4,151 matches
-
La 16.30 Leo avea programată o meditație cu fiul cel mic al Prefectului de Ianuarie. Pășeau totuși cu precauție, iar la curbe încetineau din timp. Turmele de căprioare traversau șoseaua în fugă, urmate de mormăitul furios al urșilor. Un ger năprasnic pișca, de acum, degetele pelerinilor. Umblau cu mâinile băgate în buzunare până la cot. Din vârful brazilor ciorile croncăneau jalnic. Deși prins între pieptar și maiou, celularul reuși să-și ridice țârâitul până la urechea lui Leo. Când acesta ridică receptorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
noapte americană“ pe film Fuji-color. În carnetul de regie stă notat, alături de cuvântul „fierbinte“ care a fost utilizat mai sus, echivalentul În limba germană: „heib“. Mă Întreb de ce voi fi scris așa ceva și trec mai departe. Se face din nou ger peste câmpie, e iar dimineață și plutonul comandat de sublocotenentul care fusese atât de zgârcit cu cozonacii evocați de Bobocică se deplasează către o fermă din marginea satului. Ferma are câteva grajduri mari, toate la fel, aliniate impecabil. Brutarii intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
născut ei și înaintașii lor - este accentuată prin prezența a numeroase pasaje de un lirism pronunțat: noaptea înfige sulițe negre în pleoape, / luna curge cu clinchet în baltă, / păsările se leagănă la capătul zborului...; sălciile își dezdoaie arcurile strunite de ger, / gheața se topește somnambulă / către răsărit și parcă / se văd pașii Domnului curgând către mare, / iar apele ard de bucurie...; Marea s-a retras speriată spre larg, / Dunărea își înfige ghearele / în carnea-i... Universul deltaic se opune, în poem
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
harpă până-n nervi...), iar un aport, deloc neglijabil, în alcătuirea imaginarului artistic îl are cromatica (de exemplu, albastrul de Voroneț sau: Bujorii albi din scoarța muntenească). Tot pe filieră simbolistă, în poemele lui Horia Zilieru sunt prezente sinesteziile (Înmiresmat e gerul. Aud zborul / de îngeri în lumina lăcrimată subt desfrunzirea smirnei...; E verde frigul dincolo de tine...; planeții bat mioapele timpane...). Antologia Astralia se deschide cu selecții din volumul Florile cornului tânăr, la începutul căruia Baladă munteană dă tonul nostalgic, aducând o
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
semne pot fi aerul pur și simplu (Se-ngreunează aeru-n otravă) ori spinii lumii treaptă în pierzare, și a se implica în remodelarea ei după chipul și asemănarea gândului său, fiindcă fapta poetului e, după cum se știe, demiurgică. Cețurile, ninsorile gerul, de afară ori din sânge, fac, de asemenea, parte din fenomenele des amintite ale atmosferei din poezia lui Horia Zilieru, a căror prezență poate fi pusă, în egală măsură, pe seama romantismului, a simbolismului și a parnasianismului. Nu trezesc însă nici
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
moș Omăt, Ie a spus ghiocelul. Mie soarele mi-a trimis veste printr-o rază jucaușă cerându-mi să mă arăt lumii. M-am frecat la ochi și iacată-mă s! Și peste noapte, Baba larna și moș Omăt au chemat gerul într-ajutor. A mai suflat și crivățul. — Unde ești ghiocelule? au chicotit cei doi. N-ai inghețat? Mai cutezi să ni te ridici împotrivă? — Drept să vă spun, Babă Iarnă și moș Omăt, mi-a fost tare-tare frig. Era cât
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
e un tablou neuitat al naturii, când încruntată și mânioasă, când surâzătoare, fețe ale veșniciei vieții, distrugere și zămislire, fecunditate și podoabă, într-o ritmică alternanță, unitară prin continuitate. Munte, floare și om au aceeași soartă. Trăsnetul care dărâmă Detunata, gerul care macină bolovan cu bolovan din Toaca și Panaghia sunt semnele schimbării zilnice, care duc la distrugerea finală. E îmbătrânirea muntelui ca formă, declinul lui ca și al florii în zilele de toamnă, ca și al bradului căzut la pământ
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ea, a început să plouă și să ningă. Și, fiindcă cojocul de deasupra se uda mereu și se îngreuna, obosind-o la drum, bătrâna ciobăniță a lepădat, unul câte unul, opt din cele nouă cojoace. Atunci, s-a pornit un ger mare de la Dumnezeu, ger care a înghețat-o împreună cu oile și caprele sale. Alții povestesc că despre Baba Dochia se spune că era așa de rea încât și copiii, care cum creșteau, fugeau de ea, pentru a scăpa de răutățile
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
plouă și să ningă. Și, fiindcă cojocul de deasupra se uda mereu și se îngreuna, obosind-o la drum, bătrâna ciobăniță a lepădat, unul câte unul, opt din cele nouă cojoace. Atunci, s-a pornit un ger mare de la Dumnezeu, ger care a înghețat-o împreună cu oile și caprele sale. Alții povestesc că despre Baba Dochia se spune că era așa de rea încât și copiii, care cum creșteau, fugeau de ea, pentru a scăpa de răutățile ei. Numai unul singur
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mai spun că se afla și viețuitoare care acuma, în toiul iernii, când poduri de gheață mai că acoperă toate apele, se scaldă aidoma ca-n vară? Păi uite, vidrele! înoată și se scaldă voinicește fără să le pese de ger; vânează peștele, ies pe malurile înghețate și se hârjonesc. Numai corbul își pregătește cuibul în care are să scoată, acum în miez de iarnă, puișori. Nu se depărtează corboaica nici măcar o clipă de cuib. Cum o să plece, dacă de cum s-ar
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Crivățul. Așa se numește vântul dinspre nord-est. Este cel mai puternic dintre toate vânturile care trec peste România și bate cel mai des... Peste iarnă crivățul aduce aerul rece din șesul rusesc și viscole înspăimântoare. În timpul primăverii, în loc de ninsoare și ger vântul de nord-est aduce ploile așteptate ... Atât zăpezile iernii, cât și ploile primăverii sunt o binecuvântare tot de el adusă. Vara, însă crivățul e uneori păgubitor. Cănd se întâmplă să bată în lunile iulie și august, el este secetos și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și stufoasă. Toate animalele îl pizmuiau pentru această podoabă neîntrecută. Dar mai ales se înciuda vulpea, pe care în frumusețea cozii nu o întrecea decât ursul. A tot chibzuit cu capul ei șiret, și, într-o zi de iarnă cu ger aspru, i-a spus cu glas smerit ursului: Moș-Martine, dumitale îti plac peștii? — Tare-mi plac, însă nu-i știu prinde. Am să te învăț eu, zise vulpea. Mergem amândoi la baltă și tăiem, în gheață o bortă. Tu îți
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
bunătate de pești. Așa au făcut întocmai. Ursul și-a adâncit mândrețea de coadă prin borta tăiată în gheață și a așteptat. Vulpea de alături zâmbea pe sub mustăți și îl îndemna pe urs să fie cu răbdare. lată că în gerul cel mare apa a înghețat și a prins ca în clește de fier coada ursului. — Acum trage, Moș-Martine! S-a opintit ursul: — Trag, dar nu vine! se căi. — Trage mai tare! îndemnă vulpea. S-au prins mulți pești, de aceea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Aerul curat m-a înviorat și am realizat că soarta îmi aruncase într-o mână pe Mimi și în cealaltă... votca, de care am avut grijă ca de ochii din cap! Orașul zăcea, adormise de mult, nu mai bătea vântul, gerul uscase străzile pustii. Aparent, bulevardul luminat simetric se îngusta în depărtare spre piața Operei, blocurile parcă veneau peste mine. M-am concentrat asupra fetei de lângă mine și a sticlei! Alunecam fără zgomot, Mimi m-a prins de mână și am
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Părinții nici nu mai au putere să râdă sau să se sperie, sunt din ce în ce mai îngrijorați, dar ce pot face? Este Crăciunul. Slujba la biserică s-a terminat de mult; curând întunericul va pune stăpânire peste întreaga suflare; afară este un ger aspru și fulguiește. Orașul pare mai tăcut. Cei doi bărbați nu mai au speranțe, cel mic s-a învinețit, nici nu are putere să scâncească, nu scoate nici un sunet, abia mai răsuflă și Pompilia este disperată. - Cel puțin să-l
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
strâns sânul plin cu lapte și lacom, începe să-l sugă; șoaptele bucuroase ale femeilor s-au transmis bărbaților, - Mănâncă... Laur mănâncă! Agitația tăcută a urbei și vifornița se potoliseră. Pe stradă felinarele luminau simptomatic casele și salcâmii nemișcați în gerul care se muiase. Fulgii mari de nea, așterneau zăpada uniform și peste locurile unde nu se depusese omătul. În casă era liniște și cald. Prea multe lucruri nedezlegate și prea puține aflate străbăteau mintea atât de întortocheată a omului, însă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
raza ei, chipurile călătorilor devin hidoase, de coșmar. Oamenii se strâng însă în jurul stâlpului, înfruntând urâțenia, de frig. Chiar dacă un felinar de neon nu poate da pic de căldură, ei se apropie totuși de el mânați de un străvechi instinct. Gerul se întețește. Așa e întotdeauna în zori de zi, în stația de autobuz. Oamenii tropăie pe trotuarul înghețat, își suflă în pumni, unii se adăpostesc de crivățul subțirel ce despică osul în refugiul de metal și sticlă ridicat în mijlocul zăpezilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
gros și rar nu va mușca totuși niciodată, nu el, pe oaspetele întârziat ce cutează să o pornească prin noaptea de iarnă, singur, mult după trecerea ultimului autobuz. E de mirare cum izbutește să doarmă cu burta pe zăpadă, pe gerul ăsta, fără să-i pese. Răsuflarea i se încheagă în perii din blană, încununând-o cu țurțuri străvezii. Oamenii îl lasă mai departe să doarmă, se uită doar la el. Își suflă în pumni, își trag căciulile și mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
înghiontit din toate părțile, pentru ca în sfârșit să coboare înapoi în aerul înghețat, urmat de sudălmile șoferului ursuz, și pe bună dreptate, ce, parcă el vrea să conducă acest autobuz betegit la ora șase și jumătate ante meridian, pe un ger cumplit, după cum nici autobuzul nu vrea să se miște, nici motorina nu vrea să se combine cu oxigenul, nici motorul să se învârtă, nici transmisia să ducă de la motor la roată împingerea cu toată puterea, nici roata să se lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
locului, măi copile. Apoi ușile se închid și autobuzul o ia din loc. Nu se poate ști dinainte în ce fel de autobuz vom călători. În unele, în ciuda logicii, domnesc pacea, armonia, înțelegerea între oameni și caritatea. E fum, e ger, e o înghesuială ca-n iad și cu toate acestea oamenii își vorbesc politicos, se scuză, încearcă să-și facă loc unii altora, cei bătrâni nu sunt ursuzi, cei tineri nu sunt nesimțiți, bărbații nu pipăie femeile și femeile nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
nu se dau bătuți. Restul pasagerilor, mai cuminți, stau jos și privesc cu sau fără luare aminte pe geam, afară. De-a lungul șoselei n-a mai rămas decât un gard cenușiu, iar dincoace un câmp de gunoaie. Însă zăpada, gerul și lumina roșcată a dimineții îi plămădesc un chip nepământesc, plin de frumusețe. Peste mormanul de gunoaie a nins, apoi zăpada s-a topit, apoi iar a nins, apoi gerul l-a sculptat ca pe o materie plastică, anume pusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
gard cenușiu, iar dincoace un câmp de gunoaie. Însă zăpada, gerul și lumina roșcată a dimineții îi plămădesc un chip nepământesc, plin de frumusețe. Peste mormanul de gunoaie a nins, apoi zăpada s-a topit, apoi iar a nins, apoi gerul l-a sculptat ca pe o materie plastică, anume pusă în calea intemperiilor; șiroaiele înțepenite de lăzi și cutii, de cârpe și ciubote, cotoare de gogoșari, lămpi stricate, hârtii încremenite, sticlesc în culori stinse. Totul e prins în țărâna-mamă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
sculptat ca pe o materie plastică, anume pusă în calea intemperiilor; șiroaiele înțepenite de lăzi și cutii, de cârpe și ciubote, cotoare de gogoșari, lămpi stricate, hârtii încremenite, sticlesc în culori stinse. Totul e prins în țărâna-mamă și sudat de ger, un gorgan ici acoperit de zăpadă, dincolo cu dinți de gheață, mai încolo șuvițe de noroi argintiu, un munte care curge. Într-o râpă se ițesc doi plopi, unul mare, celălalt mai mic, amândoi negri; mai departe o macara a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cum se afla în pat a sărit ca ars și a pus mâna pe barda lui de toate zilele și a pornit în goană după cei doi fugari îndrăgostiți și a tot fugit el cale de vreo doi kilometri. Dar gerul l-a răpus și nu mai avea spor la fugit. Vecinii lui, Vasile Tonu și cu Iancu Paraschiv, care erau și rude apropiate cu Butnaru, și-au luat fiecare hainele pe ei și opincile, căciuli și mănuși și au plecat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vreau să știu, ați citit caietul meu? Da, l-am studiat. Băi, Ghiță, fii atent ... cu verbul! Ce verb, domnule? Că eu n-am porci ... Cu gerunziul. Ia te uită, că mă sufoc de cald și dumneata îmi zici de ger, de parcă ar fi iarnă. Ghiță, Creangă, în câteva cuvinte, a făcut atâta lectură și nu a fost școlit, a fost doar popă la o bisericuță. Apoi Eminescu, câte hârtii a scris până când a ajuns unde este acum, și I.L. Caragiale
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]