4,163 matches
-
primul, dialectica avea loc la nivel social, iar rolul său era mai degrabă emancipator decât științific, deși componenta din urmă era permanent afirmată. Engels a extins dialectica pentru a include orice proces natural: tot ce se întâmplă în lume este ghidat de legile dialecticii, chiar și creșterea plantelor sau circuitul apei în natură. Totalizantă, dogmatică și deterministă, dialectica lui Engels a fost recuperată de Lenin care, fără a îi nega anvergura, a completat-o cu rolul activ al conștiinței umane. Omul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sau materialismul dialectic în ansamblu, pornind de la fapte și opus astfel idealismului "burghez", naiv și utopic, se "reflectă" în gândirea și reprezentarea umană. Numai prin abstractizare omul poate deveni o componentă a acestui imens și complicat proces, înțelegându-l și ghidându-l înspre o lume post-capitalistă, fără contradicții. Ambiția lui Lenin era aceea de a oferi o soluție definitivă dimensiunii sociale, umane a dialecticii; restul său natural urma să fie controlat, transformat și adaptat nevoilor acelei lumi noi apărută în urma revoluției
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Însă, odată România intrată în colimatorul Moscovei, procesul a fost implementat după un mecanism articulat exclusiv la nivel politico-ideologic și deci indolent relativ la comportamentul societății sau al elitei politice (Roberts: 1969, 265). Chiar dacă au fost făcute concesii, ele au fost ghidate întotdeauna de rațiuni politice și în subsidiar ideologice. Moralitatea, sentimentul de vină sau pur și simplu preocuparea autentică pentru nevoile locale nu au existat, aparența lor sporadică fiind manipulată în vederea atingerii țelului mai sus amintit. În această direcție se încadrează
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
diferențe "tehnice": numărul de membri, sediul sau o strategie ideologică mult mai flexibilă; importanța acestor distincții, deși notabilă, nu trebuie însă supradimensionată, așa cum proceda, la un an după apariția Cominformului, Sidney Fay (Fay: 1948, 1-5). Două rațiuni majore, interdependente, au ghidat apariția Cominformului. Prima, așa cum observase și Occidentul, rezidă în necesitatea readucerii partidelor și mișcărilor comuniste sub autoritatea Uniunii Sovietice, întreruptă sau considerabil slăbită în urma războiului mondial. A doua, aflată în directă continuitate cu prima, constă în afirmarea și consolidarea unui
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
urma să guverneze și să depună eforturi pentru a modela o societate profund conservatoare. Pentru Dej, culisele alegerii sale în funcția de secretar general în octombrie 1945 au fost neconforme cu principiile leniniste după care ar fi trebuit să se ghideze partidul (Lecții...: 1960, 620). La plenara Comitetului Central al PMR din decembrie 1961, acesta își amintește că a fost propus pentru a ocupa funcția la domiciliul Anei Pauker, unde se mai găseau Vasile Luca și Teohari Georgescu, nu într-un
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ai partidului, au condus finalmente în altă direcție. În fond, colectivizarea era axată pe necesitatea partidului de a centraliza economia și a impune un monopol asupra prețurilor și a costurilor de producție. Autonomia producătorilor individuali din mediul rural, care se ghidau după principii economice liberale și stabileau prețurile produselor în funcție de raportul cerere-ofertă, contravenea ambițiilor dominante ale partidului (Levy: 2002, 94). Atitudinea Anei Pauker față de colectivizare se manifestase foarte clar și înainte de 1948. Acuzându-și aliatul de atunci, Partidul Social-Democrat, că încearcă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu fi împinși de pe acest drum. Și nu vom permite nimănui să folosească procesul democratizării pentru a submina socialismul. Partidul nostru se află în fruntea procesului de democratizare și numai Partidul, acționând conjugat cu alte partide ale Frontului Național, poate ghida acest proces în așa fel încât să conducă cu adevărat la democratizarea relațiilor în toate sferele vieții noastre, la întărirea fundațiilor sistemului nostru, și nu la slăbirea lor (Zinner: 1956, 232. subl. m.). Așa cum argumentează Ray Taras, nu se poate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
conducerea sovietică, consta în reprimarea violentă, cu mijloace tipic post-revoluționar leniniste e a "mișcărilor populare", caracterizate invariabil prin apelativul "contrarevoluționare". Exista apoi a doua variantă de interpretare a revoluției maghiare, ca "mișcare populară revoluționară" care, pentru a avea succes, trebuie ghidată de către partid înspre "dezvoltarea pașnică, echilibrată și umană" în direcția socialismului (Hegedüs, Somlai în Rusan: 2000, 75). Pronunțându-se bineînțeles pentru această din urmă optică asupra revoluției, Nagy argumenta că, în eventualitatea în care "ar fi învins", ceea ce era, așa cum
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
român nu s-a retras din structurile economice și de scuritate ale "lagărului socialist") a României va demara, după cum intenționez să demonstrez, de abia în 1962, odată cu opoziția Bucureștiului în raport cu tentativele de supranaționalizare a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), ghidate de către Uniunea Sovietică (Shafir în Schöpflin: 1986, 364; King: 1980, 141-142; Moraru: 2008, 92; Braun: 1978, 4; Jowitt: 1971: 198-199) în nici un caz în 1956, așa cum argumentează unii autori români sau de origine română (Constantiniu: 2002, 467; Brucan: 1992, 72
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
concretizată prin activitățile mai sus analizate, a culminat în aprilie 1964 prin emiterea documentului care a rămas cunoscut sub numele, impropriu, așa cum am mai menționat, de "Declarația de independență". Acesta făcea publice pozițiile PMR în raport cu principiile care ar trebui să ghideze relațiile internaționale, indiferent de sistemul ideologic al statelor: neamestecul în afacerile interne, respectarea suveranității și a intereselor naționale, cooperarea neîngrădită pornind de la egalitatea în drepturi a fiecărui stat etc. De asemenea, Declarația admonesta ideologic, în termeni foarte duri, pretenția Moscovei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și cea organizațională nu există însă diferențe "semnificative" (Shafir: 1985, 53). Mai mult, cele două sunt parte ale aceluiași proces ideologic prin care leninismul romantic a asaltat societatea română, urmărind, fără succes, să îi exorcizeze înclinațiile "mic-burgheze" și să o ghideze înspre ceea ce înțelegea prin comunism. Nicolae Ceaușescu a reprezentat desigur principala sursă ideologică a leninismului romantic. Formarea sa intelectuală devine astfel un instrument indispensabil înțelegerii felului în care a gândit și a condus România timp de un sfert de secol
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1971, 56), era necesar să se insufle întregii activități artistice un "conținut revoluționar". Ceaușescu va expune acest deziderat subliniind caracterul social și educativ care trebuia imprimat artei pentru a o revoluționa și a o ajuta la rândul ei să revoluționeze, ghidând spre "nou", inerția "veche" a societății. Distingem de asemenea indispensabile teme romantice care articulează discursul liderului PCR: eroul, portretizat prin prisma unui "nou" Făt- Frumos de extracție deopotrivă naționalistă și leninistă, respectiv "balaurii timpurilor moderne" pe care acesta îi înfruntă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
supranaționalizare a Europei de Vest (Comunitatea Europeană) obstrucționa însăși posibilitatea națiunilor din această regiune de a câștiga o autentică independență. Din fericire, existau forțe sociale "sănătoase" care puteau demantela tendințele supranaționale și care, după modelul exemplar al leninismului romantic, puteau ghida popoarele europene înspre "construirea" unei variante naționale de socialism. Deși în Europa procesul formării națiunilor și a statelor independente s-a realizat mai demult, națiunea și lupta pentru independență națională sunt în centrul evoluției politice de pe continent. Tendințele care se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ar fi fost astfel decât o expresie a forței transformatoare a "clasei muncitoare". Pentru a înțelege "democrația muncitorească revoluționară", trebuie să începem prin a discuta "centralismul democratic", o idee de extracție leninistă, referitoare la principiile directoare care ar trebui să ghideze activitatea fiecărui partid comunist. Cum numai PCR se considera forța aptă de a crea un regim "democratic" pentru "masele populare", maniera în care acesta își definea funcționalitatea internă și sensul pe care îl atribuia democrației ca instrument de autoconducere este
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
parte, "disciplina de partid" teoretizată de către Lenin, era la loc de cinste în cadrul PCR, fiind însăși esența "centralismului democratic" în accepțiune romantic leninistă (Stănescu: 1977, 57-82). În exteriorul partidului, la nivel social, "centralismul democratic" avea rolul de a elabora și ghida integral direcțiile de dezvoltare, respectiv asigurarea participării active a populației la acest proces (Popovici în Constantinescu: 1974, 54). Putem vorbi acum de "democrație muncitorească revoluționară", "o etapă superioară a unității dintre socialism și democrație" (Cuciuc: 1986, 25) în care poporul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Marx, o emanație a "existenței sociale", ci se erijează într-un corectiv al ei. Marx și Engels avertizau însă în Ideologia germană: Pentru noi comunismul nu este o stare care trebuie creată, un ideal după care va trebui să se ghideze realitatea. Noi numim comunism mișcarea reală care suprimă starea actuală. Condițiile acestei mișcări rezultă din premisele existente" în cadrul structurii, nu al suprastructurii, am putea adăuga (Marx, Engels: 1956, 32; subl. în. orig.). La nivel internațional, marxismul nu s-a pronunțat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
înțelegerea profundă a acestora și, în primul rând, identificarea numitorilor comuni pentru identificarea posibilităților de acțiune comună și integrarea funcțională a diferențelor. Cu alte cuvinte, cunoscându-l pe celălalt, istoria, cultura și obiceiurile, înțelegem mai bine resorturile motivaționale care îi ghidează comportamentul internațional și astfel îi putem anticipa sau, în cel mai bun caz influența deciziile în sens constructiv, evitând situațiile tensionate sau conflictele (Shafir: 2010b, 396; vezi și Docea: 2010, 79-100). Sigur, a fi empatic în raport cu principiile și obiectivele leninismului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
NOTĂ: O valoare prag este stabilită făcând referință mai întâi la legislația română și apoi la ghidurile de referință pentru BAT și în cazul în care nici una din cele două alternative de mai sus nu se aplică putem să ne ghidăm după VLE stabilite prin normele unui alt stat membru. OBSERVAȚII: Se specifică cel putin valorile limită de emisie pentru poluanții specifici activității pentru care se solicită emiterea autorizației integrate de mediu. Limitele considerate mai sus se aplică în general emisiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172417_a_173746]
-
numit? de mult? vreme ? i �n sens peiorativ �balcanizare�. Numai o astfel de Europ? poate ar? ta drumul spre unitate ? i pace �n locul anarhiei, al na? ionalismului exagerat (incompatibil cu umanitatea) ? i al r? zboiului. Dac? Europa va continua s? se ghideze dup? tendin? ele actuale (cu grupuri etnice pa? nice ? i neviabile av�nd preten? îi la suveranitate), atunci fie c? majoritatea statelor europene se vor dezmembră, fie c? situa? ia va fi luat? drept o invită? ie de c? tre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă discursul academic. Teoriile informale sunt înțelesuri ce emerg din și ghidează practica. În educația adulților, continuă autorul,teoretizarea ar trebui să se facă pe baza înțelegerii practicii și a modului în care practicienii îșigândesc propriile practici. Cu alte cuvinte, pornind de la teorii informale, trebuie să le testăm și să le revizuim
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin transmiterea sistematică a informațiilor, ci prin capacitatea de a identifica esența subiectului și a nu împovăra cu date mai puțin relevante 1, rezolvarea dilemelor și ambiguităților, explorarea implicațiilor, confirmarea achizițiilor); 2. formularea clară a obiectivelor predării (astfel încât să-i ghideze pe cursanți să-și proiecteze posibilele rezultate ale învățării, respectiv modalitățile de autoreglare și de autoevaluare, să desprindă semnificația, relevanța și utilitatea conținuturilor de vehiculat, impactul lor asupra competențelor de îmbunătățit/de dobândit); 3. oferirea unui feedback și un control
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
control adecvat - toate pentru a facilita gândirea critică, respectiv o învățare semnificativă. Rolurile didactice cu aceste conotații sunt proprii educatorului pentru adulți privit ca facilitator al învățării. Facilitarea descrie un set de demersuri pedagogice care urmăresc să asiste și să ghideze învățarea, încurajând o mai mare implicare a cursantului și asumarea inițiativei și responsabilității sale. Cadrul didactic facilitator are o abordare mai flexibilă, centrată pe cursant și pe experiențele lui, căutând să îi stimuleze: participarea voluntară, colaborarea, respectul față de ceilalți, acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
predare (didacticist/socratic facilitator); - autoevaluarea sistematică și planificată a profesorilor este destul de rară. Câteva modalități de aplicare a ei pentru profesori ar fi: introspecția neorganizată, dar ajunsă la rang de obișnuință, stabilirea unei liste personale de întrebări care să le ghideze autoevaluarea etc.; - evaluarea realizată de studenți: aproape toate situațiile de învățare ce implică studenți adulți sunt legate de o problemă sau o nevoie cu care ei se confruntă în viață. De aceea, studentul adult poate judeca cel mai bine dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
colegi și dezvoltarea profesională constituie modalități prin care profesorii pot fi ajutați să-și îmbunătățească strategiile instrucționale, beneficiind de consilierea colegilor mai experimentați. Constau în asistarea lor la cursuri de către un coleg care îi observă, oferind apoi feedback. Observatorul se ghidează după o foaie de observare pe care notează observațiile făcute, după niște criterii considerate importante, într-o perioadă determinată (Seaman și Fellenz, 1989). 3. Evaluarea situației de învățare presupune: - evaluarea mediului fizic, care cuprinde evaluarea cu privire la mărimea sălii, acustica ei
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al treilea se referă la persoanele ce sunt deschise la primele două, decizând apoi pe care să-l adopte, conform cu situația concretă. Astfel, profesorul poate deveni, pe rând, cel ce deține sursa de cunoștințe, cel care influențează sau cel ce ghidează constructiv cursanții în discuții care să conducă la atingerea obiectivelor de învățare asumate. Sistemul modular al programului Moodle are o deosebită importanță relativ la continua dezvoltare a sa ca program Open Source, atât programatorii și profesorii,cât și cursanții fiind liberi
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]