4,485 matches
-
și apoi să ți se lege, de mîini și în spate, bagaje și greutăți de 20-40 kg, timp de 4-5 ore, pînă leșinai; să freci mozaicul, pînă la epuizare, înaintînd ca broasca, fără să-l atingi cu genunchii sau să freci pe jos în timp ce alții te călăreau; să salți ca mingea și să mergi în patru labe pînă la tinetă; să ți se acorde la WC doar 20 de secunde de om; să ți se interzică să dormi noaptea sau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ieșeau la dig, însă de muncă nu erau scutiți. Cărau toată ziua cu spinarea lemne și cărămizi de la debarcader sau dezghiocau semințe de sorg, o treabă mai nesuferită ca toate. Lucrau ceasuri în șir în frig, stînd în picioare, și frecau măturile acelea antipatice pînă le sîngerau palmele. Vindecarea unor maladii grave prin chinuirea trupului nu era un concept nou, însă administrația lagărului îl aplica pe scară largă și, din punctul ei de vedere, cu bune rezultate. Zub nu se plîngea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
exista de fapt, dar ca să fie și mai credibil, i-a descris-o în amănunt, adăugându-i și niște gesturi nostime, cum ar fi fost că atunci când tăia ceapă nu îi dădeau lacrimile, dar o mânca nasul teribil și îl freca atât de tare, că ajunsese să aibă cojițe pe vârful lui. A-nceput să-și aranjeze cele câteva cravate pe care le avea, batistele, a numărat nasturii și butonii de rezervă, să fie sigur că-i ajung, apoi a probat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Pițu aveau degetele încleștate de frig și tremurau din toate încheieturile, oricât de mult ar fi încercat să-i încălzească maică-sa, acoperindu-i cu tot felul de pături, de haine, suflând slăbită cu aer cald pe cefele lor și frecându-i întruna pe spate. Un frig care-ți îngheață rinichii mai întâi, de nu-ți mai simți spatele, apoi urcă și parcă-ți ține plămânii în loc, nelăsându-te să respiri cum trebuie. Oasele parcă stau să se sfărâme, iar capul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
scorojiți, cu ușile la locul lor, chiar dacă scârțâiau groaznic uneori, cu o baie în care se puteau spăla în voie și o bucătărie în care puteau mânca pe scaune, la masă, ca oamenii. Acolo au luat-o de la început. Au frecat pereții până au făcut febră musculară și i-au dat cu o mână nouă de var. Au uns balamalele, au curățat ferestrele și le-au vopsit, de arătau ca noi. Se trezeau de dimineață, din zori, și munceau până apunea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să știi, monsieur Ionel. Când citești despre vreun mare artist, nu afli niciodată cu cine și-a împărțit el durerile și berile, poate doar amoru- rile, că asta-i mai pasionează pe oameni, cine cu cine și cum și-a frecat-o. Asta e tot ce rămâne dintr-un om. Noi suntem oamenii din spate, trăgătorii de cortină. Atâta tot. Și ar fi bine să avem grijă să nu-i dăm artistului cu cortina-n cap și să ne vedem de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dacă și-a ridicat privirea. - Ignoră câinele, i-am spus. - A da, problema intimității tale cu animalele. Uitasem. - Hei, am fost prieten cu Pidgin O’Brien trei luni. Apoi: Ești gata pentru un pic de accion? - Mai întrebi. Jay își frecă mâinile cu nerăbdare. - Am făcut rost de niște pudră boliviană, am zis, căutându-mă prin buzunare. - Oo - Mătreața Diavolului. Am găsit rapid marfa și i-am dat lui Jay un pachețel. L-a desfăcut, inspectând cocaina, apoi l-a așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pungă cu lubrifiante, bile vaginale, vibratoare-stimulatoare clitoridiene și cam o duzină de șiraguri de mărgele anale. Fiecare femeie pe care o întâlnește se udă de plăcere. Are drăguțul obicei de a linge fețele femeilor în public și de a-și freca degetele de sexul lor pe sub masă, la Balthazar, în timp ce le strecoară droguri ca OxyContin în pahare. I-o trage uneia atât de puternic încât îi sparge osul pelvian. Fute o semifaimoasă actriță TV în culise, doar cu câteva minute înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
se fi întâmplat în timpul petrecerii? Am făcut o pauză, apoi, ca o favoare făcută lui Jayne, am adăugat: Pun pariu că Jay a făcut-o. - Nu, zise Jayne. Deja se decojea la începutul verii, acum doar s-a accelerat. Omar frecă cu palma peretele casei (m-am cutremurat) apoi s-a șters pe pantaloni. - Arată ca niște urme de... gheare, zise el. - Adică o sculă? am întrebat. Ce-i aia urmă-de-gheară? - Nu - ca și cum scurmă vreaun animal. După care Omar tăcu. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
limuzina: mda, s-au schimbat lucrurile. În sudul țării, un farmacist mi-a spus: Cred că fiul meu (are foarte mulți) este comandantul militar al sectorului, dar el ridică din umeri când îl întreb. Mie unul îmi dă impresia că freacă menta de dimineață până seara. Cum pot să știu?" În China, despre o astfel de persoană se spune că e ca peștele în apă. Hezbollahul nu corespunde niciunei forme de organizare standard. Asta pentru că el combină și răstoarnă pe dos
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de civilizare), el relatează evenimentele din 1920-1930 din regiune (construirea unui zid de separație, distrugeri de case ca represalii, atentate teroriste, intervenții americane) și, de exemplu, reacțiile indignate ale evreilor din Palestina la apariția Cărții Albe britanice din 1939, te freci la ochi. "Marele rabin Herzog rupe în public declarația englezilor. Irgun* sabotează stația radiodifuziunii din Ierusalim, clădirea imigrației este incendiată, este proclamată greva generală. Pe 19 mai, în timpul unei manifestații violente, un polițist britanic este ucis de gloanțe trase din
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pe această piatră, punct. N-am văzut în niciun moment ca vreun călugăr sau un preot să oprească femeile hohotind în plâns să vină să se întindă pe această lespede, să-și lipească de ea burta și fruntea, să-și frece de ea batiste și baticuri trecându-și apoi mâna pe figură. Dacă unele intrigi de amvon merită a fi tratate cu indulgență, aceste isterii ce se vor preacucernice, aceste imposturi ale pioșeniei mă indispun. Da, noi suntem întrupați. Da, avem
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Oraș vechi. Păduri negre și triste de pini. [CĂLĂTORIE LA BERLIN CU LIVIU REBREANU]* 18 Mai 1926 Schimbare de personal la Benten. Contrast vădit niște femei mari și groase, însă harnice și joviale încep a șterge, a curăți ș-a freca. Am intrat de cu sară (asară) într-o regiune industrială. Numai hogeaguri de uzine fum și fum, clădiri mari afumate iar pământul pretutindeni lucrat și grădinărit până la cel din urmă palmac. Lucrătorii întorși dela fabrică stropesc și răsădesc. Femei în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
când sforăiturile se auzeau de zor iar doamna din patul de alături ofta din greu prin somn și se tot mișca probabil din cauza oboselii. în dormitor se simte un miros puternic de analgezice și creme, cu care mai toți își freacă picioarele. Eu m-am încăpățânat să nu mă ung și constat că se poate și așa. Picioarele se simt mult mai bine cu noile mele sandale de la Geox. Acest albergue ANFAS aparține unei asociații care are în grijă și pe
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
realizez ce s-a întâmplat pipăindu-mă: ochii îmi sunt întregi, dinții la fel. Nu realizez că pipăindu- mă este ca și cum m-aș spală cu propriul sânge și-i sperii pe doi spanioli ce-mi vin în ajutor. Mă ridic frecându-mi fața, adică încercând să mă curăț, dar de fapt acoperindu-mă și mai tare cu sângele ce îmi curge pe cămașă. Mă așez pe o bancă, cu fața în sus și-mi zic ,,Frumoasă încheiere a drumului de astăzi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
contradictorii, legate de lipsa de căldură din locuințele diplomaților străini din București, de întreruperile frecvente de curent electric, de slaba aprovizionare a magazinului diplomatic etc. Bună seara, domnule ambasador, ați uitat limba română? Uimit, ambasadorul se întoarse spre mine, se frecă la ochi și îmi replică în franceză: Ion, este incredibil, să nu-mi spui că te-au numit pe tine ambasador în locul, scuză-mă, micului imbecil ce vă reprezenta până nu de mult? Este o mare plăcere să te văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
care am plecat, imediat ce mi-am recuperat bagajele, spre ambasadă. Pe drum, Paul mi-a spus că în ziua următoare, sâmbătă, avea să mă ducă cu mașina undeva în afara capitalei, să mă scoată din Madrid. Cu zâmbetul pe buze, mă frecai la ochi și mă pregăteam să-mi exprim uimirea. Ești foarte obosit, nu te-ai putut odihni deloc, nu-i așa? Nu, mă simt foarte bine, replicai, înțelegând imediat reacția lui, mă frecam la ochi să verific dacă nu visez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
din Madrid. Cu zâmbetul pe buze, mă frecai la ochi și mă pregăteam să-mi exprim uimirea. Ești foarte obosit, nu te-ai putut odihni deloc, nu-i așa? Nu, mă simt foarte bine, replicai, înțelegând imediat reacția lui, mă frecam la ochi să verific dacă nu visez, chiar ai obținut aprobare să vizităm Escorialul sau Toledo? Eu doar i-am amintit ambasadorului de dorința exprimată de tine. El a fost cel care a decis, precizând că are o impresie bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
În ultima decadă a lunii martie s-a făcut o verificare a notelor obținute la colocviile duminicale. Cum la prima prezentare am luat numai 6+, deci puțin peste limită m-am supus unei noi verificări În 26 martie. Am fost frecat o jumătate de oră fiind Întrebat de 2-3 ori despre un mușchi, obținând În final doar nota 7, deci o sporire a notei anterioare cu 50 sutimi. Poate aici este originea Încercărilor de mai târziu de a-i domoli pe
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
câinii academicieni comunitari Cică dracul a venit pe lumea asta, mai pe la început și a vrut să care în Iadul postnatal sufletul femeii. Femeia n-a zis nu, însă a pus o condiție: să facă bine dracul și să-i frece un fir de păr până acesta va sta drept, drept. S-a apucat bietul încornorat de frecat, de lins, de împins, de tras firul de păr și cu cât îl sucea și răsucea mai tare, cu atât firul se făcea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
repara în Nicolina, numa’, era Turnătorie-Forjă și se reparau numai locomotive cu abur... Era o mizerie, dacă te dezbrăcai, pantalonii stăteau în picioare [râde], fără exagerare... Și zic „- Băi, am nimerit-o din lac, în puț !” [râde]... Ce m-o frecat taică-meu, la țară, că bunică-meu spunea: „- Băi, unde te duci să-l dai pe-ăsta, da' cine-o să pască oile mele și cutare, și cutare ?!” Și eu m-am gândit: „- Adică, matale crezi că eu o să stau
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Tot zice „Nu voi, nenorociții de trăgători, mă interesați. Îi vreau pe tipii care fac bani din asta. CÎnd Îl găbjim pe Nick, o să verse. A dat o dată pe goarnă pentru mine. O s-o facă din nou”. Chris mă tot freca la cap să-i dau pe datorie, milogindu-se și gudurîndu-se și povestindu-mi despre banii pe care urmează să-i aibă sigur În cîteva zile sau cîteva ore. Nick arăta hărțuit și disperat. Presupun că nu risipea nici un ban
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Cred că se gîndise că n-o să mai am nevoie de ei. Peste cîteva zile m-am Întîlnit cu Pat În același bar. - Doamne Sfinte, a zis el, am crezut c-o să crapi! Ți-am desfăcut gulerul și ți-am frecat gîtul cu gheață. Te-ai Învinețit tot. Așa că-mi zic eu atunci: „Doamne Sfinte, omu’ ăsta moare! Io o tai de-aici!” După o săptămînă eram iar pe marfă. L-am Întrebat pe Pat despre posibilitățile de-a vinde În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
le venea să creadă că e a mea. Am fost scotocit de cel puțin șase ori, de diverși inși. În cele din urmă am fost Închiși toți Într-o celulă de vreo doi pe doi jumate. Pat zîmbea și-și freca mîinile. - O să cam fie niște trăgători În sevraj pe-aici prin-năuntru, a zis el. Puțin mai tîrziu gardianul a venit și m-a chemat. Am fost dus Într-o cămăruță de lîngă holul de la intrarea-n secție. Înăuntru doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Îndelung de insul ăla cu handicap. - De cînd ești la New Orleans? - De treiș’cinci de zile. - Ce-ai făcut În tot timpul ăsta? - Am fost la-nchisoare treiș’trei de zile. Li s-a părut ceva amuzant și au frecat-o pe tema asta vreo cinci minute. CÎnd a venit rîndul nostru, gaborul care se ocupa de grup ne-a citit datele cazului. - De cîte ori ai fost aici? l-au Întrebat pe Pat. Unul dintre gabori a rîs și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]