7,518 matches
-
ne-a spus: „Văd bine că, pentru a improviza într-o chestiune, trebuie să începi prin a o stăpâni bine de tot.“ Glasul lui Mirabeau era plin, bărbătesc, răsunător; umplea și măgulea urechea: nu-i scădea forța niciodată, dar era flexibil, se făcea auzit deopotrivă de bine coborând tonul ca și atunci când îl ridica; putea să străbată toată gama și pronunța finalele cu atâta grijă, că ulti mele cuvinte nu se pierdeau niciodată. Maniera lui obișnuită era puțin tărăgănată: începea cu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de vreo cincizeci de ani care trebuie să fi fost nespus de frumoasă. Era slabă, palidă; chipul ei purta urmele pasiunilor; avea ochii adânciți în orbite, însă foarte frumoși, cu o privire plină de expresie. Avea vocea aceea sonoră, dulce, flexibilă, timbrată, unul dintre marile farmece ale femeilor din Nord. Părul cenușiu, neondulat, cu cărare la mijloc, era pieptănat cu o extremă grijă. Rochia neagră, fără podoabe, nu excludea cu toate acestea ideea unei anumite căutări. Locuia într-un apartament mare
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ne privește, considerăm că ea trebuie să se raporteze la cel puțin trei variabile: resursele umane existente la nivelul organizației, ce trebuie înzestrate cu motivație, competențe și atitudini proactive, organizația școlară, căreia e important să i se asigure o cultură flexibilă, bazată pe relații de cooperare, parteneriat și în care echipa și relațiile de comunicare dintre membrii acesteia devin o garanție a progresului și strategiile ce conferă viabilitate procesului managerial, asigurându-se astfel premisele pentru o mai bună dezvoltare a organizației
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
toate componentele structural-funcționale ale procesului de schimbare educațională; * caracter normativ, asigurat de însăși funcția lor de orientare și reglare și care își găsește ecou în stabilirea obiectivelor, în structurarea procesului propriu-zis, în alegerea strategiilor optime etc.; * caracter dinamic, deschis și flexibil, ce rezidă din faptul că principiile schimbării nu au nici caracter de permanență, nici un număr fix, ele modificându-se în funcție de cerințele contextului social. De asemenea, permit manifestarea creativității în proiectarea și realizarea efectivă a schimbării educaționale; * caracter strategic și operațional
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și a normativelor supraindividuale, interiorizate de subiect, care se actualizează în orice act de valorizare" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 186), referențialul axiologic se construiește în timp, ca urmare a asimilării unor repere valorice și trebuie să fie o structură flexibilă care să permită acumularea de noi valori sau reinterpretarea altora. Importanța acestuia este dată și de faptul că schimbarea educațională capătă valoare și prin raportarea acesteia de către om/organizație la cadrul de referință valorică preexistent. De asemenea, competența axiologică necesită
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pozițiile diferite pe care le au aceștia în cadrul câmpului; * este un spațiu dinamic, permisiv evoluției structurale prin posibila răsturnare a raportului de forțe (M. Crozier și E. Friedberg vorbesc de relații de putere); * este un spațiu deschis, cu granițe relativ flexibile. Ceea ce consideră Bourdieu a fi elementul diferențiator dintre câmp și organizație este tocmai această punere în discuție a "granițelor", motiv esențial al tensiunilor și luptelor dintre principalii agenți ai câmpului. Ceea ce apropie câmpul de organizație ar fi: raporturile dintre indivizi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
demonstrează utilitatea și pentru rezolvarea unor probleme stringente apărute la nivelul managementului organizațional. Prin această strategie își găsesc rezolvarea obiectivele profesionale, dar și situațiile în care este necesară învățarea unui nou mod de interacțiune. Strategia se derulează prin discuții deschise, flexibile, programate cu o anumită periodicitate (de exemplu, săptămânal) în care sunt abordate problemele stringente ale organizației. În aceste "cercuri" sunt incluși specialiștii în domeniul vizat, dar se pot integra, voluntar, și specialiști dintr-o altă arie problematică. Scopul acestor discuții
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
e) analiza succesului soluțiilor implementate (R. Baron, 1983, p. 558). Această strategie se folosește la rândul său de metode de culegere a datelor, brainstorming, organizatoare grafice etc. Asemănător team-building-ului, strategia cercurilor calității promovează comunicarea și dezvoltă un climat organizațional deschis, flexibil, propice motivării personalului și creării sentimentului de apartenență a individului la organizația din care face parte. La nivelul școlii, deși nu este cunoscută sub această denumire, cercurile calității reprezintă, în opinia noastră, o strategie managerială de bază. Marea majoritate a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
seriale/disjunctive. Integrarea serială presupune preluarea noilor angajați de către cei cu experiență, în vederea familiarizării cu cerințele activității din organizația respectivă. Integrarea disjunctivă favorizează manifestarea creativității și inovației în rândul angajaților, aceștia având o mare libertate de acțiune. Sunt tipice organizațiilor flexibile, cu o cultură organizațională bazată pe comunicare și cooperare. Ambele strategii reclamă cunoașterea clară a obiectivelor strategice ale organizației care vor regla activitatea. În ceea ce ne privește, putem afirma că la nivelul școlii ca organizație se promovează majoritatea acestor strategii
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
succeselor sau eșecurilor raportate la planul stabilit inițial. Majoritatea specialiștilor susțin că, în condițiile în care este dificil să anticipezi evenimentele pe o perioadă foarte mare de timp și, adăugăm noi, în condițiile unui context social dinamic, este oportună planificarea flexibilă a carierei, considerarea unor trasee profesionale alternative. Dezvoltarea personalului nu reprezintă o opțiune unidimensională, ci o preocupare a organizației școlare și a individului în egală măsură. Pentru atingerea acestui obiectiv școala apelează, în realitate, atât la programele de formare, cât
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
este centrată pe persoane, pe promovarea echipei care este solicitată de multe ori în atingerea obiectivelor organizației. Calitățile și competențele echipei primează în fața poziției ierarhice, sarcinile fiind distribuite în funcție de competențele fiecărui individ. Favorizează instaurarea unui climat cald, prietenos. Managementul este flexibil, stimulativ, neexistând o separare clară a funcțiilor de conducere și de execuție, mare parte din sarcinile managerului fiind delegate echipelor. Reprezintă o cultură specifică mediilor caracterizate printr-un grad ridicat de profesionalism, prin dinamism, ceea ce o face capabilă de adaptare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sau, dimpotrivă, să le inducă comportamente de evitare. Stabilirea unei tipologii a climatului organizațional este strict dependentă de tipologia culturii organizaționale și, mai exact, de tipul de management asumat și promovat la acest nivel. În ce măsură poate fi acesta unul rigid, flexibil sau capabil să ofere identitate individului? Putem afirma că, în funcție de tipul de organizație ce se detașează pe axa rațional-social sau închis-deschis, vorbim de climat organizațional rigid sau flexibil. De rigiditatea climatului, susține Merton (1965), răspunzătoare sunt regulile, numărul acestora, care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
asumat și promovat la acest nivel. În ce măsură poate fi acesta unul rigid, flexibil sau capabil să ofere identitate individului? Putem afirma că, în funcție de tipul de organizație ce se detașează pe axa rațional-social sau închis-deschis, vorbim de climat organizațional rigid sau flexibil. De rigiditatea climatului, susține Merton (1965), răspunzătoare sunt regulile, numărul acestora, care, în loc să rămână simple repere acționale, sunt aplicate ad litteram de către niște manageri la rândul lor rigizi în planul personalității. Rezultatul va consta în apariția unor zone de incertitudine
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
poate fi atribuit unei singure variabile, ci unui set de două, acestea fiind: dezvoltarea tehnologiei informațiilor și competiția. Tehnologia informației a favorizat apariția sistemelor apreciative, a rețelelor informaționale, anularea ierarhiilor clasice, dezvoltarea unor noi structuri de comunicare, dezvoltarea unor organizații flexibile, capabile de învățare și cooperare. S-au remarcat și opiniile celor care văd în tehnologia informațională sursa constituirii unor infrastructuri ce pot dezvolta modele interpretative ale managementului strategic. Trei sunt, în viziunea autorilor Tapscott, D și Caston, A. (1993), schimbările
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
detaliu a tuturor strategiilor și activităților ce pot contribui la dezvoltarea organizației, la rezolvarea necesităților mediului intern și extern, precum și a capacității reale a organizațiilor de a implementa aceste strategii. Ele trebuie să fie realiste, adaptate nevoilor organizației sau comunității, flexibile. Colaborarea cu comunitatea este, de asemenea, fundamentală pentru reușita acestui demers. VI. 3. Proiectul instituțional modalitate de promovare a managementului strategic în educație Reforma instituțională a școlii românești aduce în atenție două aspecte extrem de importante: descentralizarea învățământului și autonomia instituțională
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
proceselor sociale, ceea ce face ca sistemul educațional să sporească în complexitate, iar rezultatele sale să fie evaluate critic din perspectiva calității. Dinamica socială imprimă educației actuale un ritm alert, iar acesta se impune a fi susținut. El pretinde o strategie flexibilă, anticipativă ce trebuie susținută de toți actorii schimbării. A considera că schimbarea în educație se adresează doar cadrelor didactice, sau doar unei anumite zone a școlii românești ar fi total eronat. Dimpotrivă, ea se adresează în egală măsură decidenților, cadrelor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
idealului educațional și reconsiderarea dimensiunii transformatoare a școlii; * Adoptarea unor politici educaționale fundamentate pe obiective strategice, elaborate pe termen mediu și lung; * Raportarea la experiențele și standardele europene în materie de schimbare în educație; * Asigurarea unui cadru legislativ coerent și flexibil care să permită obiectivarea schimbărilor la nivelul școlii; * Elaborarea și promovarea unor strategii viabile de politică educațională; * Raportarea conținutului schimbării la cerințele actuale ale școlii românești; * Revizuirea curriculum-ului școlar din perspectiva noilor principii educaționale; * Profesionalizarea managementului educațional și a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ofertei de programe cu standardele educaționale din spațiul vest-european; * Asigurarea unui parteneriat real școală-comunitate; * Raportarea permanentă la imperativele societății etc. d) La nivelul procesului instructiv-educativ: * Exersarea elementelor de inovație la nivelul conținuturilor, metodologiei și evaluării; * Proiectarea conținuturilor curriculare în manieră flexibilă, interdisciplinară; * Facilitarea fiecărui elev a ocaziilor de a-și valorifica propriul potențial; * Promovarea unor strategii educative activ-participative, care să favorizeze dezvoltarea creativității, a spiritului critic al elevilor; Asigurarea unui feed-back permanent între cadrul didactic și elevi; * Promovarea evaluării formative și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
domeniului electric și ale economiei: înființarea în 1960 a specializării de Energetică, in 1995 a specializării de Inginerie economică (inginerie și management), iar in 2003, a celei de Informatică aplicată în ingineria electrică. Ca o recunoaștere a racordării ferme și flexibile a programelor de studiu la solicitările venite din economia reală a mileniului trei, în anul 2008, centenara Facultate de Electrotehnică a devenit Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică si Informatică Aplicată. În lunga sa activitate, această facultate a acumulat o vastă
MESAJUL Cu ocazia centenarului Facultăţii IEEI 100 de ani de activitate de excelenţă. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Sorin-Aurel MoraSorin-Aurel Moraru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_967]
-
cea profesională a psihologilor este o problemă de raportare la paradigma lor de suport, care este implicit o raportare la trecut și la istoria domeniului de cunoaștere științifică. Din această cauză, problematica identității psihologiei și a psihologului este foarte puțin flexibilă, suportă greu alte clasificări, o altă subordonare. La recentul Simpozion Centenar de învățământ psihologic al Universității București (2006), și anterior la cel de la Iași, cu un an înainte (2005), am fost surprins să-i găsesc pe psihologii invitați din Germania
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
arăta niște caracteristici comune, așa cum observa și Jakovsky, “există alte caracteristici care sînt variabile de la unul la altul. Unele elemente par a proiecta dincolo de naivitatea pură, purtîndu-l pe pictorul naiv În sfera artei Înalte, superioare. Astfel, linia de demarcație, deși flexibilă, rămîne nesigură”. Să nu uităm că Wassily Kandinsky nu vedea pentru viitor decît arta abstractă sau pictura naivă. Lăsînd deoparte pregătirea de specialitate, care, după cum am văzut nu conferă prin sine valoare artistului, rămîne să evaluăm profesionalitatea lucrării de artă
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
deci ca o calitate a Întregii activități mentale, ca expresia organizării superioare a tuturor proceselor psihice inclusiv a celor afectiv-motivaționale si voliționale. Numai pe măsură ce se formează și se dezvoltă mecanismele și operațiile tuturor celorlalte funcții psihice vom Întâlni o inteligență flexibila. Leibniz a intuit cel mai bine acest aspect, el referindu-se la inteligență ca expresie a efortului evolutiv al conștiinței. In psihologie, această caracteristică a fost descrisă magistral de Piaget În epistemologia sa genetică. Când vorbim de inteligență, ca o
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
deci ca o calitate a Întregii activități mentale, ca expresia organizării superioare a tuturor proceselor psihice inclusiv a celor afectiv-motivaționale si voliționale. Numai pe măsură ce se formează și se dezvoltă mecanismele și operațiile tuturor celorlalte funcții psihice vom Întâlni o inteligență flexibila. Leibniz a intuit cel mai bine acest aspect, el referindu-se la inteligență ca expresie a efortului evolutiv al conștiinței. In psihologie, această caracteristică a fost descrisă magistral de Piaget În epistemologia sa genetică. Când vorbim de inteligență, ca o
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și prin schimbări de structură. Creșterile unor perioade lungi cunosc fluctuații. Acestea sunt eliminate printr-o procedură statistică pentru a degaja un trend de creștere. Ele sunt construite analitic, combinând valori diferite ale multiplicatorului și ale acceleratorului sau utilizând multiplicatori flexibili 38. Astfel a intrat În obicei de a cupla trend-urile și fluctuațiile ciclice și de a readuce creșterea la un trend ascendent. Dezvoltarea nu se referă doar la schimbările de natură economică, ci le implică În mod necesar și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și prin schimbări de structură. Creșterile unor perioade lungi cunosc fluctuații. Acestea sunt eliminate printr-o procedură statistică pentru a degaja un trend de creștere. Ele sunt construite analitic, combinând valori diferite ale multiplicatorului și ale acceleratorului sau utilizând multiplicatori flexibili 38. Astfel a intrat În obicei de a cupla trend-urile și fluctuațiile ciclice și de a readuce creșterea la un trend ascendent. Dezvoltarea nu se referă doar la schimbările de natură economică, ci le implică În mod necesar și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]