4,292 matches
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Vama este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1796 în satul Vama din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie, și s-a aflat o lungă perioadă în centrul satului, dar în anul 1937 a fost mutat în cimitir, pe fostul său amplasament construindu-se o biserică de zid cu același hram
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie, și s-a aflat o lungă perioadă în centrul satului, dar în anul 1937 a fost mutat în cimitir, pe fostul său amplasament construindu-se o biserică de zid cu același hram. În Vama a existat încă o biserică de lemn, cu hramul "Înălțarea Domnului". Aceasta fusese construită în anul 1783 în partea de jos a satului, dar a fost strămutată în 2001 în incinta Muzeului Satului Bucovinean din municipiul Suceava, unde
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
a aflat o lungă perioadă în centrul satului, dar în anul 1937 a fost mutat în cimitir, pe fostul său amplasament construindu-se o biserică de zid cu același hram. În Vama a existat încă o biserică de lemn, cu hramul "Înălțarea Domnului". Aceasta fusese construită în anul 1783 în partea de jos a satului, dar a fost strămutată în 2001 în incinta Muzeului Satului Bucovinean din municipiul Suceava, unde se află în prezent. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Vama
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
de Jos exista în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea o biserică de lemn, mai veche, care se ruinase. În anul 1783, la câțiva metri de acest lăcaș de cult s-a construit o biserică de lemn cu hramul "Înălțarea Domnului" , care se află astăzi în Muzeul Satului Bucovinean din Suceava. Localitatea fiind foarte întinsă, în 1796 s-a construit în centrul satului o altă biserică de lemn cu hramul "Sf. Nicolae". Ea a fost ctitorită de Vasile Badale
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
cult s-a construit o biserică de lemn cu hramul "Înălțarea Domnului" , care se află astăzi în Muzeul Satului Bucovinean din Suceava. Localitatea fiind foarte întinsă, în 1796 s-a construit în centrul satului o altă biserică de lemn cu hramul "Sf. Nicolae". Ea a fost ctitorită de Vasile Badale, Lupașcu Luncan și de comună , fiind înălțată de meșterul Derhet Matei după cum consemnează pisania cu caractere chirilice aflată la parea superioară a ancadramentului ușii de intrare. Textul pisaniei este următorul: ""Luna
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
biserică o au făcut Derhet Matei"". Odată cu trecerea timpului, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Ea a fost desfăcută și reconstruită în anul 1937 în cimitirul satului, iar pe locul ei s-a ridicat o biserică de zid având același hram. Pereții exteriori au fost placați cu scânduri orientate vertical. În aprilie 2001, 21 de enoriași ai Parohiei "Sf. Nicolae" din Vama de Sus au trimis o scrisoare la redacția ziarului "Ziarul de Iași", în care afirmau că solicită redeschiderea celei
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
de către logofătul Toader Bubuiog (1530), o serie de alți domnitori vor confirma stăpânirea satului Pârtești de către Mănăstirea Humor. În partea de jos a satului Pârtești, pe vale (astăzi satul Pârteștii de Jos), a fost construită o biserică de lemn cu hramul "Sf. Nicolae". Aceasta era în funcțiune în anul 1775, ea fiind construită înainte de ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al XVIII-lea este susținută și de prezența câtorva cărți vechi românești în inventarul parohiei. Această
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 279, având codul de clasificare . În anul 1779, în partea de sus a satului (astăzi satul Pârteștii de Sus), începea construirea unei biserici de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril", care a fost finalizată și sfințită la 8 septembrie 1780 de către episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților. Și această biserică, împreună cu clopotnița ei, sunt incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. În urma
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
a fost împărțit în două sate: Ca urmare a creșterii numerice a locuitorilor satului, biserica de lemn din Pârteștii de Jos a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1887 s-a construit în cimitirul satului o biserică de zid cu același hram (Sf. Nicolae), ca și al bisericii de lemn. În anul 1892, biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos a fost donată credincioșilor ortodocși din satul învecinat Liuzi Humoreni (comuna Comănești). După aducerea ei acolo, i s-
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
lemn din Pârteștii de Jos a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1887 s-a construit în cimitirul satului o biserică de zid cu același hram (Sf. Nicolae), ca și al bisericii de lemn. În anul 1892, biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos a fost donată credincioșilor ortodocși din satul învecinat Liuzi Humoreni (comuna Comănești). După aducerea ei acolo, i s-a schimbat hramul în cel al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 2010, biserica și
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
ca și al bisericii de lemn. În anul 1892, biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos a fost donată credincioșilor ortodocși din satul învecinat Liuzi Humoreni (comuna Comănești). După aducerea ei acolo, i s-a schimbat hramul în cel al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 2010, biserica și turnul-clopotniță au fost acoperite cu învelitoare din tablă de inox, „bombardată cu particule de aur”. A fost acoperită cu această tablă acoperișul, crucile de pe turlele bisericii și
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
de cult s-a făcut o biserică mai mare și mai încăpătoare în vatra satului. Această biserică a fost dată în anul 1894 satului Lisaura. Între anii 1871-1877 , s-a construit o biserică din cărămidă pe fundație de piatră, cu hramul "Sf. Arhangheli", ca și al bisericii de lemn. Biserica a fost construită la hotarul dintre satele Buninți și Mihoveni, având inițial altarul și naosul în Buninți, iar pronaosul și pridvorul în Mihoveni. În curtea bisericii se afla o movilă de
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
de membrii Consiliului parohial. Lăcașul de cult este din piatră, fiind o copie fidelă, dar de mai mici proporții, a Catedralei Mitropolitane din Cernăuți. Biserica a fost sfințită în anul 1896 de mitropolitul Arcadie Ciupercovici al Bucovinei și Dalmației, primind hramul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Lângă peretele sudic al bisericii se află o cruce de piatră cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Această sfîntă cruce o făcuto Vasîle a lui Ion Blarniuc cu soția sa [...] numai
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
Lăcașul de cult a fost resfințit la 19 iunie 1983 de către mitropolitul Teoctist Arăpașu al Moldovei și Sucevei. Deasupra intrării se află următoarea inscripție: ""Cu mila Tatălui, ajutorul Fiului și puterea Duhului Sfânt, s-a zidit această Sfântă Biserică cu hramul Sf.Ioan cel Nou de la Suceava, între anii 1892-1896 prin strădania preotului paroh Ilarie Bădăluță, cu sprijinul Consiliului Parohial și obolul credincioșilor. În 1980 s-a renovat în exterior și s-a continuat cu lucrările în frescă, repictată fiind de
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, în satul Ilișești locuiau mulți etnici germani. Biserica a fost construită în apropiere de drumul care leagă Suceava de Gura Humorului, pe o uliță laterală aflată în parea stângă. Ea are hramul “Sfânta Elisabeta a Portugaliei” (sărbătorit la 4 iulie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ilișești locuiau 151 credincioși romano-catolici (3,57% din populația localității) și 1 greco-catolic. Marea majoritate a lor era de
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
Germania. Ca urmare a scăderii permanente a numărului de credincioși prin emigrări în Germania, mutări în alte localități sau deces, Biserica romano-catolică din Ilișești a ajuns să fie folosită doar o singură dată pe an, mai exact cu ocazia sărbătoririi hramului lăcașului de cult. Cu prilejul hramului, la biserica din Ilișești se merge ca într-un soi de pelerinaj, cu autocare și preot din altă parte pentru a se putea oficia liturghia. Preotul Dumitru Patrașcu, paroh de Suceava și decan de
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
a numărului de credincioși prin emigrări în Germania, mutări în alte localități sau deces, Biserica romano-catolică din Ilișești a ajuns să fie folosită doar o singură dată pe an, mai exact cu ocazia sărbătoririi hramului lăcașului de cult. Cu prilejul hramului, la biserica din Ilișești se merge ca într-un soi de pelerinaj, cu autocare și preot din altă parte pentru a se putea oficia liturghia. Preotul Dumitru Patrașcu, paroh de Suceava și decan de Bucovina, își exprima în anul 2001
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
disponibilitatea de a ceda biserica unui alt cult creștin, dacă vor exista cereri în acest sens. În prezent, Biserica romano-catolică din Ilișești este filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului" din Cacica. În această biserică sunt celebrate liturghii doar de sărbătoarea hramului, în restul timpului rămânând închisă.
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
Biserica "Sfântul Dumitru" din Valea Moldovei este o biserică romano-catolică din lemn, construită în anul 1891 în satul Valea Moldovei (județul Suceava). Ea se află în centrul satului, lângă clădirea primăriei. Biserica are hramul Sfântul Dumitru (sărbătorit în fiecare an la 26 octombrie). După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1774), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. O parte din coloniști
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
catolic din Câmpulung. a fost construită în anul 1891, din lemn, de către comunitatea germanilor de religie catolică din satul Valea-Seacă (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, în satul Valea-Seacă locuiau mulți etnici germani. Biserica a primit hramul "Sfântul Dumitru". După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Valea-Seacă locuiau 135 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 8% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
religie. Comuna Valea Moldovei era formată din două sate: Valea Moldovei și Mironu. În prezent, este filială a Parohiei "Preasfânta Treime" din Gura Humorului. În această biserică sunt celebrate liturghii în fiecare a treia duminică din lună și de sărbătoarea hramului, în restul timpului rămânând închisă.
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
de religie catolică din satul Mitocu Dragomirnei (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, în satul Mitocu Dragomirnei locuiau mulți etnici germani. Biserica a fost construită în apropiere de școală, de biserica ortodoxă și cimitir. Ea are hramul Înălțarea Sfintei Cruci (sărbătorit la 14 septembrie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Mitocu Dragomirnei locuiau 284 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 10,28% din populația localității. Marea majoritate a lor
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
etnie germană) emigrând în Germania. Ca urmare a scăderii permanente a numărului de credincioși prin emigrări în Germania, mutări în alte localități sau deces, a ajuns să fie folosită doar o singură dată pe an, mai exact cu ocazia sărbătoririi hramului lăcașului de cult. Cu prilejul hramului, la biserica din Mitocu Dragomirnei se merge ca într-un soi de pelerinaj, cu autocare și preot din altă parte pentru a se putea oficia liturghia. Preotul Dumitru Patrașcu, paroh de Suceava și decan
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
urmare a scăderii permanente a numărului de credincioși prin emigrări în Germania, mutări în alte localități sau deces, a ajuns să fie folosită doar o singură dată pe an, mai exact cu ocazia sărbătoririi hramului lăcașului de cult. Cu prilejul hramului, la biserica din Mitocu Dragomirnei se merge ca într-un soi de pelerinaj, cu autocare și preot din altă parte pentru a se putea oficia liturghia. Preotul Dumitru Patrașcu, paroh de Suceava și decan de Bucovina, își exprima în anul
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
Suceava și decan de Bucovina, își exprima în anul 2001 disponibilitatea de a ceda biserica unui alt cult creștin, dacă vor exista cereri în acest sens. În prezent, în Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei sunt celebrate liturghii doar de sărbătoarea hramului, în restul timpului rămânând închisă.
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]