunsul a fost negativ” - cf. Memorii II, pp. 86-87. În toamna anului 1950, la sfatul lui Charles-Henri Puech și Alphonse Dupront, depune un dosar, cu recomandări consistente de la Louis Renou, Georges Dumézil și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
au îndemnat să reiau problema într-o monografie mai amplă”, scria Eliade în Memorii II, p. 86. XXXIIItc "XXXIII" 1. „Stig Wikander îmi scrie, printre altele, despre un alchimist autentic pe care l-a întâlnit la Uppsala: «Un domn extrem de distins, care are un post foarte important într-un minister și care ar trece drept un birocrat foarte competent și foarte enervant dacă l-ați întâlni... dar a venit să mă vadă întrucât împrumutase de la bibliotecă anumite cărți despre poveștile populare
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
misterele lui Mithra. Pentru a-l aprecia, ar trebui să aștept și fasciculele următoare, dar sunt fericit încă de pe acum să văd întreprinsă revizia critică a studiilor lui Cumont. Este o sarcină necesară. Primiți, vă rog, alături de mulțumiri, sentimentele mele distinse, E. Benveniste Georges Dumézil către Stig Wikander I**tc "Georges Dumézil către Stig Wikander I**" Paris, 2 ianuarie 1953 Dragul meu prieten, Ieri, la telefon, Eliade îmi dăduse informații privind rapoartele experților- iar azi-dimineață, o scrisoare de la Widengren îmi vorbește
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
al lor al tuturor, pe strada Gronovski, la numărul 3, trăiește Molotov: plin de sine, mărginit, care nici pînă în ziua de azi nu s-a convins de nimic, impregnat pe de-a-ntregul cu sîngele nostru, și trece cu aer distins trotuarul ca să urce într-o limuzină luxoasă. O enigmă pe care n-o vom dezlega noi, contemporanii: de ce Germaniei i-a fost dat să-și pedepsească criminalii, iar Rusiei nu i-a fost dat? Cît de primejdios va fi drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
resimțeau și acum zgâlțâiturile trăsurii ce le înfierbân- taseră și mai tare capetele și ficații. Nimic nu se potrivește mai bine cu cămășile noastre decât un vin alb, rece ca Polul Nord, a comandat Pribeagu chelnerului. — Măi, fraților, dar unde-i distinsa voastră domnișoară ? râde Mamutu’. Cred că v-a trimis după cai verzi pe pereți. — O să vină, o să vină, mon cher. Nu ai încredere în domnișorul Cristian că a vrăjit-o ? Halal prieten te mai dove- dești. — Ba am încredere în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
domnilor și doamnelor. Permiteți-mi să vă prezint un tânăr aspirant care vă va bucura c-un cântec. Oftaturi și câteva huiduieli din sală. Urmate de un chiot de bucurie al lui Pribeagu, care i-a acoperit pe toți. — Haideți, distinși domni, doamne și domnișoare... Cum să se nască artiști noi dacă nu sunteți îngăduitori cu ei ? Cine știe, poate într-o zi domnișorul mă va prezenta pe mine, ajungând atât de celebru, că voi fi dat uitării. Râsete și aplauze
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dincolo de orice diferențe și contrarii, împreună se pot realiza lucruri și mai mărețe. — Slavă comisiei dumneavoastră, căci, fără ea, nu ne-am mai fi bucurat astăzi decât de încă o zi rece și noroasă, și Fernic i-a întins mâna distinsului istoric și filosof Nicolae Iorga. — Am făcut doar ceea ce a trebuit să fac, le-a răspuns el, zâmbind, cu vocea sa groasă și tonul autoritar. Mă bucur să vă întâlnesc întreg, domnule Fernic, am auzit de acciden- tul dumneavoastră. — Sunt
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Rada Moldovan. Imediat a fost angajată de Constantin Tănase. Iar Elly a avut apoi ideea de a forma primul duet feminin din țară, alăturând-o lui Jenny Boerescu. Au devenit imediat vedetele acelor ani. Și am imprimat și eu cu distinsele mele colege, atunci când aparatura Casei Columbia venea prin țară. În anii aceia ele erau, într-adevăr, vedetele vremii. Ele fermecau cu glasurile lor calde audiența și tot ele aveau să devină și preferatele „inegalabilului“, cum începuse presa să-l răsfețe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cuiva, arta fără libertatea ei totală nu ar fi artă. — Atât ? — Atât, poate mai mult, poate mai puțin, nu îmi amintesc exact. Știu că sala a apreciat mesajul meu și m-a aplaudat, începând, într-adevăr, să-i huiduie pe distinșii domni care găsesc plăcere în a lovi un om legat de mâini, din întuneric. — V-ați atins de domnul Vasile ? i-a întrebat imediat colonelul. — Nu, domnule, nici vorbă. Este posibil să fi adormit în dubă, mă iertați, și să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
colaborarea redactorilor ei salariați, totul dirijat de noi Într-o cămăruță de la etajul unu. Când am coborât În ateliere și m-am referit la ministru, inginerul șef și maeștrii din jur au izbucnit În hohote de râs, acoperindu-l pe distinsul eseist cu un cortegiu de Înjurături pitorești. Dar, după ce, a doua zi, i-am adus „șefului” unul dintre romanele mele cu dedicație, respectul față de cultură s-a restabilit și eu am putut decide data și condițiile apariției și tirajului. Tot
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dar care Îl pregătea pe al doilea, O viziune a sentimentelor, primul lui volum cu adevărat bun și care avea să revoluționeze Într’adevăr - sub ochii neputincioși ai cerberilor cenzurii și ai partidului - Întreaga lirică românească; spun asta pentru acei „distinși neghiobi” printre care se numără și unii „prieteni dragi” care afirmă cu o seninătate ce „mă face să urlu”, cum se spunea În tinerețea mea, că „În România comunistă tot ce a apărut valoros s-a făcut cu voie de la
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În spate nu numai ceea ce se cheamă, cu un cuvânt pretențios, o „operă” (discutabil este dacă ea va rezista sau nu!Ă și... moartea accidentală sau absurdă nu mai poate să-mi „strice planurile și ambițiile”. Ea, când va veni, distinsa și, cum se spune, macabra Doamnă - Nemții o masculinizează, este acel bărbat grav, cu coasa, care-l urmează pe călărețul puternic și nepăsător din faimoasa gravură a lui Dürer! - va veni oricum „prea târziu”, dacă o vedem ca pe o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
conducea inevitabil spre violență, totalitarism și ostilitate față de „ceilalți“ (În primul rând față de evrei). Început ca o adevărată religie a renașterii naționale, atrăgându-i prin proiectul său ideal (dar nu mai puțin obscur și utopic) pe unii dintre cei mai distinși tineri intelectuali din epocă (Între care Mircea Eliade și Emil Cioran), legionarismul și-a Încheiat cariera În teroare și sânge.<endnote id="22"/> În ansamblu, România Înclina spre dreapta. Era o lume predominant rurală, În sens atât real, cât și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
alegerilor anticipate e extrem de complicată, În termenii Constituției). Foarte diferiți, cei doi oameni. Băsescu, extravertit și pitoresc, cultivă imaginea unui om asemenea celor mulți, În timp ce Tăriceanu, elegant și rezervat, apare ca un „gentleman“, o figură oarecum insolită În nu prea distinsul peisaj politic postcomunist. Băsescu are o capacitate de comunicare ieșită din comun, Tăriceanu, dimpotrivă, nu prea reușește să comunice. Băsescu are imaginație În exces, Tăriceanu nu are destulă. Cel dintâi se pricepe să dea lovituri, cel de-al doilea a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și pentru a discuta, așa cum scrie textual: „căci vreau să cinstesc memoria mamei Dvs. așa cum se cuvine aici la Fălticeni, orașul copilăriei ei, atât la Galeria oamenilor de seamă , cât și ori de câte ori se va ivi prilejul prin evocări duioase despre distinsa noastră poetă” . Având În vedere sentimentele ce ne leagă, precum și faptul că Dvs. sunteți singurul ce v ați aplecat asupra operei Doinei, preocupare pentru care nimeni până azi nu și-a găsit timpul necesar, În afara unor formale declarații de intenții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
atâta răbdare, spirit de ordine și Înțelegere. Prin Însăși opera Dvs. veți fi un minunat exemplu În fața tineretului. O dată cu aceste rânduri vă cer indulgența Dvs. pentru scrisul meu care a devenit ieroglific. Aparența nu poate ascunde adevărul!! Cu cele mai distinse salutări din partea mea și a soțului meu. Marie Mihăilescu-Kalmicov P.S. Din partea D-lui Colonel Ciuntu și a soției sale, primiți mulțumiri pentru atenție și multe urări de bine. Dacă mai este nevoie de vreo lămurire, vă voi da-o prin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Octăvel . Abia acum mi-am amintit, dar aceste nici n-au fost atât de necesare, sunt fără importanță. Totul - În monografie - este În limita necesarului, interesant, decent și științific. Vă rog să primiți din partea mea și a soțului, cele mai distinse mulțumiri și felicitări. Rugăm pe Dumnezeu să vă ajute la realizarea celor dorite! Sănătate și putere de muncă! Cu o distinsă stimă, Maria Mihăilescu Kalmicov </citation> <citation author=”MIHĂESCU (KALMICOV) Maria” loc=”Brașov” data =”29 noiembrie 1970”> Mult stimate Domnule
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]