5,918 matches
-
Ce frumos e, zise, când se întunecă în casă... Unde stai? Ai o casă bună?" "Destul de bună", i-am răspuns, dar la tine e atât de frumos!" "Și chiar nu vrei să iei nimic? Hai măcar să bem un pahar..." Fiindcă ezitam, a turnat ea însăși din sticlă și am băut. Mi-a întins apoi paharul ei imediat și am băut din nou, amândoi. Ceva iminent am văzut că se năștea pe chipul ei, și se uita la mine cu această expresie
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ACEEA AȘTEPTĂ. AVEA UN SENTIMENT SURD DE NEFERICIRE. PRONUNȚASE EL ÎNSUȘI MULTE PEDEPSE CU MOARTEA ȘI DĂDUSE ORDINE PRIVIND EXECUTAREA A MII DE OAMENI ÎN BĂTĂLII. ACUM ÎNSĂ ERA ALTCEVA. \ DAVID, TREBUIE SĂ TE VĂD IMEDIAT. NU ERA MOMENTUL SĂ EZITE. ERA VORBA DE UN OM CARE AVEA NEVOIE DE ASIGURAREA CĂ PRIETENII ERAU ÎNCĂ ALĂTURI DE EL. \ UNDE NE ÎNTÂLNIM? ÎNTREBĂ MARIN. \ La Laboratoarele Trask. TIMP DE O SECUNDĂ, MARIN CÂNTĂRI PROPUNEREA. NU ERA UN LOC BUN PENTRU O ÎNTÂLNIRE. ACUM
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ACUM, CÂND FUSESE PRONUNȚATĂ SENTINȚA FINALĂ, LABORATORUL URMA SĂ FIE PRELUAT TEMPORAR DE CĂTRE STAT. VOR ACȚIONA REPEDE, CA MĂSURĂ DE PROTECȚIE. CONFISCAREA NU PERICLITA DREPTUL DE PROPRIETATE AL LUI TRASK, DAR DAVID MARIN NU TREBUIA SĂ FIE GĂSIT ACOLO. MARIN EZITĂ O CLIPĂ, APOI ÎȘI ALUNGĂ NELINIȘTEA. AVEA DATORIA SĂ I SE DOVEDEASCĂ PRIETEN PÂNĂ LA CAPĂT. \ SUNT ACOLO ÎN ZECE MINUTE, RĂSPUNSE EL SIMPLU. LEGĂTURA SE ÎNTRERUPSE CU UN ȚĂCĂNIT. MARIN SE LĂSĂ PE SPATE, CU UN VAG SENTIMENT DE NEMULȚUMIRE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
PICIOARELE, MUȘCHII ȘI SIMȚURILE CELUILALT. ULUIT, COBORÎ OCHII, RIDICĂ BRAȚELE ȘI PENTRU PRIMA OARĂ SE VĂZU PE... EL ÎNSUȘI. FĂRĂ A FI CONȘTIENT ÎNCEPU SĂ ALERGE. Ajuns afară, observă că avionul lui nu era pe locul de parcare al laboratorului. Ezită puțin, apoi porni din nou și nu se mai opri până când ajunse la stația de aerotaxiuri. Așteptă, cu răsuflarea tăiată. Câteva minute mai târziu, gâfâind încă, dădu pilotului adresa apartamentului lui Trask și se urcă. Agitației îi urmă apatia. STÂND
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
avusese? Unde dormea atunci când nu era un Wade Trask care să îi ofere un adăpost vremelnic? Dar corespondența? încercase vreodată să își caute vreo locuință în cartierul Pripp? Dar la țară?... Lista întrebărilor era lungă. Riva răspundea, uneori vag, deseori ezitând. După o oră, era la curent cu întreaga ei viață. Prima copilărie era cețoasă. Își amintea cum părinții ei erau întotdeauna pe drumuri, căutând locuri din ce în ce mai îndepărtate de oraș în încercarea disperată de a scăpa. Și mereu îi ajungea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
UTIL. DELINDY, RĂZBOIUL DIN ASIA ȘI INVENȚIA LUI TRASK ÎI REȚINUSERĂ ȘI ELE ATENȚIA SAU CEL PUȚIN AȘA I SE PĂREA LUI. DAR, EVIDENT, EL DORMISE, NU GÂNDISE. ORICUM, NU ÎN MOD CONȘTIENT. ZÂMBI TRIST ȘI ÎNTINSE MÂNA SPRE TELEFON. EZITĂ DIN NOU. DACĂ ERA CINEVA PE CARE NU ÎL CUNOȘTEA, DAR CARE ERA CONVINS CĂ AVUSESE ÎN TRECUT RELAȚII CU EL? TELEFONUL SUNĂ DIN NOU, ȘI EL ÎȘI ADUNĂ TOT CURAJUL PENTRU A FACE FAȚĂ SITUAȚIEI. DUPĂ ACEEA RIDICĂ RECEPTORUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
DACĂ VREODATĂ AȘ AVEA CU ADEVĂRAT TEMERILE PE CARE ÎNCERCI SĂ MI LE INSUFLI, ATUNCI AI PUTEA ÎNCEPE IMEDIAT O INVESTIGAȚIE ÎN CE MĂ PRIVEȘTE. DAR CE VOIAI SĂ ÎMI SPUI? ȘI EU AM CEVA SĂ TE ÎNTREB. OMULEȚUL SINISTRU EZITĂ ÎN MOD VIZIBIL. APOI RÂSE ȘI RÂSUL LUI ERA APROAPE PLĂCUT. \ PRECUM ȘTII, DEPARTAMENTUL MEU ÎȚI SOLICITĂ UNEORI SERVICIILE PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DE LEGĂTURĂ. \ SPER CĂ ACEST ARANJAMENT TE SATISFACE, SPUSE MARIN, DUPĂ CARE AȘTEPTĂ. EVIDENT SLATER AVEA UN MOTIV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ȘTIU CĂ, DACĂ AR SUFLA CUIVA O VORBĂ DESPRE PROGRESUL CERCETĂRILOR NOASTRE, ȘI-AR ATRAGE ASUPRA LOR MOARTEA. TE SFĂTUIESC SĂ UIȚI CĂ A AVUT LOC VREODATĂ ACEASTĂ DISCUȚIE. LUI MARIN NU ÎI SCĂPĂ SERIOZITATEA AVERTISMENTULUI, TOTUȘI CONTINUĂ FĂRĂ SĂ EZITE: \ Vreau să știi ce gândesc. În cazul în care Creierul există încă, tu știi unde se află. Mintea agilă a omulețului din fața sa păru să înțeleagă imediat tot ce se ascundea în spatele acestor cuvinte. Începu să vorbească incoerent ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
E MORT, PROBABIL DIN CAUZA ȘOCULUI. DIN CÂTE ȘTIU NU I S-A ÎNTÂMPLAT NIMIC. VREAU CA DOCTORUL SĂ FACĂ TOT CE ÎI STĂ ÎN PUTINȚĂ PENTRU A-L READUCE LA VIAȚĂ. ȘI LUAȚI CADAVRELE DE AICI. \ Prea bine, domnule. MARIN EZITĂ. ERA TIMPUL SĂ PLECE, SĂ MEARGĂ LA CONFERINȚĂ. TOTUȘI, NU DOREA SĂ IASĂ DE ACOLO. DACĂ ÎL READUCEAU LA VIAȚĂ PE DAVID BURNLEY, VOIA SĂ FIE ȘI EL PREZENT. S-AR PUTEA CA TÂNĂRUL SĂ MĂRTURISEASCĂ LUCRURI CARE SĂ STÂRNEASCĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
RECĂPĂTASE CUNOȘTINȚA. PÂNĂ NU VERIFICA ASTA, NU PUTEA FI SIGUR DE NIMIC. ERA POSIBIL CA MARELE JUDECĂTOR SĂ FIE CONVINS DE PLEDOARIA SA ȘI SĂ MODIFICE SENTINȚA. DAR ERA PUȚIN PROBABIL. VĂZU CĂ SLATER CLĂTINA DIN CAP. \ NU ȘTIU DE CE EZIȚI, PRIETENE. DUPĂ PĂREREA MEA, POȚI ORICÂND FI DESTITUIT DIN FUNCȚIE. MOTIV PENTRU CARE ORICE ALTĂ PREOCUPARE ESTE LIPSITĂ DE SENS. \ DESTITUIT? ÎNTREBĂ MARIN ULUIT. DE CE, PENTRU NUMELE DOMNULUI? Slater era grav. \ ESTE NEMULȚUMIT, DAVID. AUZIND DE INTERVENȚIA TA ÎN FAVOAREA LUI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
minute, când se trezi din nou, ferm hotărât. Se dădu jos din pat și se îmbrăcă pe întuneric. Nu se osteni să se gândească încă o dată dacă era bine să acționeze sau nu. Decizia se finalizase în timpul somnului. Fără să ezite, ieși din casă și se îndreptă spre locuința Marelui Judecător. Mergea nepăsător pe alee, prefăcându-se că ieșise doar să ia aer. Dacă Delindy ieșea din întâmplare și îl vedea, putea să se întoarcă. Se baza pe ipoteza că intrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
înțeleagă că absența de o zi a lui Trask făcuse impresie proastă asupra grupului. \ Contăm pe prezența ta la întrunire, continuă Arallo. NICI UN MOTIV PENTRU CARE N-AȘ FI PREZENT. \ SĂ FIU SINCER, NICI EU! SPUSE ARALLO PUȚIN ENERVAT, APOI EZITĂ. ÎȚI RECOMAND SĂ DAI DOVADĂ DE CAMARADERIE ȘI SPIRIT DE COOPERARE. LEGĂTURA SE ÎNTRERUPSE. ATITUDINEA LUI ARALLO PĂREA SĂ PREVESTEASCĂ NECAZURI CARE L-AR PUTEA AFECTA SERIOS. ȘI, TOTUȘI, NU PREA AVEA CE SĂ FACĂ. CÂT DESPRE COOPERARE, NICI NU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
sora ei \ pe atunci o adolescentă \ încurajau orice fel de experiment asupra vieții și nici nu erau curioase. Am stat acolo trei ani. Cu cine te-ai întâlnit în cursul acestor trei ani? întrebă Marin. TRASK ÎL PRIVI CERCETĂTOR ȘI EZITĂ. SE VEDE CĂ URMĂREȘTI CEVA, SPUSE EL NELINIȘTIT. DAR ORICUM O SĂ-ȚI SPUN. ERAU OAMENI DINTRE CEI MAI REMARCABILI PE CARE I-AM CUNOSCUT VREODATĂ. CRED CĂ ERAU IDEALIȘTI, DAR AU RECUNOSCUT VALOAREA TEORIEI MELE REFERITOARE LA EXISTENȚA ÎN COMUN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
PE TRASK, SE GÂNDI EL. E NEVOIE DE ÎNCĂ O MINTE PENTRU A DEZLEGA MISTERUL." Nu credea că Trask îi putea furniza o soluție, dar simțea nevoia să vorbească cu cineva, să afle un alt punct de vedere, idei noi. EZITĂ O CLIPĂ, APOI TRASE ÎN TRUPUL INERT DE PE PODEA O ÎNCĂRCĂTURĂ DE GAZ ANTIDOT. PESTE CÂTEVA SECUNDE, TRASK ÎNCEPU SĂ SE MIȘTE. 20 SAVANTUL GEMU UȘOR ȘI SE RĂSUCI, CA ȘI CÂND S-AR FI AFLAT ÎNTR-O STARE DE DISCONFORT ACUT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
CLĂTINÂND DIN CAP. ÎN AFARĂ DE ASTA, SINCER, TREBUIE SĂ MĂ GÂNDESC CE E DE FĂCUT CU UN INDIVID PRIMEJDIOS CA TINE. GEMU TRASK DISPERAT. PENTRU DUMNEZEU, NU AMÂNA! AVEM ATÂT DE PUȚIN TIMP. SEARA ASTA CHIAR AR PUTEA FI HOTĂRÂTOARE. MARIN EZITĂ, INTUIND CĂ TRASK AVEA DREPTATE. ÎN ACELAȘI TIMP ÎȘI AMINTI DE CONVORBIREA TELEFONICĂ DIN DIMINEAȚA PRECEDENTĂ. \ CARE SUNT RELAȚIILE TALE CU RALPH SCUDDER? LUAT PRIN SURPRINDERE, TRASK TRESĂRI SPERIAT, ÎNGHIȚI CU GREU ȘI ÎNTREBĂ NECONVINGĂTOR: \ SCUDDER, VREI SĂ SPUI, PRIPPUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
CIUDAT, DOMNULE TRASK. TONUL LUI SCUDDER ERA RESPECTUOS. CELULELE DUMNEAVOASTRĂ CENUȘII AU UN CONȚINUT RIDICAT DE GENIU. SUNT NERĂBDĂTOR SĂ VĂ ASCULT, TOTUȘI NU VĂD CE AȚI PUTEA FACE ÎN TREI ZILE. ERA UN OMAGIU IMPRESIONANT. DAR ÎN CIUDA ÎNCURAJĂRII MARIN EZITĂ. IDEEA PE CARE VOIA SĂ O EXPRIME ACUM ERA ATÂT DE IMPORTANTĂ, ÎNCÂT AVEA NEVOIE DE O INTRODUCERE, ASTFEL ÎNCÂT REVELAȚIA FINALĂ SĂ PRODUCĂ EFECTUL SCONTAT. \ RALPH, ÎNCEPU EL, AI EXPLORAT ÎN ÎNTREGIME ADĂPOSTURILE? I SĂ PĂRU CĂ O PAUZĂ IMPERCEPTIBILĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
stătea în picioare. Părea că uitase complet de trădare, de răzvrătire. ― Trebuie neapărat să-l sun pe agentul meu! bolborosi el. Întinse mâna bâjbâind după telefonul de pe biroul alăturat. Marin se înfurie brusc. ― Stai jos și termină cu prostiile! Celălalt ezită, apoi se înroși și se așeză fără să mai scoată o vorbă. Podrage se ridică în picioare. ― David, pot să te întreb cum îți explici că, după ce a aflat procedeul, Creierul nu a operat nici un transfer de personalitate? Marin păstră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
sau un joc. Îmi dau singur seama. N-ar fi meritat, poate, atâta fabulare. Dacă n-ar fi de dovedit că m-am gândit, și eu, uneori, nu eram cu totul străin de domeniu, când te-am sfătuit să nu eziți. Să devii, să încerci să devii pictoriță. Și șterse, încet, pata de praf din marginea canapelei. Soarele rămase pe degetele lui. Nu fusese, atunci, nici ceea ce urmase, decât pregătirea, desigur, a acestei clipe când percepuse lumina și înțelegea ce anume
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
bun de nimic luni întregi. Mă recheamă iar, într-un târziu. Când a apărut ceva prea ciudat și încercările lor s-au repetat în gol. Nebunul ăla poate găsește, cumva, cheia... speră ei. Nu mai știu de unde s-o pornesc. Ezit îndelung să mă apuc. N-am încredere în mine, n-am siguranță. Fără încredere, măcar pentru un timp, chiar iluzorie, nu merge nimic. Îi simt pe ticăloșii ăștia în preajmă, călărindu-mă, sufocându-mă. Pândindu- mi gândurile, greșelile, gesturile... până în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
efeminat... Așa și cu tânărul ăsta de curând angajat, junele se tot clatină, printre ceilalți, ca un băiețandru, negăsindu-și locul. Ocrotitoare de bărbați adolescenți ?... Aveau un aer mai puțin imbecil decât ceilalți ? Apucă clanța ușii de la magazinul de pâine, ezită. Dă drumul clanței. Nu e pâine. Nici pâine ! Pe ce ne mai vindem sufletul, pe ce ? Traversează iar strada, a ajuns. Își îndreaptă, cu mâna strecurată sub bluză, breteaua căzută a furoului. Portarul n-o privește. Bătrânelul mustăcios și șperțar
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
totul, nu cu totul și somnorosul sare în picioare, gol, în mijlocul patului. Gata să se lovească de tavan, s-ar fi trezit de-a binelea ! Clătinându-se, amețit, somnambulic. Încordează mușchii, pleoapele, genunchii, strânge pumnii jilavi. Discret ciocănit. Pauză. Călăul ezită ? Bătaia în ușă se repetă. Destinul insistă, iată, insistă. Vreo parteneră veche care n-a mai suportat plictisul duminical, dispusă brusc la joc și concesii ? O fi inventat strategii noi nimfeta Moarte, îmblânzitoarea de tigri și muște și furnici. Vă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
îngrășămintele rău mirositoare cu care încearcă să-și încropească fiecare sera sa cu flori și floricele ? Florile cad la primul vânt, la prima ploaie, arșiță sau ninsoare. Ortansa tace, ascultă. A.P. a sărit de la trapez, fără plasă. O privește, înțelege, ezită, da, nu mai e scăpare, fie ce-o fi ! Ortansa își aprinde o nouă țigară. Intervenția ei este scurtă și neutră : — Ura e la toate nivelele, slugi și șefi, slugile altor șefi. Oamenii simpli, buna linie de mijloc, cum spui
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de dezertare? ― Gînduri? murmură Apostol cu un surâs straniu. Gândurile sunt schimbătoare, Varga! Am însă o credință vie în suflet... asta, da! Și dacă ea îmi va porunci să trec... să... dezertez la inamic, adică la inamicul vostru, nu voi ezita nici un moment a-mi face datoria cea adevărată... De altfel, chiar voi, judecând cinstit și fără pornire, îmi veți da dreptate și mă veți aproba! Sunt sigur că și tu, în sufletul tău... ― Nu, nu, Bologa, te înșeli amar! zise
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
încật ucenicia într-ale socotitului mi-o făcusem de mult. Continuam cu lucru manual, meșteșugind roți mari împletite din pănuși de porumb sau paie de grậu, ori cuseam cu acul pe gherghef adevărate grădini de margarete, butonași sau trandafiri. Nu ezitam să folosesc fiecare clipă și fiecare secundă o consideram valoroasă în pregătirea mea pentru viață. Dintotdeauna am abordat școala ca pe o problemă de voință puternică, de plăcere inefabilă, de satisfacții enorme și, mai ales, de principii. Eram o conștiință
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
ore. Am scris, prin urmare, din picioare, am scris ceva mai urật și acest lucru m-a enervat. L-am urật în ziua aceea teribil, dar și mai mult am urật-o pe mama, pe care la sosirea acasă, n-am ezitat să o calific drept “proastă, tậmpită” spre bucuria domnului învățător care și-a schimbat în cele din urmă atitudinea. Pe mine, această întậmplare m-a marcat enorm și in ochii mei Domnul a coborật atunci de pe piedestalul acela înalt unde
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]