5,717 matches
-
Maramureș, el a dat o lovitură de stat și, răsturnându-l pe fratele mai mare, a ocupat scaunul Valahiei Minore. Ștefan, temându-se să nu i se întâmple ceva și mai rău, a fugit, cu parte din boieri și vistieria domnească, la Cracovia, în Polonia. Acolo, s-a închinat lui Cazimir ca vasal, făgăduindu-i că atât el, cât și toți domnii, urmașii lui, din Moldova, vor rămâne sub ascultarea regilor Poloniei. Oastea polonă trimisă de Cazimir, în ziua de 29
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și duși în captivitate la Wilno, în Lituania. Tot acolo a fost luat prizonier și comandantul ambelor oștiri, cu numele Nestysa, numit în unele izvoare și Nesteac. Acesta din urmă, eliberat din captivitate, va apare ca mare boier în Sfatul domnesc al lui Alexandru cel Bun, împreună cu fiii săi, Boguș și Pașco, fiind originar din satul Cuciur, în ținutul Cernăuți. Roman Mușat a fost ținut în închisoare până în anul 1399, când, scăpat, a încercat să ia domnia Moldovei, în timpul bătăliei de la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
însărcinat cu pregătirile de apărare și la reconstruirea zidului orașului-port de pe limanul Nistrului. Tătarii lui Sed-Ahmet au pătruns, totuși, din nou în țară, pe la alt vad al Nistrului și, în 12 decembrie 1440, au ajuns să ardă orașele de reședință domnească, Vasluiul și Bârladul. Un șir de incursiuni au fost organizate de către aceleași hoarde în Podolia în 1447, care angaja prezența voievodului Moldovei cu oastea sa la hotare. Situația a fost complicată între timp de fuga lui Mihail, fiul lui Sigismund
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu multe daruri, dar nu arată ce s-a pus la cale. În schimb, izvoarele orientale, folosite de către Dimitrie Cantemir, sunt informate că tătarii oguzi ai lui Hadji Ghirai au izbutit să prindă pe Ciupor vodă, căpitanul maghiar al gărzii domnești, după două luni de domnie, cu toată familia sa, și să-l ducă în robie. Este vorba de Ciubăr vodă al cronicilor interne moldovenești, care instalase și garnizoana ungară de la Chilia. În asemenea conjunctură politică, s-a produs reacțiunea lui
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Suceava. Toate, pe rând, însă, au fost respinse de neînduplecatul voievod. Nu le mai rămânea tătarilor și turcilor lui Mahomed al II-lea decât să organizeze un plan de evadare a protejatului lor. E greu de aflat cine dintre dregătorii domnești a consimțit și a înlesnit fuga lui Eminek. La 3 martie 1473, acesta era deja liber și rectorii din Caffa răsplăteau cu bacșiș, pe tătarul trimis de Mamak să le aducă vestea. Să fi fost oare amestecați și genovezii în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
e vorba de un nume propriu (precum Boiangiu, Sacagiu etc.). Înclin să cred că majuscula e o eroare, personajul nu reapare, ca să merite un nume, iar mehtupciu desemnează funcția partenerului de dardăr al lui Pirgu: redactor de hotărâri și edicte domnești adică de „mehtupuri”. Dar ce era dardărul? Un titirez cu fundul semisferic și fețele laterale egale, un fel de zar. Dardărul se rotea și, pierzând viteza cădea cu una dintre fețe în sus, ea aducând jucătorului un câștig din miza
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ține la mare preț, respingând cu indignare ipoteza soacrei ei că ar fi în stare să mănânce cofeturile de pe coliva Margaretei: „Vai, mămițo, Ernest al nostru?” Soacra, acră dar realistă, o întreabă cu maliție dacă „Ernest al vostru e os domnesc”. Când dă de bani, Miza din Titanic vals își ia ca pașaport de ascensiune socială cățel și automobil. Fratele ei, micul Decebal, capătă o bicicletă cu care calcă gâștele unui vecin. Înainte de primul război, armata avea curieri pe biciclete, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cincea cruciadă, cavalerii teutoni (crijacii) au ctitorit, în ostrovul Snagov, o biserică. Cartea este o frescă ce imaginează organizarea socială a vlahilor, cu informații despre gospodăriile lor, muncile specifice, port, sărbători și cutume sau despre modul de strângere a oastei domnești. O epocă zbuciumată, pe care prozatorul o definește contrapunctic: „porniri contradictorii, de senzualism primitiv și de sentimente de exaltare mistică; se împletește un romantism juvenil cu o brutalitate neînfrântă. Suntem în epoca marilor pasiuni, care au stăpânit Evul Mediu”. Personajele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
Horgești și Prăjești (sec. VI-X. Epoca medievală ocupă și ea un loc aparte în cercetările specialiștilor băcăuani. Aceasta cu atât mai mult cu cât Bacăul a fost, pentru o perioadă, una dintre reședințele voievozilor moldoveni. Cercetările efectuate la Curtea domnească de la Bacău, începute chiar de către Iulian Antonescu, au oferit interesante piese de patrimoniu și un vast material de studiu. La acestea se adaugă și descoperirile din alte localități, printre care cele de la Tg. Trotuș, Adjudul Vechi, Mănăstirea Cașin, Faraoani. Nici
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
din Moldova. Urmașii geto dacilor din perioada clasică și a carpilor din sec. II-III au constituit factorul etno-cultural de bază al dezvoltării istorice în epoca etnogenezei românilor. Prezența populației autohtone în secolele IV-V d.Hr. în vatra orașului Bacău-Curtea Domnească, Cârligi-Filipești, Horgești, Valea Seacă, precum și necropolele de la Itești și Dămienești. Rezultatele acestor cercetări sunt prezentate în expoziție prin ceramica lucrată la roată (vase de provizii de mari dimensiuni, fragmente de vase-borcan ornamentate cu linii vălurite și incizateă. În expoziție sunt
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
doar două faze de construcție. Reconstituirea este realizată la scara de 1:4, fiind realizată conform informațiilor oferite de dr. Vasile Ursachi, director al Muzeului de Istorie Roman, care a efectuat cercetările în dava de la Brad. • Macheta „Complexului medieval Curtea domnească Bacău” - cuprinde ansamblul medieval format din Casa domnească, Turnul-locuință de apărare și Biserca Precista. Toate aceste construcții au funcționat în perioada domniei lui Ștefan cel Mare, aici avându-și reședința fiul acestuia, Alexadru, asociat la domnie al marelui domnitor. Macheta
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
la scara de 1:4, fiind realizată conform informațiilor oferite de dr. Vasile Ursachi, director al Muzeului de Istorie Roman, care a efectuat cercetările în dava de la Brad. • Macheta „Complexului medieval Curtea domnească Bacău” - cuprinde ansamblul medieval format din Casa domnească, Turnul-locuință de apărare și Biserca Precista. Toate aceste construcții au funcționat în perioada domniei lui Ștefan cel Mare, aici avându-și reședința fiul acestuia, Alexadru, asociat la domnie al marelui domnitor. Macheta a fost realizată după reconstituirea arhitectului Gh. Sion
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
perioada domniei lui Ștefan cel Mare, aici avându-și reședința fiul acestuia, Alexadru, asociat la domnie al marelui domnitor. Macheta a fost realizată după reconstituirea arhitectului Gh. Sion, după informațiile dr. Al. Artimon, arheologul care a efectuat cercetările de la Curtea domnească din Bacău*. • Macheta „Cetatea dacică de la Brad” - reprezintă o reconstituire a davei de la Brad (Zargidavaă, așezare fortificată natural, datorită plasării pe malul drept al Siretului, dar și cu elemente artificiale - șanț de apărare și palisadă (pari îngropați adânc în pământ
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Dovada puterii sale a dat-o în două împrejurări, și atunci când a fost detronat Cuza, și în ziua de 11 martie 1871. Deși familia conservatoare avea atâți oameni cu mult mai culți decât el, totuși el a fost desemnat locotenent domnesc la 1866 și el a fost însărcinat la 11 martie 1871 să facă guvernul. Generalul Florescu nu avea, nici pe departe, calitățile de statornicie ale lui Lascăr Catargiu. Generalul Florescu era și prin faptul profesiei sale mai mult pornit către
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
limbile clasice și moderne, a retoricii, a aritmeticii, geometriei, fizicii, a moralei și filozofiei aristotelice 51. Un călător străin care s-a aflat mai mult timp pe teritoriul Principatelor Române, Jean Louis Carra, nota faptul că boierii tineri destinați slujbelor domnești, la curte sau în provincii, trebuiau să învețe pe lângă limba greacă, vorbită la curtea domnului, limbile clasice (greaca veche și latina), dar și limbi moderne, precum franceza și italiana 52. Din această perspectivă, este posibil ca tânărul Vasile Balș, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de pregătire folosită. În privința dascălilor ce predau pe la casele boierilor, hrisovul lui Ioan Theodor Callimachi, din anul 1759, care dorea să impună puțină ordine în această privință, dar și să limiteze oarecum concurența pe care dascălii particulari o făceau școlilor domnești, stabilea că aceștia puteau dobândi dreptul de a profesa doar după ce pregătirea lor fusese verificată amănunțit de către dascălul cel mare al Academiei domnești din Iași57. Formația intelectuală a lui Vasile Balș se fixează într-o perioadă în care, sub influența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ordine în această privință, dar și să limiteze oarecum concurența pe care dascălii particulari o făceau școlilor domnești, stabilea că aceștia puteau dobândi dreptul de a profesa doar după ce pregătirea lor fusese verificată amănunțit de către dascălul cel mare al Academiei domnești din Iași57. Formația intelectuală a lui Vasile Balș se fixează într-o perioadă în care, sub influența Luminilor, în Moldova, ca și în Țara Românească, procesul modernizării începuse deja, mai ales în domeniul ideilor și al culturii 58. Domnii fanarioți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
două ranguri boierești și erau excluși din societatea acestora. Același sentiment nobiliar exclusivist îl are față de mazili "care prin uzurpare se prezintă ca boieri", de fapt fiind un fel de funcționari, folosiți în trecut, fără plată, la supravegherea diferitor lucrări domnești, însă cărora noile autorități habsburgice le-au acordat o bonificație pentru lucrările la care erau folosiți. Mazilii nu se bucurau de privilegiile boierimii și trebuiau să achite întotdeauna dările 137. Este posibil ca unele din aceste afirmații ale deputatului Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fapt și au amenințat pe un ton imperativ că vor pleca a doua zi, Divanul Moldovei le-a comunicat pe 1 martie răspunsurile la întrebările puse de Administrația militară a Bucovinei, referitoare la situația celor trei orașe, la hotarele moșiilor domnești, la documentele ce se găseau în arhiva din Iași privitoare la hotarele moșiilor donate de domni mănăstirilor etc22. III.3. Inspirator și participant la organizarea episcopiei Bucovinei Deși inițial a fost afectat pe bună dreptate de insuccesul avut la Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
temporară. În acest sens, la câteva luni după înscăunarea noului domn moldovean, pe 22 aprilie 1785, Lupu îi scria fratelui său Vasile, din Bucovina, din casa părintească de la Ruși, că s-a retras acolo o perioadă, pe motivul unei dizgrații domnești și că va rămâne aici până când stările de lucruri din Moldova vor lua o altă turnură. Totodată, îi transmitea intenția sa de a efectua, până în toamnă, o călătorie la Varșovia și în Saxonia. Călătoria pe care intenționa să o facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
patenta imperială stabilea că "fieștecare boier de țară, stăpân de moșii, care este scris la condică, adică matricola țării și plătește 75 lei contribuție, are voie a șede și a cuvânta la adunarea (seimul) țării". Episcopul Bucovinei era asimilat stării domnești, asemenea arhiereilor Galiției, primind titlul de baron și un loc în seimul Galiției 240. În noile condiții rezultate în urma unificării administrative a Bucovinei cu Galiția, concepistul Vasile Balș s-a prezentat într-o audiență la împăratul Iosif al II-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
acordată cu acest prilej era compusă dintr-un scut tăiat, despicat în două partea superioară, având în dreapta, pe roșu, steaua de aur cu șapte raze, simbolul heraldic al familiei, în stânga, pe aur, capul de bour natural, aluzie la o descendență domnească anterioară a membrilor familiei, iar în partea inferioară a scutului, pe galben, o ancoră, ce dovedea înrudirea cu familia Panaioti (Vasile, tatăl său se căsătorise cu Iliana, fata lui Panaiote)93. Prin toate acestea, împăratul Leopold al II-lea încerca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să se poată trage concluzia că felul purtării acestora este necorespunzătoare. Acești mazili, ce erau întotdeauna obligați să achite contribuțiile, nu au nici o asemănare cu boierii, deoarece ei pot fi folosiți fără plată ca supraveghetori la atât de multele lucrări domnești sau ale țării și li se pot aplica în caz de vină pedepse severe, pe care chiar boierii sunt autorizați să le aplice. Deoarece de la începutul fericitei guvernări a Preailustrei case domnitoare acest soi de oameni au fost întrebuințați uneori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
o față de masă lucrată cu croșetul, în peretele dinspre răsărit icoana Maicii Domnului, c-un smoc de busuioc pe policioara candelei și o pană frumos împletită din spice de grâu; pe brâul sobei, de jur împrejur, sunt înșirate gutui, mere domnești îi tărtăcuțe; în curte, e liniște și miroase frumos a țară și a fructe de toamnă, pe jos e lipit; ușa e deschisă-n tindă și sprijinită cu-un pietroi...” La Pungești exista și doctorul Pravăț, despre care aflăm, tot
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de deasupra fierturii din ceaun și o pregătea cu cele necesare pentru a unge turtele coapte pe plită. Lențâca cu Maricica pregătise această șezătoare-clacă mai din timp, făcând un fel de prăjituri din aluat cu miez de nucă și mere domnești coapte în cuptor și le avea în camera « de-din-jos ». Lențâca merge în camera de « de-din-jos », aduce într-o fructieră mare, prăjiturile acoperite cu o foarte frumoasă năframă și le pune pe masa de lângă geam. Pentru că a doua zi era 24
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]