8,806 matches
-
este administrat de un consiliu de administrație compus din 7 membri, după cum urmează: ... a) președintele consiliului de administrație, care îndeplinește și funcția de director general al aeroportului; b) doi reprezentanți ai Ministerului Transporturilor; ... c) un reprezentant al Ministerului Finanțelor; ... d) ingineri, economiști și juriști, specialiști din sectoarele de activitate ale aeroportului. Membrii consiliului de administrație, precum și președintele acestuia trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții: ... . să aibă cetățenie română și domiciliul în România; . să aibă capacitate deplină de exercițiu; . să nu dețină calitatea
HOTĂRÂRE nr. 524 din 24 august 1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale "Aeroportul Internaţional Bucureşti - Baneasa" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121629_a_122958]
-
de execuție de specialitate: - bibliotecar, bibliograf; - referent; - traducător; - mânuitor carte; - conservator, restaurator; - redactor; - cercetător; - analist; - programator; - inginer de sistem; - informatician; - analist ajutor; - operator; - controlor date; - sociolog. 3. Funcții de execuție din activitatea de contabilitate, financiară, aprovizionare, investiții, întreținere-reparații, secretariat-administrativ*): - inginer; - economist; - referent; - subinginer; - tehnician-economist; - tehnician; - arhitect; - conductor-arhitect; - contabil; - consilier juridic; - administrator; - casier; - magaziner; - stenodactilograf; - secretar, secretar-dactilograf; - funcționar, arhivar; - portar, paznic, pompier, îngrijitor; - manipulant bunuri, curier; - muncitor. ---------- Anexă 2 ------- la regulament ------------- CRITERII de normare a resurselor umane în bibliotecile publice
ORDIN nr. 2.069 din 1 octombrie 1998 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122158_a_123487]
-
foarte impopulară, fapt speculat și utilizat de Dej pentru a-i submina cariera politică. Se pare că Luca s-ar fi opus celerității cu care sovieticii cereau înfăptuirea ultimei reforme monetare, ridicând problema oportunității rămânerii în țară a delegației de economiști trimisă în acest sens de conducerea de la Moscova. Informat despre comportamentul ministrului de Finanțe al RPR, și despre suportul care îi fusese acordat de către Ana Pauker și Teohari Georgescu, Stalin și-a manifestat nemulțumirea, ceea ce a antrenat accelerarea declinului grupării
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Declarației de independență", Moscova a dat curs unei ultime încercări de a își argumenta planurile economice integraționiste de data aceasta, pe filieră academică prin intermediul articolului "Problemele dezvoltării economice ale raioanelor dunărene din România, Bulgaria și U.R.S.S"., scris de economistul E.B. Valev, cadrul didactic al Universității din Moscova. Dezvoltarea economică a statelor socialiste era obstrucționată de încorsetările naționale, care periclitau în definitiv posibilitatea tranziției înspre comunism; pentru a surmonta acest neajuns, Valev propunea crearea unor "complexe economice interstatale" configurate pragmatic
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
22 octombrie 1974, 4). Alte probleme întâmpinate la capitolul relații economice externe, considerate secrete de stat ("Economia română și...": 12 iulie 1974, 7) au fost "Lipsa de legături directe ale proiectanților tehnologici cu firmele furnizoare apusene de echipament (sic!)", dezinteresul economiștilor și birocraților români, din motive mai sus menționate, "Lipsa de documentare și de competență tehnologică la nivelul mondial actual și necunoașterea limbilor străine", neînțelegerile dintre ministerul comerțului și cel al finanțelor, ultimul blocând frecvent inițiativele în acest sens, nivelul profesional
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
deopotrivă, care se arătau încrezătoare în noul lider polonez". (Taras: 1986, 61). Raționamentul conducerii PMUP era următorul: capitalul occidental ar fi impulsionat crearea infrastructurii tehnologice necesare unei economii funcționale, creditele urmând a fi plătite din câștigurile rezultate din exporturi. Planurile economiștilor și politicienilor polonezi nu ofereau rezultatele scontate, iar țara se adâncea treptat într-o profundă criză economică, în ciuda faptului că planificarea fusese relaxată și descentralizată într-o anumită măsură prin intermediul a ceea ce s-a numit "conceptul planului deschis" (Brus în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
românești despre revoluția din Ungaria din 1956 și despre urmările ei în România", în Rusan, Romulus (ed.), Anii 1954-1960: fluxurile și refluxurie stalinismului, București, Fundația Academia Civică, pp. 603-611. Heilbronner, Robert (2005), Filozofii lucrurilor pământești. Viețile, epocile și doctrinele marilor economiști, traducere de Dorin Stanciu, București, Humanitas. Herbst, C.; Lețea, I. (1976), Geografia economică a țărilor socialiste, București, Editura Didactică și Pedagogică. Herz, Martin (1967), Beginnings of the Cold War, Bloomington, Indiana University Press. Heywood, Andrew 1993, Political ideologies. An introduction
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
salutări, dorință de bine și omagii familiei. G. Adamachi 338 Marcel Mureșeanu, poet, cu funcție de conducere în Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă, Suceava. 339 Mircea V. Pienescu (n. 15.I.1899, Vatra Dornei - m. 1.X.1976, București), economist, prof. univ. dr. la Academia de Înalte Studii Comerciale din București, asistentul lui Virgil Madgearu; ziarist, traducător, scriitor. Colaborator cu sociologul Dimitrie Gusti. Autor a numeroase articole și volume în care analizează viața economică a țării. 340 Lucia Millo, fiica
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
achitarea facturilor statului către firmele private. Dacă omului cu coasa i-ar fi rămas o umbră de obraz țărănesc, și-ar fi dat demisia, chiar dacă președintele a spus-o clar că nu intenționează să remanieze guvernul. Pe de altă parte, economiști de marcă au identificat atât sursele răului prezent, cât și alte surse de redresare și ieșire din criză, decât cele arătate de președinte. Sursa răului se află în cei douăzeci de ani de proastă gestionare a gospodăriei Țării, mai exact
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu mâna voastră de imbecili, cu atât mai imbecili, cu cât sunteți fii, nepoții, urmașii direcți ai comunștilor din 1921. Să vedem dacă nu cumva această apariție nebăgată în seamă, minimalizată și marginalizată, a fost prefațată “ideologic” de ideologi, politologi, economiști, alți “oameni de bine” care, prin emisiuni televizate, au zis: “vedeți, bă, ăștia cu hățurile, că mergeți spre o zonă în care vă puteți întâlni cu cineva care are nevoie de gâtul vostru! O să spuneți că n-a zis nimeni
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
condus o țară uriașă fără a avea experiență de conducător al unei țări. Statele Unite erau ocupate cu Europa, Japonia și cu Planul Marshall. Așa că Nehru și-a Îndreptat atenția către nord, peste munții Himalaya, și și-a trimis echipa de economiști la Moscova. Ei s-au Întors și au spus că această țară șUniunea Sovieticăț era uimitoare. Repartizează resursele, acordă licențe, are o comisie de planificare ce ia toate deciziile și țara În sine se mișcă. Așa că le-am urmat modelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
bloca perspectiva - abilitatea de a considera lumea o piață singulară, un singur ecosistem și o singură comunitate. Înainte de 1989 o fi fost o politică estică și una vestică, Însă era dificil să te gândești la o politică „globală“. Amartya Sen, economistul indian câștigător al premiului Nobel și actualmente profesor la Harvard, mi-a spus odată: „Zidul Berlinului nu era doar un simbol al prizonieratului oamenilor din Germania de Est, ci un mod de a ne Împiedica să avem o vedere globală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
hardware-ul fluxurilor de lucru s-au Întîlnit Într-un mod prin care Konica Minolta a făcut un aparat de pe care poți scana, copia și trimite e-mail-uri și faxuri. Toate cu un singur aparat. Iată, deci, prima convergență. După cum remarcă economistul Paul Romer de la Universitatea Stanford, economiștii știu de multă vreme că „există bunuri complementare - adică bunul A este mult mai valoros dacă deții și bunul B. Era bine să ai hârtie și era bine dacă aveai și creioane; de cum aveai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
au Întîlnit Într-un mod prin care Konica Minolta a făcut un aparat de pe care poți scana, copia și trimite e-mail-uri și faxuri. Toate cu un singur aparat. Iată, deci, prima convergență. După cum remarcă economistul Paul Romer de la Universitatea Stanford, economiștii știu de multă vreme că „există bunuri complementare - adică bunul A este mult mai valoros dacă deții și bunul B. Era bine să ai hârtie și era bine dacă aveai și creioane; de cum aveai una dintre ele, făceai rost de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ce vreau să spun. Atunci când calculatoarele au fost introduse prima oară În birouri, cu toții s-au așteptat la un salt al productivității. Dar el nu a avut loc dintr-odată și a generat atât dezamăgire, cât și puțină confuzie. Cunoscutul economist Robert Solow a remarcat sarcastic că peste tot poți găsi calculatoare - mai puțin „În statisticile de productivitate“. Într-un eseu inedit din 1989, intitulat „Computer and Dynamo: The Modern Productivity Paradox in a Not-Too Distant Mirror“ (Computerul și dinamul: paradoxul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
a deschis către lume și, deodată, În jur de trei miliarde de oameni care se aflaseră În spatele zidului au pășit pe piața globală plată. Iată cum se prezenta situația În cifre rotunjite: conform unui studiu din noiembrie 2004 efectuat de economistul Richard B. Freeman de la Universitatea Harvard, „lumea economică globală“ era alcătuită din America de Nord, Europa de Vest, Japonia și câteva porțiuni din America Latină, Africa și țările din Asia de Est. Totalul populației acestei lumi economice globale care lua parte la comerțul și schimbul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și Îl băga În pivnița lui Dick Cheney deoarece Mankiw, autor al unui binecunoscut manual de economie pentru facultăți, Îndrăznise să vorbească favorabil despre externalizare, aceasta fiind În opinia sa „cea mai nouă manifestare a câștigurilor de pe urma comerțului despre care economiștii au vorbit cel puțin de la Adam Smith Încoace“. Afirmația lui Mankiw a declanșat o competiție a celor care dădeau replica cea mai ridicolă. Câștigătorul a fost purtătorul de cuvânt al Casei Albe Dennis Hastert, care a spus că teoria lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de parcă ar fi făcut 1.600 de puncte la testul SAT și discrepanța dintre ceea ce gândeam și ceea ce vedeam m-a copleșit. Îmi tot repetam: „Ricardo are dreptate, Ricardo are dreptate, Ricardo are dreptate“. David Ricardo (1772-1823) a fost un economist englez care a dezvoltat teoria avantajului comparativ, care spune că dacă fiecare națiune se specializează În producția de bunuri În care are un avantaj comparativ În ceea ce privește costurile, și apoi face comerț cu celelalte națiuni, cumpărând bunuri În care acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
pierd pe a mea. Când Îți pierzi locul de muncă, rata șomajului nu e de 5,2%, ci de 100%. Nici o carte despre Pământul plat nu ar fi onestă dacă nu ar recunoaște existența acestor probleme sau a dezbaterii dintre economiști privind actualitatea teoriei lui Ricardo. Totuși, după ce am discutat argumentele de o parte și de alta, am ajuns la aceeași concluzie ca majoritatea economiștilor - Ricardo are dreptate În continuare și mai mulți americani se vor descurca mai bine dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
plat nu ar fi onestă dacă nu ar recunoaște existența acestor probleme sau a dezbaterii dintre economiști privind actualitatea teoriei lui Ricardo. Totuși, după ce am discutat argumentele de o parte și de alta, am ajuns la aceeași concluzie ca majoritatea economiștilor - Ricardo are dreptate În continuare și mai mulți americani se vor descurca mai bine dacă nu ridicăm și mai multe bariere În calea externalizării, a lanțurilor de aprovizionare și a offshoring-ului. Acesta este mesajul simplu al capitolului de față: chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
americane au fost obligate să găsească specializări noi și mai profunde pe piața extinsă. Dacă nu s-ar fi Întâmplat așa, Intel ar fi dat faliment. Din contră, Intel prosperă. Paul Otellini, președintele Intel, spunea Într-un interviu pentru The Economist (8 mai 2003) că, pe măsură ce cipurile devin suficient de bune pentru anumite aplicații, apar noi aplicații care necesită cipuri mai puternice și mai complexe, specialitatea Intel. Pentru că, de exemplu, Google, Yahoo! și Microsoft Încep să ofere posibilitatea căutărilor video, va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
În Minnesota, În 2003, au fost create 1.854 locuri de muncă ca rezultat al externalizării În străinătate. Până În 2008, firma estimează că vor apărea aproape 6.700 de noi locuri de muncă În Minnesota drept consecință a acestei tendințe“. Economiștii compară adesea intrarea Chinei și a Indiei pe piața globală cu momentul În care liniile de cale ferată din America au legat În sfârșit New Mexico de California, care avea o populație mult mai mare. „Atunci când se construiește calea ferată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
că tot mai mulți dintre noi lucrează În sectorul terțiar, e evident că tot mai mulți dintre noi vor fi afectați. Să nu ne amăgim: trăim Într-o lume În care din ce În ce mai multe lucruri sunt comercializabile, afirma Alan Blinder, renumitul economist de la Princeton, Într-un eseu foarte inteligent numit „Fear of Offshoring“ (Teama de offshoring - n. trad.). Iată și explicația oferită de autor: În orice moment, tehnologia disponibilă - În special transportul și comunicațiile - determină În mare măsură care bunuri și servicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
sinceritate pe care o găsesc fermecătoare. Așa că prefer să mă abat de la drumul meu obișnuit pentru a cumpăra cafea de la ea. Într-o zi va deveni șefa gheretei, dacă nu cumva asta s-a și Întâmplat deja. Este interesantă observația economistului Alan Blinder de la Princeton, care afirmă, În lucrarea sa despre externalizare, că, de vreme ce atât de multe noi slujbe din clasa de mijloc vor necesita o notă personală, s-ar putea produce o adevărată revigorare a aptitudinilor de comunicare umană, aptitudini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
fi modul optim În care indivizii pot obține și păstra slujbele din noua clasă de mijloc, atunci, În general vorbind, care este tipul optim de Învățământ care să-i pregătească pe tinerii noștri pentru aceste slujbe? Conform observației pătrunzătoare a economistului Alan Blinder de la Universitatea Princeton, „este evident că Statele Unite și alte națiuni bogate vor trebui să-și transforme sistemele de Învățământ astfel Încât să producă lucrătorii potriviți pentru slujbele care vor exista efectiv În societățile lor... Simpla furnizare a unor studii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]