4,128 matches
-
minimă: 96%. Se consideră impuritate tehnică următoarele: (a) materialul de înmulțire total sau parțial uscat, chiar dacă a fost cufundat în apă după uscare; (b) materialul de înmulțire deteriorat, îndoit sau vătămat, în special atunci când este deteriorat din cauza grindinii sau a gerului sau atunci când este rupt sau strivit. 3. Organismele dăunătoare care reduc utilitatea materialului de înmulțire trebuie să fie la cel mai redus nivel posibil. II. Condiții speciale 1. Vițe altoite înrădăcinate Vițele altoite înrădăcinate constând din material de bază altoit
jrc51as1968 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85185_a_85972]
-
Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi. "„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci”" (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Șchei și
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia de Dunăre. Primele semne ale unei
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Sibiu în 1888). Zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda și Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă și ger. Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureș se numește local „Mureșan”. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
strofe din "Copacul" : <poem>"Hipnotizat de - adânca și limpedea lumină A bolților destinse deasupra lui, ar vrea Să sfărâme zenitul și - ncremenit să bea Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină"</poem> sau din "Banchizele": <poem>"Din aspra contopire a gerului polar Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide, Sinteze transparente , de străluciri avide, Zbucnesc din somnorosul noian originar."</poem> Poezia "Umanizare" scoate în evidență un conflict dramatic al ființei umane, care, în aspirația ei spre absolut, trebuie să opteze între două
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
Mândrești este un sat în comuna Valea Mărului din județul Galați, Moldova, România. Până la ultima împățirire administrativă a fost comună. Satul este așezat pe valea râului Gerului care curge de la nord la sud, parau care își are izvorul la nord de sat, într-un loc denumit Mândră. Numele satului este de la Ivan Mândru, căpitanul lui Ștefan cel Mare. Satul are o biserică cu hramul Sfântă Parascheva, ctitorita
Mândrești, Galați () [Corola-website/Science/301217_a_302546]
-
lunile februarie - martie (20 - 25 ml/m, în medie). Vânturile sunt neregulate, bătând frecvent dinspre nord-vest, nord, sud-est și vest. Uneori suflă crivățul, mai ales iarna, cu viteze ce ating 30 - 35 m/sec., aducând zăpadă, furtuni de zăpadă și ger, și sporadic vara, aducând un aer fierbinte și uscat din răsărit. Rețeaua hidrografică din zonă este alcătuită din râul Bahlui, pârâul Bahluieț și pârâul Budăi. Regimul hidrografic al acestor cursuri de apă se caracterizează prin variații ale nivelelor și debitelor
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
fluviale sunt slab realizate în bazinul hidrografic al pârâului Dobrovăț. Teritoriul comunei Dobrovăț are o climă temperat-continentală, de nuanță excesivă(uneori, iarna frigul este deosebit de aspru, iar vară, desi rar, sunt călduri aproape tropicale). Totuși pădurea vastă moderează mult atât gerurile de iarnă, cât și căldurile de vară; umezeală aerului este sporită tot timpul, încât nici secetele nu sunt accentuate. Principalele caracteristici ale climei comunei Dobrovăț sunt generate de situarea comunei în partea de est a României, în vecinătatea mării câmpii
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
ating 30-35 °C în verile călduroase, iar minimele din iernile cele mai friguroase coboară până la -20 °C în anumite puncte. În anumite perioade s-au înregistrat și temperaturi maxime de 40 °C. Căldurile toride din toiul verii sunt urmate de geruri aspre în miezul iernii. Înghețul timpuriu sau târziu - sfârșitul lunii noiembrie și sfârșitul lunii martie - brumele, de la sfârșitul lunii octombrie și începutul lunii aprilie sunt fenomene climatice obișnuite în zonă, fiind previzibile din timp. Curiozități climaterice au fost înregistrate în
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
fenomene climatice obișnuite în zonă, fiind previzibile din timp. Curiozități climaterice au fost înregistrate în zonă. Astfel în anul 1926 bruma a căzut la mijlocul lunii mai, cauzând pagube însemnate culturilor agricole, iar la sfârșitul lunii februarie a anului 1929, un ger puternic a transformat apele Dunării într-un pod natural de gheață de la un mal la altul, pod ce a rezistat aproape două săptămâni, iar în anul 1955 zăpada a căzut devreme și în cantități mari. Toamna și primăvara sunt caracterizate
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
și în luna iunie este de cel puțin 70 %. De aceea, formarea ceții este foarte probabilă și durează mult. Media anuală a zilelor însorite este de numai 80 de zile, iar a zilelor geroase poate ajunge la 160. Sunt frecvente gerurile de primăvară târzii, deseori și în luna iunie. Gerurile timpurii de toamnă pot apărea la începutul lunii septembrie. Toate acestea sunt însă contrabalansate de o toamnă lungă și însorită. Cantitatea medie a precipitațiilor variază între 600 - 1000 l/mp pe
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
De aceea, formarea ceții este foarte probabilă și durează mult. Media anuală a zilelor însorite este de numai 80 de zile, iar a zilelor geroase poate ajunge la 160. Sunt frecvente gerurile de primăvară târzii, deseori și în luna iunie. Gerurile timpurii de toamnă pot apărea la începutul lunii septembrie. Toate acestea sunt însă contrabalansate de o toamnă lungă și însorită. Cantitatea medie a precipitațiilor variază între 600 - 1000 l/mp pe an. Perioada de acalmie este de 55 - 60 %, în
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
ori Seghedin. Exploatarea forestieră și plutăritul erau munci grele, aspect este ilustrat și de declarațiile preotului János Bocskor din Remetea (1838): „Pe când alții își dorm liniștiți somnul dulce, în brațele ațipite ale naturii, pe la miezul nopții în cel mai aprig ger, plutarul își părăsește patul călduros; când luna luminează, pe la trei, sute sau chiar mau mulți plutari, își mână vitele peste munții uriași, la distanțe de două-trei mile, în zăpada ce le ajunge până la brâu sau și mai sus ajung la
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
înfrângere sigură. Divizia armatei de infanterie și Divizia de vânători treceau Carpații, înaintând pe linia de demarcație fixată pe culoarul Mureșului si a tihutei. Deplasările forțelor române peste munți în Transilvania s-a efectuat în condiții meteo deosebit de grele: viscol, ger, drumuri dificile, posibilități reduse de transport. Primele formațiuni care au pătruns în Transilvania au fost cele de cercetași, în seara zilei de 14 decembrie, grosul armatei urmând după o zi. Mulți locuitori ai satului s-au jertfit în timpul luptelor ce
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
pluviometric este caracterizat prin ploi suficiente la începutul verii și insuficiente vară și toamnă. Deficitul de umiditate manifestat frecvent în lunile iulie, august și septembrie este dăunător culturii de porumb. Vânturile de nord și nord vest aduc iarnă zăpadă și geruri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Letea Veche se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94%). Pentru 5,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
dura 3-4 săptămâni, iar în timpuri ploioase și mai mult, de aceea bătrânii care prestau această meserie, se spovedeau și își făceau testamentul înainte de a pleca în cursă. Meseria lor era grea: veșnic pe drumuri, prin viscole și ninsori, prin ger și arșițe, dar le era și o școală totodată, căci multe vedeau și multe învățau. De aceea prin munca lor, prin istețime și chibzuință, ei au gospodării frumoase, bine întreținute și curate, răsfrângându-se acest merit gospodinelor, și potrivindu-se
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
între 550- 600 mm anual. Numărul zilelor fără îngheț variază între 180 și 200 de zile. Masele de aer rece din nord și nord-est care escaladează Munții Apuseni își atenuează influența lor negativă, făcând ca iernile să fie moderate , fără geruri puternice. Rețeaua hidrografică este în cea mai mare parte antropică, fiind reprezentată printr-o serie de canale create pentru eliminarea excesului de apă din teritoriu, pentru alimentarea crescătoriilor piscicole și pentru irigarea ternurilor agricole. Principalul curs natural de apă este
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
paralelei 47 grade 21' 25" latitudine nordică, cu meridianul 24 grade 56' 20" longitudine estică. Aceasta înseamnă că localitatea se găsește la jumătatea distanței între Ecuator și Polul Nord, în mijlocul zonei temperate, unde nu se resimt căldurile ținuturilor tropicale și nici gerurile prelungite din zona polară. Amplasarea localității în culoarul amintit în imediata apropiere a cumpenei carpatine, a oferit posibilitatea ca în ambele sensuri să se deschidă spre bazinul Someșul Mare și cel al Bistriței Aurii, condiții naturale de circulație, înlesnite de
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
foaie. Lunile cărora le corespund foile cu lichid mai mult vor fi ploioase, cele cu lichid puțin sau deloc vor fi secetoase(Dumitru Copil). Aspectul vremii pe două, trei zile îl ghicesc la Bobotează. Ei știu că dacă Boboteaza află ger aspru îl moaie, iar dacă vremea e moale aceasta pune ger. Femeile pregătesc mâncare pentru două zile, de obicei nelipsind răciturile cu carne de porc. Se crede de asemenea că postul din ajunul Bobotezei este cel mai bun pentru norocul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fi ploioase, cele cu lichid puțin sau deloc vor fi secetoase(Dumitru Copil). Aspectul vremii pe două, trei zile îl ghicesc la Bobotează. Ei știu că dacă Boboteaza află ger aspru îl moaie, iar dacă vremea e moale aceasta pune ger. Femeile pregătesc mâncare pentru două zile, de obicei nelipsind răciturile cu carne de porc. Se crede de asemenea că postul din ajunul Bobotezei este cel mai bun pentru norocul casei, al holdei și mai ales pentru visarea „rândulitei”, adică a
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în principal agricultori și comercianți. 1782 - 1787 un nou val de colonizare cu etnici de origine germană ; muncitori forestieri și meșteșugari din regiunile Schwaben și Franconia , landul Bavaria 1849 - Satul și cătunele aferente acestuia sunt organizate în comuna Dzemine (Gemeinde ger.) ca unitate administrativă locală a Ducatului Bucovinei în cadrul Imperiului Austro-Ungar. 1874 - Începe construcția viitoarei biserici zidite purtând hramul Sfinților Petru și Pavel. 1890 - Are loc sfințirea Biserica Sfinților Petru și Pavel din Geminea. 1894 - Inaugurarea clădirii școlii primare 1925 - 1938
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
centre determină diferențe mari de presiune și temperatură în decursul anotimpurilor. În zona bazinului Baraolt se pot evidenția efectele a 4 astfel de centre: - Anticiclonul Siberian, care aduce vânt rece din direcția E, ce viscolește iarna; - Anticiclonul Arctic, care aduce gerul din direcția N; - Ciclonul Atlantic, care determină vânturi din direcția V, aducătoare de precipitații, în special primăvara și toamna; - Ciclonul Mediteranean, care determină vânturi din direcția SV, care aduc o masă mare de aer cald și relativ uscat. În zona
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
în timpul verii are loc, totuși, o diminuare generală, în medie cu 10% în Craiova. Vânturile predominante sunt cele din sud-vest (Cosava - un vânt rece și uscat, cu putere distructivă foarte mare și Austrul - un vânt uscat, iarna fiind însoțit de ger, iar vara de caldură înăbușitoare și de secetă) și din est, specific iernii (Crivățul - vânt rece și uscat, foarte violent). Rețeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Breasta este relativ săracă. În afara râului Jiu, care doar mărginește teritoriul comunei spre est, este
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
umede și uneori geroase.Având în vedere că la Băilești este polul căldurii din România, cu 45 de grade la umbră, apropierea de acest centru devine foarte sugestivă din acest punct de vedere. Vânturile dominante sunt Crivățul, care aduce iarna geruri destul de mari, pe când vara și primăvara bate Austrul cel cald și uscat, poreclit și traistă-goală. Direcția lor este est-vest, respectiv SV-NE. Evoluția climei din ultimul secol indică o tendință către mai cald și mai uscat. La aceasta pare mai
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
exonim aplicat triburilor germanice pe baza cuvântului celt pentru "vecin". O a III-a sugestie consideră că numele provine direct de la numele hermundurilor. Sugestia că ar proveni din termenul gal pentru "vecin" ia în calcul cuvintele "gair" din irlandeza veche, "ger" din galeză, însemnând "aproape","gearr" din irlandeză, "scurt" (cu sensul de distanță scurtă), dintr-o rădăcină proto-celtă "gerso-s*, înrudită mai departe cu "chereion" din greaca antică, "inferior" și cu englezescul "gash". Rădăcina proto-indo-europeană ar putea fi de forma: "*kar-", "*ker-
Triburi germanice () [Corola-website/Science/299636_a_300965]