3,990 matches
-
parte de-a lungul timpului, rămânând în prezent doar pădurea colinară de la Humosu, unde a fost înființată în 1973 o rezervație naturală cu o suprafață de 73,30 hectare, aflată sub patronajul Academiei Române și pe care există specii arboricole de fag (Fagus sylvatica), cu vârste de peste 150 de ani și înălțimi de peste 30 de metri. Prima atestare documentară a acestui ținut apare într-un act de donație din 15 iunie 1431, prin care domnul Alexandru cel Bun acordă unui boier pe
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
Datcu și Ion Pogorilovschi). Prezent în “Dicționarul etnologilor din România”, publicat de Iordan Datcu, Isidor Chicet este considerat principalul etnolog contemporan al Mehedințiului,fiind autorul mai multor studii și comunicări științifice tipărite în cîteva volume de etnologie. Literatura: -"Măgura cu fagi - "povestiri, Ed. Junimea, Iași, 1991 -"Iosua - "teatru, Ed. Fundației Culturale „I. D. Sârbu”, Petroșani, 1995; -"Transfug la Orșova - "carte-document, Ed. Timpul, Iași, 1996; -"Înmulțirea greierilor", Ed. Marineasa, Timișoara, 1997; -"Clopotele dinspre ziuă / căutări de Dumnezeu", Ed. Prier, Turnu-Severin, 1998; -"Cetatea interzisă
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală a prelungirii centrale a Apusenilor, în Munții Codru-Moma. Rețeaua hidrografica principala a sitului aparține bazinului hidrografic al râului Crișul Negru. Situl conserva trei habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de fag", "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis") și protejează o gamă diversă de floră și fauna caracteristică lanțului carpatic al Occidentalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
arabile) încadrată în bioregiunea continentală a prelungirii centrale a Apusenilor, în Munții Codru-Moma. Rețeaua hidrografica principala a sitului aparține bazinului hidrografic al râului Crișul Negru. Situl conserva trei habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de fag", "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis") și protejează o gamă diversă de floră și fauna caracteristică lanțului carpatic al Occidentalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
arbuști, ierburi, flori); dintre care unele rare și protejate la nivel european prin aceeași "Directivă 92/43/CE" a Uniunii Europene din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: zada ("Larix"), pin negru (Pinus nigra), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen ("Climatis vitalba"), șoc ("Sambucus nigra"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"); Ierburi și
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992 Arbori și arbuști: molid (Picea abiesgorun, ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), tei pucios ("Tilia cordata"), plop alb ("Populus albă"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
include rezervatia naturală Pădurea Schitu - Dălhăuți. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni) încadrată în regiunea geografică continentală a bioregiuneii Carpaților de Curbura, grupare sudică ce aparține Orientalilor. Situl conserva două habitate de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum") și protejează mai multe specii din fauna sălbatică și floră spontană caracteristice etajului piemontan ale acestei grupări montane de curbura a Munților Carpați. Fauna sitului are în componență o
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află câteva rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992: Arbori și arbuști: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), corn ("Cornus mas"), șoc ("Sambucus nigra"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: "Dactylorhiza maculata" - o orhide cunoscută sub denumirea populară
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
cembra din regiunea montană"; "Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum"; "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum"; "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion"; "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști panonice de stâncărie"; "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
de Pinus sylvestris pe substrat calcaros"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum"; "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum"; "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion"; "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști panonice de stâncărie"; "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum"; "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum"; "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion"; "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști panonice de stâncărie"; "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin" și "Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Aceasta este distribuită etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde vegetează. Arbori și arbusti: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), zadă ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), cer ("Quercus cerris"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), răchită ("Salix
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
buldozer să niveleze terenul ... În mijlocul sectorului dendrologic a existat o fermă zootehnica, iar în extremitatea sudică, bucăți de pămînt ars aminteau de o veche fabrică de cărămidă"". Prin urmare, Lupu a fost responsabil de numeroasele plantații noi de tei, carpen, fag, stejar, plop tremurător și paltin, originare de pe dealul Repedea, de la Poieni, din Codrii Pașcanilor, din comuna Șirețel, dar și folosind semințe de arbori exotici furnizate de cele peste 500 de grădini botanice din lume cu care instituția ieșeana a colaborat
Ionel Lupu () [Corola-website/Science/334770_a_336099]
-
Penteleu prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Tufărișuri alpine și boreale și Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Flora are în componență o gamă diversă de arbori (molid, fag, stejar, carpen, mesteacăn), arbusti (alun, soc, cătină mică din specia "Myricaria germanica", afin, zmeur, mur, măceș), ierburi și flori. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Dicranum viride"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări (pitulice sfârâietoare, ieruncă, pițigoiul de munte, muscarul mic, muscarul negru, porumbelul gulerat, potârniche, gaiță, graur), reptile, amfibieni, pești (mreană vânătă, zglăvoacă) și insecte (fluture-tigru, croitorul de fag, croitorul albastru, țânțarul de frunză); dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
hectare. Acesta include rezervația naturală Codrii seculari pe Valea Dobrișoarei și Prisloapei. Situl a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a faunei sălbatice, precum și a două habitate de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum") aflate în nord-estului masivului Poiana Ruscă (grupă montană aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) protejate la nivel
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
pe Valea Dobrișoarei și Prisloapei. Situl a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a faunei sălbatice, precum și a două habitate de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum") aflate în nord-estului masivului Poiana Ruscă (grupă montană aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
cristaline; roci aparținând cristalinului getic din "seria Sebeș-Lotru". Situl Cheile Cernei prezintă o arie naturală ce adăpostește elemente rare de floră spontană și fauna sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune de un habitat natural prioritar din clasa (9130) "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică. Arbori și arbuști: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei pucios ("Tilia cordata"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestică"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), sânger ("Cornus
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
arabile, cursuri de apă tributare râului Bârlad) deluroasă ce adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire și hrană mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de două clase de habitate (predominante) constituite din păduri dacice fag și păduri dacice de stejar și carpen; ce conservă elemente de floră spontană și protejează specii de faună rară. La baza desemnării Pădurii Bârnova ca arie de protecție specială avifaunistică se află mai multe specii de păsări enumerate în anexa
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
pășuni, pajiști, terenuri arabile, pâraie tributare văii Bârladului) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc; ce adăpostește și conserva o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. Aria naturală dispune de două tipuri de habitate naturale ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri dacice de stejar și carpen") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
Falco subbuteo"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), acvila pitica ("Hieraaetus pennatus"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfranciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), gaie roșie ("Milvus milvus"); Insecte (gândaci, cărăbuși, fluturi): croitorul (de fag) alpin ("Rosalia alpina"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), rădașca ("Lucanus cervus"), cărăbuș ("Cărăbuș variolosus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), gândac de apă ("Rhysodes sulcatus") și două specii de fluturi: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru) și
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
borelii lunata". Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios (Tilia cordata), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), mesteacăn ("Betula nana"), cireș-păsăresc ("Prunus avium"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), alun ("Corylus avellana"), păducel
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]