4,957 matches
-
legate patologic de aspecte ale vieții reale, ce nu par să deterioreze capacitatea de a raționa ori comportamentul, uneori însoțite de halucinații, concentrate pe o singură temă (monomanie), dar care poate prezenta variații (persecuție, grandoare) în care pacientul dovedește o exagerată stimă de sine. Ca factori favorizanți ar fi 1) predispoziția constituțională a personalității, efect al unor anomalii de dezvoltare (cum este impotența) și 2) intervenția unor factori negativi ce acționează pe terenul endogen fragilizat, care favorizează apariția psihozei. Dacă, inițial
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
în funcție de agenții ce le declanșează (pp. 25-29). Absența unor tulburări grave ale vieții intelectuale ori afective constituie trăsătura distinctivă. Cei doi psihiatri semnalează o stare mintală specială pe care o numesc "hipertrofie/ hiperestezie a eului" (p. 48). Interpretarea falsă apare exagerată, extravagantă, dar rareori absurdă; judecățile rămân în limitele sensibilului, aprecierile se păstrează juste. Vivacitatea inteligenței se manifestă mai ales întru apărarea convingerilor delirante. Relațiile afective rămân în bună măsură normale, dar subiecții devin foarte sensibili la părerile celorlalți despre ei
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
proiecția" reprezintă principalul mecanism al paranoiei: individul se apără împotriva impulsurilor insuportabile și inacceptabile proiectându-le în afară; în ,,cazul Schreber", se identificau impulsurile homosexuale ca fiind esențiale pentru acest proces. Freud a legat, de asemenea, paranoia de narcisism, investirea exagerată a energiei psihice în propriul eu, cu consecințe asupra stimei de sine și asupra propriei identități; el sublinia sensibilitatea exacerbată a paranoicilor, care tind să se simtă răniți la cea mai mică provocare, la așteptările lor că vor fi abuzați
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
provocat-o dispar, ori pacientul înțelege că a pierdut lupta de a reține cealaltă persoană. Pe de altă parte, există multe situații în care boala se cronicizează și poate dura toată viața. Delirul de grandomanie (grandiose type). Presupunând "o apreciere exagerată a propriei valori și potențe, a propriilor cunoștințe ori a propriei identități", megalomanul nutrește convingerea că e înzestrat cu un talent rar sau că e dăruit cu o neobișnuită percepție (nerecunoscute însă, acestea) sau că a făcut vreo descoperire importantă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
ori nepotrivite, precum și incapacitatea de a convinge medicul de faptul că plângerile lui sunt rezonabile conduc treptat la ideea că persoana în cauză este mai curând un "bolnav închipuit", hotărât să "se țină de boală" (Munro 2004: 74). Bolnavul reacționează exagerat atunci când se fac aluzii la propria "boală", dar este calm și rațional când discută despre alte subiecte. Lipsa de rezultate terapeutice pozitive nu îl descurajează, ci, dimpotrivă, pare să îl stimuleze să caute opiniile altor specialiști, ori alte intervenții. Unii
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
disorder), care presupune un ansamblu de trăsături deosebit de stabile și de rigide, apărând la maturitate și putând cauza suferințe ori disfuncționalități. Personalitatea paranoidă (ICD-10: F22.0) se caracterizează prin supraestimarea patologică a propriei persoane, neîncrederea extremă fată de alții, susceptibilitate exagerată, judecată falsă. Presupunând o stare de susceptibilitate invadatoare fată de alții, ale căror intenții sunt interpretate ca fiind rele, ea își închipuie că ceilalți o exploatează, îi fac rău sau o înșală, este preocupată de îndoielile nejustificate legate de loialitatea
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
două entități pe care le guvernează altfel decât prin efecte. Este principiul de legătură între existent și gândire, distinct însă de ele. Tot astfel, deducem că pentru relația existent-imaginar (fără să punem problema relației dintre imaginar și gândire în termenii exagerați ai unei suprapuneri, ci doar ai unei relații de determinare), binele întemeiază relația dintre componentele binomului, pe care de asemenea le domină. Dacă adaug perspectiva mult comentată, a corelării problematicii binelui (divin) la Platon cu principiul divinității creștine 31, atunci
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
într-o pădure de arbori monstruoși. Pădurea era așa de deasă încît, mergând prin ea, de oboseală, m-am îmbolnăvit.ă...î Pădurea era parcul, dar azi, revă-zîndu-l, mi s-a părut că în definitiv impresia mea nu era prea exagerată. El dă o puternică senzație de labirint vegetal. Străzile din Botoșani sunt largi și pustii și deși am fost dus prin oraș nu mi-a rămas în minte decât ideea unui infinit..." În timpul războiului se refugiază în Moldova, pierzând contactul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sistem obiectiv al recepției. Ar putea descoperi lecțiuni greșite ale textelor (obiecție filologică), rea interpretare a ideilor, unilaterală folosire a documentelor, producîndu-se altele care ar infirma observațiile mele, despuiere insuficientă de elemente, în baza cărora s-ar fi făcut propoziții exagerate, folosire de informații dubioase, ignorare de opere etc. În judecata strictă de gust, constând într-un da sau nu, chiar de ar avea dreptate, oponentul nu are dreptul să protesteze cu învinuirea de subiectivism, căci acesta este tocmai momentul rezervat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
eroul cel mai izbutit, e un copil cu vocația precoce a investigației decompensată de lipsuri sufletești fundamentale. Zeflemeaua cu care țăranii întîmpină observațiile entomologice ale băiatului, ce n-ar trebui să mire pe niște oameni ai câmpului, produce o deprimare exagerată. Un om întreg observă nu numai gângăniile, ci și oamenii și nu poate să nu ajungă la încheierea că un individ superior nu are comunicație cu inferiorii. Când a ajuns la această concluzie, omul profund își stăpânește reacțiunile, fie conformîndu-se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu piei de oi și cu un țol adus de Evrimona, el are la gospodăria lui casă cu pridvor, împrejmuită cu zid, cotețe de stejar pentru scroafe și godăcei. G. Murnu a revenit, nu totdeauna în chip fericit, dintr-un exagerat scrupul artistic, asupra tălmăcirilor, introducând expresii afară din cale pitorești, ca "dihai", "barosan". Aceste oscilații nu ating totuși valoarea versiunilor sale, capodopere cu putință de atins în alt sens, imposibil însă de întrecut. Capitolul XX TEORIA SPECIFICULUI NAȚIONAL "VIAȚA ROMÎNEASCĂ
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vrând să se despartă de Drăgănescu, nu găsește formula decentă spre a-i face intimația. Atunci pleacă sub un pretext firesc în Elveția, de unde începe cu soțul un duel subtil de scrisori cu o tactică și un protocol atât de exagerate, încît impulsiunile sunt omorâte de conveniențe și soții nu pot să decidă oficial ceea ce în faptă s-a petrecut de mult. Această lume e ușuratecă. Lenore, din pudoare feminină, nu destăinuie d-rului Walter suferința ei. Când boala este evidentă, nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vreunei nații trece în posesia tuturor spre folosul oamenilor ă...î Se cuvine cu îndoite pasuri și sârguințe a ni porni spre câștigare în parte a celor întîrziate". Și dacă din acest program ar rezulta că Asachi e un novator exagerat, că vrea să introducă cât mai multă cultură apuseană cu putință, fără nici un discernământ, apoi de aiurea se poate vedea că el, și în această privință, are timidități, care nu prea rimează cu cele ce și-a impus în programul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
spune și A. Russo, ceea ce voim să dovedim și noi. Așadar, până aici, vedem pe Asachi ca om vechi când e vorba de mișcarea politică din vremea sa, iar când e vorba de "cultură" în general, îl vedem când novator exagerat, când om vechi, și rar în acea atitudine mijlocie, care e cea critică. 1 "Dacia literară", 1840. Introducere. 2 "Gazeta de Moldavia", 1852, 20. Prin urmare, constatăm, chiar de pe acum, că el n-a avut un punct de vedere sigur
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu acest nume; și, dimpotrivă, mulți care n-au făcut parte din gruparea literară sau cea politică sunt în realitate "junimiști". Junimismul este, mai înainte de toate, recomandarea de a ne feri de importarea civilizației sau, mai degrabă, recomandarea unei precauțiuni exagerate când e vorba de 1 Note și impresii, Foiletoanele lui Caragiale. a importa această civilizație. Este nerecunoașterea utilității de a transforma România într-o țară cu caracter curat european, după asemănarea celor din Apus și mai ales după asemănarea Franței
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
după 1859, căci nu e nimic mai firesc, mai logic decât ca Enache Damian de atunci să fie Sandu Napoilă de acum. Dar tendința patruzecioptistă din Alecsandri vrea să se manifeste persiflând pe Napoilă, pe "Ultra-retrogradul", vrea să ridiculizeze atitudinea exagerată, condamnabilă, rea și nejustificată a lui Sandu, dar nu reușește. Îl poreclește "Napoilă", îl califică, peiorativ, "Ultra-retrogradul", dar la urma urmei ni-l înfățișează, fără să vrea, ca pe un om serios, de bun-simț. Mai mult: Alecsandri, după obiceiul său
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
publiez, publicez, public...1 Și desigur că, pe lângă mania de a între-buința cuvinte franțuzești a celor care voiau să se arate 1 L. Șăineanu, Ioan Eliade Rădulescu ca gramatic și filolog ă Buc., 1892î. învățați, mai era și o întrebuințare exagerată, nevinovată: invadarea cuvintelor netrebuitoare pe lângă cele trebuitoare, intrarea și fără bilet de legitimație, grație îmbulzelii. Oricum, Alecsandri a avut meritul de a face prin opera sa critică un mare serviciu limbii românești. Dar antipatia lui este mai mare față de latiniști
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
considerăm printre importatorii, foarte merituoși dealtmintrelea, ai culturii străine, dar nu printre adevărații ei asimilatori. Și nici în politică, cum am avut prilejul să arăt aiurea 1, Eliade nu poate fi socotit ca un spirit critic, ci ca un novator exagerat, chiar și atunci când profesa conservatismul, un conservatism doctrinar, importat de aiurea, exotic. Un om care reprezintă cu adevărat spiritul critic în Muntenia este Odobescu, pe care îl găsim, de la început, de la primii pași pe care îi face în publicistică, colaborator
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ales, ceea ce definește acea poezie "nouă" pe care literatura română a expulzat-o și o va expulza mereu, pentru că (vom vedea imediat pentru ce) acest artificialism nu poate fi, la noi, decât o imitație caricaturală. Acest artificialism este baudelairismul: urbanismul exagerat, maladivitatea, amorul pervers - afectate, maimuțărite, nu firești și sincere, ca la Baudelaire și la urmașii săi parizieni. Astăzi acest element nu mai formează singur - naiv-exhibiționist ca atunci - materialul poetic al scriitorilor așa-numiți "noi"; acum, acest element se amestecă, numai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
intelectual - gândire confuză, deducții superficiale, înțelegere nediferențiată, lipsa capacității de concentrare a atenției, nerealizarea de comparații și de asociații; în plan motor - agitație permanentă, mișcări parazitare, excesive, dificultăți de reproducere și coordonare a mișcărilor; în plan afectiv - excitabilitate și emotivitate exagerate, opoziționism activ (atitudine bătăioasă) sau pasiv (încăpățânare, nesupunere); în plan social - nevoia de evaziune, de părăsire a spațiului (domiciliu, școală, mai târziu loc de muncă), mitomanie, incapacitate de inserție socială. Recuperarea și readaptarea acestor copii se face numai în echipă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ordin politic s-a ajuns la Brădești în pragul dispariției olăritului. Mai întâi, s-a renunțat la ceramica neagră, de origine dacică, prețuită de cunoscători, dar disprețuită de obișnuiții cumpărători din târguri, atrași mai mult de olăria colorată și ornamentată exagerat, gen Corund. Sobrietatea și ornamentele discrete și rafinate ale celor de la Brădești, chiar pe olăria de tip nou, roșie și smălțuită, interesau tot mai puțin pe clienți. Centrul Județean de îndrumare Vaslui a înființat, prin 1979, o clasă a școlii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
al operei, la oricare nivel, poate defini stilul scriitorului, dacă este specific, relevant, și nu întâmplător. Opiniile "concrete" din capitolul al XIV-lea sunt foarte prețioase însă, eliminând, ca de obicei, o serie de confuzii. Se arată că nu trebuie exagerat studiul istoric al formelor verbale, fără referiri la valori estetice (cum se întâmplă uneori și la noi în cercetări de limbă literară), că nu trebuie absolutizată ideea de normă, față de care limbajul poetic ar fi o simplă "deviere" (tendință foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
modul + adjectiv, expresie lexicală frecventă în limba actuală, percepută ca emfatică 35, pare a fi, în unele utilizări, o variantă a sintagmelor cu în modul/într-un mod. În corpus, adjective precum absolut, colectiv, concret, constructiv, conștient, declarativ, direct, evident, exagerat, exemplar, explicit, general, generic, ideal, ironic, natural, negativ, obiectiv, obsesiv, ostentativ, personal, pozitiv, practic, propriu, riguros, serios, sigur, simbolic, simplu, sportiv, subtil, universal, următor sunt categorizate atât de la modul, cât și de în mod, în modul sau într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
mod repetat și eficient) egal egal (în mod liber, egal) empiric enigmatic (în mod enigmatic și senin) eroic (în mod eroic, nu diplomatic) eronat esențial etapizat evident evident (în cel mai evident mod) evident (în mod tot mai evident) evoluat exagerat exagerat (în mod atât de exagerat) excepțional excesiv exclusiv exclusiv (în mod absolut și exclusiv) exclusiv (în mod exclusiv și direct) exclusiv (în mod exclusiv și izolat) exclusiv (în mod exclusiv și perpetuu) exemplar exhaustiv experimental explicit explicit (în mod
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
repetat și eficient) egal egal (în mod liber, egal) empiric enigmatic (în mod enigmatic și senin) eroic (în mod eroic, nu diplomatic) eronat esențial etapizat evident evident (în cel mai evident mod) evident (în mod tot mai evident) evoluat exagerat exagerat (în mod atât de exagerat) excepțional excesiv exclusiv exclusiv (în mod absolut și exclusiv) exclusiv (în mod exclusiv și direct) exclusiv (în mod exclusiv și izolat) exclusiv (în mod exclusiv și perpetuu) exemplar exhaustiv experimental explicit explicit (în mod explicit
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]