KorAP: Find »[drukola/base=estetică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...157 158 159 ...253 >

6,312 matches

Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614

ireductibile la rațional în fenomenul estetic era deja acceptată. Din care motiv, acest veac a mai fost calificat, retrospectiv, de către unii teoreticieni, și că "era individualului"56. Individualismul a fost, în viziunea unor cercetători care s-au ocupat de începuturile esteticii, ca Alfred Baeumler, bunăoară, tocmai fenomenul care a promovat, în lumea occidentală, materializarea și consolidarea acesteia că disciplină modernă, cu perspectivă ei deplasată mai întâi (prin triplă influență engleză Francis Bacon Thomas Hobbes John Locke) de la linea raționalista inițiată de

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
politic, care induce dorința de afirmare și stimulează degajarea potențialului personal), secolul al XVIII-lea l-a supus cu adevarat reflecției 57 punând în lumina subiectul interior. Fără de care, spune acest autor, de fapt nu se poate vorbi despre o estetică în sensul modern al cuvântului 58, fără de care lipsește tocmai baza indispensabilă unei construcții a acesteia. Despre geniu că individualitate creatoare apar în Germania, în această conjunctură de entuziaste și promițătoare deșchideri teoretice, mai multe texte. După speculațiile inițiale asupra

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
apoi a scoțianului Alexander Gerard, la al carui Eseu despre geniu din 1774 (tradus doi ani mai târziu în germană) autorul criticismului obișnuia să se refere că la cea mai bună scriere pe această temă. Estetică lui Kant și începuturile esteticii că disciplină modernă, deci nu poartă însă doar pecetea factorilor de schimbare imanenți filosofiei epocii. Afirmarea ideii individualismului și a geniului în perimetrul acesteia din urmă că o consecință a fundamentării psihologiei, recunoașterea subiectivității ca bază a teoriei frumosului este

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
în cultura epocii. Amintim că vremea Iluminismului a fost decisivă în procesul fundamentării teoriei frumosului și a instaurării sensurilor moderne ale conceptelor ei principale, ca a definit termeni cardinali pentru dezvoltarea posterioara a acestei discipline, cum au fost aceia de estetică, filosofia artei, judecată de gust sau literatura. Meditația kantiana asupra artei are, evident, drept sprijin, gândirea criticista, observă filosoful italian Antonio Banfi, dar ea derivă, în plus, "problemele și conținutul ei din căutările, analizele și discuțiile cu caracter estetic, atât

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
Cu ce efecte se fac simțite? Ce spune filosoful din Königsberg cu privire la aceste aspecte (transladând tema în planul de discuție al operei sale)? Spiritul și gustul sunt totul? Interpretarea datelor puse în lumina de analiză scrierilor sale în contextul istoriei esteticii sau prin referințe la teoria literaturii conduce, pornind de la aceste întrebări și urmărind implicațiile ideilor și noțiunilor de lucru, la conturarea a trei teze kantiene fundamentale privitoare la creația poetica: 1) geniul este un compus din natură și raționalitate, ale

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
folosească de el sau dacă nu "se ajută cu arta", cum spusese mai înainte Cervantes referindu-se la regulile de compoziție 147 (pentru a limita numărul exemplelor care s-ar putea aduce în acest sens), s-au înfruntat în istoria esteticii până târziu. Kant adera la această ultimă poziție. Chiar dacă afirmă că arta poeziei nu e transmisibila, oricât de detaliate ar fi preceptele și excelente modelele ei, admite că ea conține, ca oricare alta artă frumoasă, "ceva mecanic", ceva ce poate

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
lui de reprezentare susceptibila de a fi subordonată unui anumit concept: zăpadă nu mai înseamnă, în acest caz, "zăpadă", precipitația atmosferică solidă sub formă de fulgi albi (după cum ne explică dicționarul). Autorul schițează, astfel, în condițiile de dificil început ale esteticii, o idee de circulație în teoria actuala: că semnul artistic nu e limitat că cel lingvistic, izolat în funcția lui de semnificare a unui sens unic, ci deschis și integrativ 180. Cînd citim, într-un poem, o sintagma că leagănul

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
generative] este aici clară, în opinia lui Meckauer 191, deși ar putea fi vorba, la fel, despre așa-numita "sinnreicher Ausdruck" [expresia ingenioasă] pe care o menționa, în epoca, Gottsched, si pe care o semnalează Baeumler în cartea sa despre estetică secolului al XVIII-lea192. La fel s-ar putea propune, că influența, abundență (Reichtum) de sugestii a mai vechiului concept estetic baumgartian (care induce "sehr viel bei einer Sache zu gedanken" [multă reflecție pornind de la un lucru]), după cum arată tot Meckauer

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
așadar, nu neapărat abordabila pe cale conceptuală. Perceperea suprasensibilului pe deasupra ordinii comune, în relațiile ascunse, imperceptibile din alte perspective, ale lucrurilor, afinităților și constrastelor, nu poate fi semnificata, în limbajul artistic, decât prin procedeul sugerării. Cum scrie în paginile sale de estetică Hartmann, poetul se oprește, de pildă, "la imponderabilele mișcării și gesticii omenești neluate în seamă în viață; și chiar dacă nu le poate dărui ochiului, el le face să apară privirii interioare prin mijlocirea ocolita a cuvântului"205, pe calea semnificațiilor

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
cunoaștere, al cărui obiect comunicabil pe calea termenilor "improprii" (a metaforelor ce expun "reprezentări complexe nedeslușite")218 nu îl constituie lucrurile incluse de grecii antici și de Părinții Bisericii în categoria νοητά, corespunzătoare gnoseologiei superioare, ci cele percepute, αίσθητά, corespunzătoare esteticii și necircumscrise exclusiv sferei sensibilului. Moses Mendelssohn de asemenea afirmase modul intuitiv de cunoaștere specific artei poetice, în termeni pe care Kant nu a ajuns să-i formuleze însă niciodată la fel de limpede: Mijlocul de sensibilizare a unui discurs este selecționarea

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
b. Apitzsch, Arthur, Die psychologischen Voraussetzungen der Erkenntniskritik Kants [Condițiile psihologice ale teoriei kantiene a cunoașterii], Halle, s. d. S., 1897. Baeumler, Alfred, Das Irrationalitätsproblem în der Ästhetik und Logik des 18. Jahrhunderts bis zur Kritik der Urteilskraft [Problemă iraționalului în estetică și logica secolului al XVIII-lea până la Critică facultății de judecată], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1967. Banfi, Antonio, La crítica del juicio estético en Kant [Critică facultății estetice de judecată în teoria lui Kant], în Filosofía del arte [Filosofia artei

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
Habana, Ediciones Icaic, 1967. Bartuschat, Wolfgang, Zum systematischen Ort von Kants Kritik der Urteilskraft [ Poziția Criticii facultății de judecată în sistemul kantian], Frankfurt am Main, Vittorio Klostermann, 1972. Basch, Victor, Essai critique sur l' esthétique de Kant [Eseu critic despre estetică lui Kant], Paris, J. Vrin, 1927. Beck, Lewis White, Early German Philosophy. Kant and His Predecessors [Filosofia germană timpurie. Kant și predecesorii lui], Cambridge, Harvard University Press, 1969. Biemel, Walter, Die Bedeutung von Kants Begründung der Ästhetik für die Philosophie

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
Beck, Lewis White, Early German Philosophy. Kant and His Predecessors [Filosofia germană timpurie. Kant și predecesorii lui], Cambridge, Harvard University Press, 1969. Biemel, Walter, Die Bedeutung von Kants Begründung der Ästhetik für die Philosophie der Kunst [ Însemnătatea fundamentării kantiene a esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959. Campo, Mariano, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Ed. Magenta, 1953. Cassirer, Ernst, Kant, vida y doctrina [Kant, viața și doctrina], México, Fondo de Cultură Económica, 1974. Coleman, Francis

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
criticismului kantian], Varese, Ed. Magenta, 1953. Cassirer, Ernst, Kant, vida y doctrina [Kant, viața și doctrina], México, Fondo de Cultură Económica, 1974. Coleman, Francis X. J., The Harmony of Reason: A Study în Kant's Aesthetics [Armonia rațiunii. Studiu despre estetică lui Kant], University of Pittsburgh Press, 1974. Colomer, Eusebi, El pensamiento alemán de Kant a Heidegger [Gândirea germană de la Kant la Heidegger], I: Kant, la filosofía trascendental [Kant, filosofia transcendentala], Barcelona, Ed. Herder, 1986. Gaos, José, Las críticas de Kant

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
trascendental [Kant, filosofia transcendentala], Barcelona, Ed. Herder, 1986. Gaos, José, Las críticas de Kant [Cele trei critici ale lui Kant], Caracas, Universidad Central de Venezuela, 1962. Gotshalk, D. W., Form and Expression în Kant's Aesthetics [Formă și expresie în estetică lui Kant]; în Ruth F. Chadwick and Clive Cazeaux (Eds.), Immanuel Kant. Critical Assessments [Immanuel Kant. Aprecieri critice], London, Rutlidge, 1992. Kroner, Richard, Von Kant bis Hegel [De la Kant la Hegel], Tübingen, J. C. B. Mohr (Paul Siebeck) Verlag, 1924

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
el idealismo [Critică facultății de judecată estetică, Hölderlin și idealismul]; în Rodríguez Aramayo, Robert y Gerard Vilar (Eds.), En la cumbre del criticismo [Culmile criticismului], Barcelona, Ed. Anthropos, 1992. Menéndez Pelayo, Marcelino, Kant. La preparación de la estética idealista [Kant. Pregătirea esteticii idealiste], în La estética del idealismo alemán [Estetică idealismului german], Madrid, Ed. Rialp, 1954. Messer, Augusto, De Kant a Hegel [De la Kant la Hegel], Madrid, Revista de Occidente, 1933. Mörchen, Hermann, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
Madrid, Ed. Tecnos, 1987. Vorländer, Karl, Immanuel Kants Leben [Viața lui Immanuel Kant], Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1974. I. c. Crowther, Paul, Fundamental Ontology and Transcendent Beauty. An Approach to Kant's Aesthetics [Ontologie fundamentală și frumos transcendental. Studiu despre estetică lui Kant], "Kant-Studien", H. 1, 1985, pp. 55-71. Cutler, Anna Alice, The Aesthetical Factors în Kant's Theory of Knowledge [Factorii estetici în teoria kantiana a cunoașterii], "Kant-Studien", 1899, pp. 419-439. Guyer, Paul D., Formalism and the Theory of Expression

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
Alice, The Aesthetical Factors în Kant's Theory of Knowledge [Factorii estetici în teoria kantiana a cunoașterii], "Kant-Studien", 1899, pp. 419-439. Guyer, Paul D., Formalism and the Theory of Expression în Kant's Aesthetics [Formalism și teorie a expresiei în estetică lui Kant], "Kant-Studien", H. 1, 1977, pp. 46-70. Kemal, Salim, The Importance of Artistic Beauty [Însemnătatea frumosului artistic], "Kant-Studien", H. 4, 1980, pp. 488-507. Martin, Gottfried, Herder als Schuler Kants [Herder ca student al lui Kant], "Kant-Studien", H. 3-4, 1936

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
Filosofia artei], La Habana, Ediciones Icaic, 1967. Baumgarten, Alexander Gottlieb, Reflexiones filosóficas en torno al poema [Reflecții filosofice despre poem]; în A. G. Baumgarten y otros, Belleza y verdad. Sobre la estética entre la Ilustración y el Romanticismo [Frumusețe și adevăr. Estetică între Iluminism și Romantism], Barcelona, Albă Ed., 1999. Blaga, Lucian, Geneză metaforei și sensul culturii, București, Humanitas, 1994. Botta, Emil, Poezii, București, Ed. Eminescu, 1979. Bousoño, Carlos, Teoría de la expresión poética [Teoria expresiei poetice], Madrid, Ed. Gredos, 1962. Bruyne, Edgar

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
1999. Blaga, Lucian, Geneză metaforei și sensul culturii, București, Humanitas, 1994. Botta, Emil, Poezii, București, Ed. Eminescu, 1979. Bousoño, Carlos, Teoría de la expresión poética [Teoria expresiei poetice], Madrid, Ed. Gredos, 1962. Bruyne, Edgar de, Estudios de estética medieval [Studii de estetică medievală], ÎI: Época románica [Epoca romanica], Madrid, Gredos, 1959. Cassirer, Ernst, Filosofía de la Ilustración [Filosofia Iluminismului], México, Fondo de Cultură Económica, 1984. Cassirer, Ernst, Antropología filosófica [Antropologie filosofica], México, Fondo de Cultură Económica, 1992. Cassirer, Ernst, Filosofía de las formas

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
Desde una perspectiva psicodinámica [Creativitatea într-o perspectivă psihodinamica], Barcelona, Ed. Herder, 1977. Mendelssohn, Moses, Morgenstunden, oder Vorlesungen über das Dasein Gottes [Ore matinale, sau conferințe despre existența lui Dumnezeu], în Schriften zur Philosophie, Aesthetik und Apologetik [Scrieri de filosofie, estetică și apologetica], I, Hildesheim, Georg Olms Verlagsbuchhandlung, 1968. Mendelssohn, Moses, Sobre los principios fundamentales de las bellas artes y de las letras [Despre principiile fundamentale ale artelor frumoase și ale literaturii]; în A. G. Baumgarten y otros, Belleza y verdad. Sobre

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
los principios fundamentales de las bellas artes y de las letras [Despre principiile fundamentale ale artelor frumoase și ale literaturii]; în A. G. Baumgarten y otros, Belleza y verdad. Sobre la estética entre la Ilustración y el Romanticismo [Frumusețe și adevăr. Estetică între Iluminism și Romantism], Barcelona, Albă Ed., 1999. Morawski, Ștefan, Fundamentos de estética [Fundamente de estetică], Barcelona, Ed. Península, 1977. Nicol, Eduardo, Metafísica de la expresión [Metafizica comunicării], México, Fondo de Cultură Económica, 1974. Paraschivescu, Miron Radu, Poezii, București, Ed. Minerva

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
frumoase și ale literaturii]; în A. G. Baumgarten y otros, Belleza y verdad. Sobre la estética entre la Ilustración y el Romanticismo [Frumusețe și adevăr. Estetică între Iluminism și Romantism], Barcelona, Albă Ed., 1999. Morawski, Ștefan, Fundamentos de estética [Fundamente de estetică], Barcelona, Ed. Península, 1977. Nicol, Eduardo, Metafísica de la expresión [Metafizica comunicării], México, Fondo de Cultură Económica, 1974. Paraschivescu, Miron Radu, Poezii, București, Ed. Minerva, 1973. Paz, Octavio, El arco y la lira [Arcul și lira], México, Fondo de Cultură Económica

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
Económica, 1983. Píndaro, Odas y fragmentos [Ode și fragmente], Madrid, Ed. Gredos, 1995. Platón, Obras completaș [Opera completă], I, III, VIII, XI, Caracas, Coedición Universidad Central de Venezuela / Presidencia de la República, 1980. Plazaola, Juan, Introducción a la estética [Introducere în estetică], Madrid, Ed. Católica, 1973. Reneville, Rolland de, L' expérience poétique [Experiență poetica], Génève, A la Baconnière, 1948. Reverdy, Pierre, Escritos pară una poética [Scrieri pentru o poetica], Caracas, Monte Avila Ed., 1977. Sanctis, Francesco de, Istoria literaturii italiene, București, Editura

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
Cultură Económica, 1996. ÎI. b. Frischeisen-Köhler, Max, Philosophie und Dichtung [Filosofie și poezie], "Kant-Studien", H. 1, 1916, pp. 93-130. Jaffe, Kineret S., The Concept of Genius: its changing Role în Eighteenth-Century french Aesthetics [Conceptul de geniu: rolul lui mutabil în estetică franceză a secolului al XVIII-lea], "Journal of the History of Ideas", 4, 1980, pp. 579-599. Kristeller, Paul Oskar, The Modern System of the Arts: A Study în the History of Aesthetics [Sistemul modern al artei. Studiu de istoria esteticii

Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]