5,557 matches
-
Iată însă că Vladimir Tismăneanu mută discuția, și cu toată energia, chiar în acest domeniu. Reechilibrează o situație analitică, dar și ideologică. Nu sunt deci denunțați numai legionarii, ci și comuniștii. Cu precizarea că, în cazul celei de a doua extreme, se ajunge, cu o claritate de invidiat, la cauzele cele mai profunde ale fenomenului. Până acum, polemica anticomunistă avea în vedere doar efectele și implicit victimele. Acum, în centrul atenției, se află chiar geneza istorică, esența, mecanismul sistemului și mentalitatea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai întâi, persistența ideologiei de dreapta și de stânga. Dar cu adevărat grav rămâne faptul, bine surprins de autor, al incapacității intelectualului român de a lupta împotriva totalitarismului (de orice speță). Se enumeră o serie de cauze, care explică ambele extreme și, în deosebi, persistența miturilor ideologice ale dreptei. Enumerarea este rece și implacabilă: în primul rând, lipsa de tradiții ideologice liberal-democratice, existente dar fără audiență. Ea este agravată și de absența deprinderilor democratice, a percepției lor exacte, a sensului și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
versiune, tot de esență conservatoare, este aparent paradoxal antijunimistă. Un articol de Mircea Eliade, Cele două Românii, respinge spiritul critic, sentimentele de inferioritate trezite de critica maioresciană. Autorul le opune în stilul mesianic, exaltat, aproape bombastic, al tinerei generații de extremă dreaptă voința de creație. Proiect admirabil în sine, nimic de spus. Dar rămas fără urmări în afara celor personale. Deci, în locul României iremediabil sterile, junimiste, plat maioresciene, o Românie viitoare, strălucită, formidabil de creatoare. Noi nu ne putem permite «spirit critică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
avem și noi, ca martori întâmplător și total exteriori, o serie de detalii precise , represaliile oficiale și, mai ales, nu ezităm să spunem: odioasa comportare, cel puțin defetistă, a cercurilor intelectuale occidentale stângiste. Experiență de o duritate morală și materială extremă. Confesiunea are, îndeosebi la acest capitol, un accent autentic, imposibil de bagatelizat sau ignorat. Fapt semnificativ totuși: disponibilitatea contractuală se păstrează, s-ar spune, nealterată în continuare (se subînțelege, în termenii unui contract serios, de genul tratatului diplomatic sub clauza
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Este ceea ce au preconizat toți proeuropenii noștri, începând cu iluminiștii. Apoi, cu deosebită putere și eficiență, pașoptiștii. Din care cauză, lecția pașoptiștilor cum atrage atenția recent și Stelian Tănase continuă să rămână de maximă actualitate 17. Faptul că ideologia de extremă dreaptă dintre cele două războaie, în frunte cu Nae Ionescu spiritul probabil cel mai retrograd al epocii din întreg sud-estul european a combătut tocmai acest pașoptism proeuropean, în deplin consens cu fascismul antidemocratic al epocii, ilustrează, între multe altele, și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
7. 13 Idem, Jurnal de idei, pp. 387, 136, 202. 14 Pour une morale de l'ambiguïtă (Paris, Gallimard, 1964), p. 205. 15 Constantin Noica, Descifrare destăinuire, in: Gând românesc, VI, 5-12/1938. 16 Studiul lui Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească (București, Editura Fundației Culturale Române, 1995), pp. 211-220, passim. 17 Tribuna Ardealului, 15 septembrie 1992. 18 Constantin Noica, in: Viața românească, 7/1987, pp. 54-55. 19 București, Kriterion Verlag, 1988. 20 Adrian Marino, Complexul cultural Noica, in: Tribuna
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dreptatea, 1 septembrie 1992. 34 Lupta (Paris), 188, 7 septembrie 1992. 35 Trebuie menționat (din rațiuni strict bibliografic-documentare) că acest studiu, pe care l-am dorit cât mai rece și documentat posibil, ne-a atras atacuri violente din partea presei de extremă dreaptă, insulte grosolane în unele foi de provincie (în Cluj, de pildă) etc. N-am crezut necesar nici un fel de răspuns. în același timp dovadă că o conștiință critică liberă nu numai că există, dar că înțelege să se și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
7, 14-20 februarie 1996 (I); 8, 21-27 februarie 1996 (II); 9, 28 29 februarie-1-5 martie 1996 (III); 10, 6-13 martie 1996 (IV); Cultura alternativă, in: Românul liber, XII, 3 martie 1996; 4, aprilie 1996. 1 cf. Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească (București, Editura Fundației Culturale Române, 1995), p. 435. 2 Andrei Șerban, Scrisoare deschisă domnului Nicolae Manolescu (4.09.1995), in: România literară, 36, 1995; în același sens: România liberă, 5 septembrie 1995 etc. 3 De ex., Simona Hodoș
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Cuvîntul, I, 8, septembrie 1995. 2 Ion Simuț, O schimbare de paradigmă, in: Revizuiri (București, Editura Fundației Culturale Române, 1995), pp. 299-306. 3 H.-R. Patapievici, Disputa colectivistă, in: 22, VI, 38, 20-25 septembrie 1995. 4 Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească (București, Editura Fundației Culturale Române, 1995), pp. 96, 97, 140, 144. 5 T.S. Eliot, The Classics and the Man of Letters (1942; London, 1943), p. 13. 6 Andrei Pleșu, Noi boicotăm istoria și valorificăm mărunt imediatul, in: Luceafărul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
7%) au avut diabet zaharat tip 1 și 109(89,3%) diabet tip 2. Dintre femei, 14(11,2%) au prezentat diabet zaharat tip1 și 111(88,8%) tip 2. Vârsta medie a pacienților a fost de 66 ani, cu extreme între 27 și 96ani. Mortalitatea a fost de 17%, asemănătoare cu cea înregistrată la pacienți cu AVC fără diabet. S-a constatat o distribuție topografică caracteristică a AVC la pacienții cu diabet zaharat (tabelul 5), comparativ cu datele din literatură
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
sprijinită de Anglia. Aceasta din urmă își utiliza influența regăsită pentru a încuraja Poarta să nu cedeze pretențiilor teritoriale rusești. Ca mijloc de presiune, Adair sugera chiar o expediție în Crimeea, pentru ca un an mai târziu să treacă la cealaltă extremă, recomandând ca Anglia să consimtă la concesii teritoriale față de Rusia în schimbul celor efectuate de aceasta din urmă față de Turcia (Principatele Române, între altele), pentru ca pacea să fie semnată. Cum o asemenea perspectivă ar fi creat un precedent periculos, ea a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
angiografia coronară. Variabilitatea intraobservator și interobservatori a evaluării gradului de stenoză exprimat în procente (%), prin simpla interpretare vizuală a coronarografiei este un fapt cunoscut. Aceasta este mai mare în zona obstrucțiilor dintre 25 și 75 % și mai puțin importantă la extreme (coronare normale și coronare total obstruate). Utilizarea unor proiecții multiple a redus această variabilitate [8]. Utilizând tehnica coronarografiei cantitative (descrisă de Brown, Dodge și colab., 1984), această variabilitate este de ordinul a ±5%. Utilizarea unor incidențe multiple tinde să corecteze
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
vine cu o interpretare filosofică a acestora, cu o resemnificare a lor, cu posibilitatea situării gândirii în chiar conținutul contradicției 256, chiar dacă acest lucru o angajează într-o sciziune de sine. Prin delimitarea față de calea eleată, Blaga nu cade în extrema cealaltă (afirmarea concretului ca exclusiv existent și negarea logicului), atitudine pe care a adoptat-o Henri Bergson. Metoda antinomiei transfigurate înseamnă suspendarea logicii, dar nu anularea acesteia. Ea este doar o ieșire în afara logicului (o ecstazie a intelectului), dar de pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest proiect al lui Calvin O. Schrag în spațiul paradigmei de gândire holist-complementaristă, de care aminteam la începutul acestui capitol, alături de acele filosofii din ultima parte a secolului al XX-lea care urmăresc "cea de a treia cale", trecerea dincolo de extreme 827. Cu prilejul participării la simpozionul prilejuit de centenarul Lucian Blaga 828, Schrag descoperă similarități între noțiunea sa de "raționalitate transversală" și conceptul blagian al "antinomiei tranfigurate". Cu această ocazie, el reia problema situației filosofiei la sfârșitul secolului al XX
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cum ar fi Empedocle sau Heraclit, sau care aplică cuvintelor sau conceptelor deplasări și inversiuni vertiginoase, cum ar fi sofiștii, Aristotel se angajează pe calea unei stabilizări substanțiale a datelor. Câmpul fenomenal al devenirii este, sigur, abandonat contrarietății ce definește extremele variațiilor sensibile de un același gen, dar reprezentarea sa adevărată trebuie să se înalțe în planul unei "quid-ități" ce se supune unei stricte identități"902. În felul acesta, Aristotel refuză să gândească "devenirea complexă a fenomenelor" sau o "logică a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de intervenția testată, pe când scopul studiului este în mod obișnuit de a stabili că există o diferență prin datele studiului plus datele mai extreme decât cele observate, „null hypothesis” fiind adevărată. În multe cazuri, include probabilitatea ca observația de asemenea extremă să fie în direcție opusă. PHASE I TRIALS - Studiu de fază I Studii inițiale pentru a determina metabolismul și acțiunile farmacologice ale medicamentelor la om, efectele secundare asociate cu creșterea dozelor și obținerea de dovezi precoce de eficacitate ; poate include
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
a Înfățișat acest tablou sumbru, colegul meu mi-a mai făcut o previziune: după schimbarea nefericită a satului, se va schimba acum și țara. Paradigma lui Corneliu arată astfel: pleacă acum oameni din toate categoriile sociale, dar interesează mai ales extremele: a) avem pe cei care nu au nici un rost și care pleacă să-și Încerce norocul (aceștia sunt comparabili cu cei care au devenit, din țărani, „domni” proletari); b) și Îi avem și pe cei foarte buni, care pleacă și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acestea cartea Martei Petreu, profesoara de filosofie de la Cluj, despre ucenicia lui Mihail Sebastian la ziarul Cuvântul, patronat de Nae Ionescu. Întâlnesc din nou atmosfera de disoluție socială și de debusolare În care tinerii capabili de atunci au luat calea extremei drepte. Era o perioadă asemănătoare cu cea de astăzi: criză, corupție, discurs demagogic sub pulpana democrației, incapacitate de depășire a marasmului, valorile În pericol. Nu mai aveau credit soluțiile raționale, bunul-simț se ruinase, regulile și normele nu mai aveau căutare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
normelor etice de conviețuire socială și a respectului față de sfera publică. O parte dintre emigrații moral nu votează și sunt visceral opuși la tot ceea ce le reamintește de România, dar citesc ziare și comentează, de regulă, de pe poziții politice de extremă dreapta. Aceștia sunt cei traumatizați profund, cei cu limbaj agresiv, care jignesc frecvent și fără discriminare, care suspectează orice. În fine, sunt alții care pur și simplu o rup cu totul, nu vor să mai audă de nimic și se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
r? �ndoial? �n orice religie � oamenii consacr? un cult societ??îi �ns??i, prin mijlocirea sacrului; 2) societ??ile, �n anumite condi?îi, pot s? creeze zei sau religii, �n principal atunci c�nd cunosc st?ri de tensiune colectiv? extreme. �n aceast? ultim? carte, Durkheim a folosit desigur muncă depus? �n cadrul revistei Ann�e Sociologique, �n care a publicat, �ncep�nd cu 1897, un studiu despre �definirea fenomenelor religioase� urmat, �n 1900, de un memoriu mai voluminos asupra totemismului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai notabile, figuri binecunoscute ale sociologiei pariziene, dac? ar fi s? ne referim doar la rolul lor �n organiza?iile pilotate de c?tre Worms. Nu există curent social său politic? care nu dispunea atunci de un instrument educativ. La extremă st�ng?, unde s?a manifestat tot timpul o reticen?? fă?? de ?tiin?a burghez?, �?coală socialist?� distribuia un �nv???m�nt ce nu era �ndep?rtat, �n form?, de cel al liberalilor regrupa?i �n Societatea ?tiin?ei sociale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociale se nasc nu din condi?iile materiale, ci din uniunea sufletelor care nu se exprim? pe deplin dec�ț �n �comunitate�, forma ideal? de organizare social?. �ndulcind dihotomia lui Ț�nnies, Vierkandt prefer? s? considere comunitatea ?i societatea că extremele unui continuum de-a lungul c?ruia se distribuie societ??i concrete (1922). Opera sa are meritul c? p?streaz?, �n formă Dic?ionarului (1931) c?ruia i-a dirijat publicarea, numeroase aspecte ale g�ndirii sociologice dominante sub Weimar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
regulă ridicată (cu alte cuvinte capacitatea de improvizație este proastă). Intercomunicarea este fie prea ridicată ("ședință toată ziua"), fie prea scăzută (colaboratorii nu stau niciodată de vorbă unii cu ceilalți, toate înștiințările sunt scrise, rareori verbale). Dezumanizarea este înaltă până la extremă. P -, I , S +, D + dau o Eficacitate mai puțin bună. B Sistemul eclectic are un înalt grad de prioritate. Un bun contact informal dă o intercomunicare ridicată. Stabilitatea este moderată. Dezumanizarea este optimă (mai degrabă scăzută decât ridicată). P +, I
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
din munții Babaș, care nu pot fi alții decât acei munți Babac-tuc menționați de Rașid-ed-Din în cronica sa, și nu Papus, cum identifică D. Onciul, și au ajuns toate la Brașov, la 31 martie. De la Brașov, unde unitățile tătare din extrema stângă s-au întâlnit fără să vrea cu acea coloană, care a străpuns munții la Oituz, Budjek, pentru a nu merge împreună pe același drum spre Făgăraș cu celelalte hoarde, s-a îndreptat cu corpul său pe la Bran, pe drumul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
întâlni din nou cu Bugec. Întreaga campanie s-a încheiat într-un interval de două luni și jumătate, începând din 13 februarie și până la 30 aprilie 1241. INVAZIA ÎN MARAMUREȘ ȘI NORDUL TRANSILVANIEI Spre deosebire de Budjek, care a primit misiunea, în extrema stângă, să ocupe Moldova, Țara Românească și sudul Transilvaniei, Cadan și Buri au avut ca obiectiv să ia în stăpânire Maramureșul și nordul Transilvaniei. Plecați din regiunea Cameniței, din Podolia, cei doi generali au trecut Nistrul și au pornit - conduși
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]