KorAP: Find »[drukola/base=drăguț & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...157 158 159 ...169 >

4,224 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362

tribul lor avea febră mare, după naștere. I-am ajutat să îi scadă temperatura, și tribul ne-a cinstit, oferindu-ne daruri. Ai fost vreodată la Masai Mara, Rebecca? — Ăă... nu. N-am fost niciodată la... — Și asta e foarte drăguță. Ia o poșetuță brodată. Am cumpărat-o dintr-o piață din Konia. Am luat-o la schimb cu ultimul meu pachet de țigări, înainte de a ne aventura pe piscul Nemrut Dagi. Ai fost vreodată în Turcia? — Nu, nici acolo n-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
fotografiați sub un stejar. Suze arată absolut radioasă, dar Tarquin pare că aici sau în fața plutonului de execuție e cam același lucru pentru el. — E un tip foarte de treabă, zice Luke, arătând spre Tarquin. Un pic cam ciudat, dar drăguț. — Da. Este. Luke... Vreți un pahar cu whisky fierbinte? ne întrerupe un chelner. Sau, poate, șampanie? — Whisky fierbinte, spun recunoscătoare. Mersi. Iau câteva înghițituri și închid ochii, lăsând căldura să mi se răspândească în tot corpul. Ce bine ar fi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
dată când mă gândesc la asta, mi se face rău de la stomac. Nu m-ar fi deranjat dacă ne-am fi întâlnit cu părinții adevărați ai lui Luke - adică cu tatăl lui și cu mama lui vitregă, care sunt foarte drăguți și locuiesc în Devon. Dar ei sunt plecați în Australia, în vizită la sora vitregă a lui Luke, care s-a mutat acolo, așa că nu se vor întoarce decât cu puțin timp înaintea nunții. Așa că singura reprezentantă a familiei lui

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
exemplar din Brides, și preț de zece minute nici una din noi nu scoate o vorbă, holbându-ne siderate la fotografii. — Uite! face mami brusc. Întoarce revista ei spre mine, ca să-mi arate un cort alb cu dungi argintii. Nu-i drăguț? — Foarte drăguț. Revin la revista mea și mă uit cu mare interes la rochiile domnișoarelor de onoare, la buchetul miresei... și ochii îmi cad pe data revistei. — Mami! exclam. Asta e de anul trecut! De ce te uitai prin reviste de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
Brides, și preț de zece minute nici una din noi nu scoate o vorbă, holbându-ne siderate la fotografii. — Uite! face mami brusc. Întoarce revista ei spre mine, ca să-mi arate un cort alb cu dungi argintii. Nu-i drăguț? — Foarte drăguț. Revin la revista mea și mă uit cu mare interes la rochiile domnișoarelor de onoare, la buchetul miresei... și ochii îmi cad pe data revistei. — Mami! exclam. Asta e de anul trecut! De ce te uitai prin reviste de mireasă anul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
Ce proastă sunt! zice râzând și ștergându-se la ochi. Dar ce să fac, când o văd pe fetița mea... în rochia mea de mireasă... — Vai, mami... Nu mă pot stăpâni și o iau în brațe. E... o rochie foarte drăguță... Cum să adaug oare, dar n-ai să mă vezi în veci purtând-o? — Și îți vine la fix, spune mami cu noduri în gât și caută un șervețel. Dar tu hotărăști. Își suflă nasul. Dacă crezi că nu ți

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
și îi șterg obrajii, pe care a reprodus cât a putut de exact stilul de fardare cu bidineaua al lui Janice. — Așa. Acum e perfect. — Îți mulțumesc, draga mea! Mami se examinează în oglinda mea de la șifonier. O să fie foarte drăguț. O s-o cunoaștem și noi pe mama lui Luke. — Mmm, zic, neaventurându-mă să fac nici un comentariu. — Cred c-o să fim foarte bune prietene! O să avem tot timpul, cu pregătirile de nuntă... Uite, Margot de vizavi și mama ginerelui ei

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
cap. Elinor nu stă într-o „chichineață de apartament“. Stă într-un duplex de pe Park Avenue. — Un duplex? Ce-i asta? Un fel de căsuță? Mami are o expresie plină de compasiune. Dar nu e același lucru ca o casă drăguță, nu? Mai bine o las baltă. N-am nici o șansă. În clipa în care intrăm, la Claridges e plin de oameni eleganți care beau ceai. Chelneri cu jiletci cenușii se vântură încoace și-ncolo cu ceainice verzi cu dungi albe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
de tăcere. Da, hai să facem asta! Acum că spui tu, mi-am adus aminte că mi-ar prinde bine niște mănuși noi. Ia o gură de ceai și pare că s-a binedispus brusc. Și, poate și o geantă drăguță. — O să ne distrăm de minune, zic și o strâng de braț. Noi între noi. Franton, Binton and Ogleby Avocați Third Avenue 739, Apt. 503 New York, NY 10017 D-rei Rebecca Bloomwood Apt. B 11th Street 251 W New York NY 10014 11

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
regreta foarte tare în ziua respectivă, când nu se va simți implicată în sărbătoare. Ne-am revenit destul de repede după ce am plecat de la Claridges. Ne-am dus direct la reducerile de la Selfridges și mami și-a găsit o geantă foarte drăguță, iar eu mi-am luat un tip nou de rimel pentru volum, în timp ce tati s-a dus și a băut o halbă de bere, cum face de fiecare dată. Și pe urmă am luat cu toții cina în oraș și, când

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
îmi zâmbește cu prietenie. — Bine ai venit la Hotelul Plaza, Rebecca! Dacă îmi permiți să spun, ai făcut o alegere foarte inspirată. Nimic nu se compară cu o nuntă la Plaza. Da! spun politicoasă. E-adevărat, pare un hotel foarte drăguț... — Orice îți dorești și oricare ar fi visul tău cel mai drag, vom face tot posibilul să-ți împlinim dorința. Nu-i așa, Robyn? — Ba da, chiar așa e, spune Robyn cu duioșie în glas. Pur și simplu nu poți

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
la celălalt câteva trepte duc spre o platformă ușor mai înălțată. Oriunde mă uit, mișună o groază de oameni, aranjând florile, drapând șifonul și punând scaunele aurite în șiruri pe covorul cu model bogat. Uau. Ce să zic, e... chiar drăguț. Of, la naiba. E uluitor. — Ai mare noroc! spune domnul Ferguson, cu un zâmbet larg. Sâmbăta asta avem o nuntă, așa că ai posibilitatea de a vedea încăperea “în acțiune“, cum s-ar spune. — Frumoase flori, spune Robyn amabilă, după care

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
să mergem să cumpărăm și câte ceva pentru bebeluș. Am deja o listă. — Am cumpărat și eu câte ceva, spun, uitându-mă cu dragoste la burtica ei. Mă rog. Nu e mare lucru, niște cadouașe. — Vreau să-i iau și niște zdrăngănele drăguțe pentru atârnat deasupra pătuțului... — Ți-am luat deja. Și niște costumașe de mori! — Vai, Bex, nu trebuia! Era o reducere la baby Gap, spun defensiv. — Îmi cer scuze, ne întrerupe o voce și ridicăm amândouă privirile spre o doamnă în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
Tăietura de la gât mă avantajează la față, iar culoarea mi se potrivește perfect cu pielea. Mă simt foarte bine cu ea. Și îmi stă foarte bine. Hei, spune Suze, ridicându-se în clipa în care intru. Știi ceva, e chiar drăguță. Este, nu-i așa? zic, pășind pe podium. Îmi admir reflexia în oglindă și simt cum încep să radiez de plăcere. E o rochie extrem de simplă - dar mă simt fantastic în ea. Și mă face să par subțire de tot

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
faptul că nu știi niciodată. Cine ar fi crezut că am să aleg o rochie cu mâneci evazate? O asistentă cară altă rochie și zăresc cu coada ochiului un body brodat de mătase gen corset, legat cu panglici. — Hei, e drăguță e rochia aia! spun. Ce e? — Nu contează ce e, spune Cynthia, întorcându-se și oferindu-mi un pahar de șampanie. Ți-ai găsit rochia! Își ridică paharul, dar eu nu-mi pot lua ochii de la corsetul cu panglici. — Poate

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
Suze se lasă pe speteaza canapelei și mă privește încântată. — Vai, Bex, o să fie atât de romantic! Tarkie și cu mine ne-am dus și ne-am uitat la biserica în care o să te măriți tu. E foarte frumoasă! — E drăguță, sunt eu de acord, înăbușindu-mi un val automat de vinovăție. Deși, de ce ar trebui să mă simt vinovată? Încă nu s-a hotărât nimic. N-am ales în mod categoric Plaza. E destul de posibil să facem, totuși, nunta în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
mă uit în ochii lui Suze. O fracțiune de secundă mai târziu, m-a și ajuns din urmă. — Cine-a mai fost și asta? spune pe un ton neutru, în timp ce îmi desfac fermoarul de la rochie. — Asta a fost... Robyn! E drăguță, nu? — Și despre ce naiba vorbea? — Ei, știi și tu... pălăvrăgeală de nuntă... știi cum e... Mă ajuți și pe mine să ies din corsetul ăsta? — Și de ce, mă rog, pare ferm convinsă că faci nunta la Plaza? — Păi... ăă... habar

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
Să cântăresc avantajele și dezavantajele, să le pun în balanță - și pe urmă să iau o hotărâre logică. Așa. Să încep, deci. Pro Oxshott 1.Mami o să fie fericită. 2.Tati o să fie fericit. 3.O să fie o nuntă foarte drăguță. Mă uit la listă preț de câteva clipe - apoi fac o nouă coloană. Pro New York 1.O să am cea mai extraordinară nuntă din lume. Of, Doamne. Îmi îngrop capul în mâini. Nu e deloc mai ușor pe hârtie. Sinceră să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
foarte bine. Sunt atât de șocată că mă opresc în loc, exact în pragul ușii, apoi mă grăbesc să o ajung din urmă. Oare Elinor Sherman chiar are are de gând, până la urmă, să înceapă să facă un efort să fie drăguță cu mine? Nu-mi vine să cred. Dar... dacă stau să mă gândesc bine, și la sfârșitul petrecerii de logodnă s-a purtat destul de frumos cu mine. Mi-a zis că a fost o greșeală că n-am fost trecută

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
Draga mea Becky, Sper că toate sunt bune și frumoase în Big Apple! Uite culoarea la care ne gândeam pentru șervetele de la masă. Janice zicea să mergem pe roz, dar eu cred că grenaul ăsta deschis de prună e foarte drăguț, mai ales în combinație cu culorile la care ne gândeam pentru flori. Dar spune-mi tu ce părere ai, draga mea, doar tu ești mireasa! Fotograful pe care ni l-a recomandat Dennis a trecut ieri pe aici și am

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
lămâie - după care iau o a doua îmbucătură, pe care o mestec în extaz, uitându-mă la o fată din apropiere, care se chinuie cu cornetul să facă niște lăcrămioare. Știți ceva, poate ar trebui să-i iau un tort drăguț lui Suze, pentru botez. Evident, am să-i iau și un cadou - dar aș putea să-i iau și un tort, ca un cadou suplimentar. Știți cumva cât costă un tort din acesta? o întreb pe fată, în timp ce lucrez la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
unui vulcan - și pur și simplu fără voia mea mă trezesc spunând: — Adevărul e că... facem nunta la Plaza. Chipul Aliciei e străbătut de șoc, de parcă tocmai ar fi curentat-o cineva. — La Plaza? Serios? — Cred c-o să fie foarte drăguț, arunc în treacăt. E foarte frumos la Plaza. Tot acolo te măriți și tu, nu? Nu, spune Alicia, cu bărbia destul de încordată. N-am găsit nici o zi disponibilă, a fost prea din scurt. Tu când te-ai programat? — A... acum

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
și negru. Sau, mă rog, în bronz și bej. Iau felicitarea rigidă din mâna ei și o răsucesc iar și iar între degete. Ce părere ai? zice Robyn, încântată. E rafinată, nu? E optzeci la sută pânză de in. — E... drăguță, spun înghițind în sec. Dar cred că e mult prea devreme să trimitem invitațiile. Nu le trimitem de-acum! Dar mie îmi place să fac invitațiile cât mai repede. Eu am o vorbă: nu strică niciodată să ai timp să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
și, brusc, pare că a întinerit cu zece ani - și, spre groaza mea, mă trezesc să-mi trag nasul din nou. Pe scaunele din apropiere stau două fete în blugi, și una dintre ele îmi zâmbește cu simpatie. — Sunt foarte drăguți, spune. — Nu credeți că, dacă oamenii ar avea lângă ei familiile, s-ar face bine de o mie de ori mai repede? zic cu ardoare. Spitalele ar trebui să aibă camere de oaspeți la fiecare etaj. Cred că, în felul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
Pe bune? Dar dup-aia v-ați împăcat. — N-am vorbit cinci ani. — Cinci ani? Mă holbez la ea șocată. Doar din cauza nunții? — Becky, o nuntă nu e niciodată doar o nuntă, spune Laurel. Ridică un pulover de cașmir. E drăguț. — Mmm, spun cu gândul departe. O, Doamne, acum chiar că încep să mă îngrijorez! Dacă mă cert definitiv cu mami? Dacă o să fie atât de jignită, încât n-o să mai vrea să mă vadă în viața ei? Și pe urmă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]