7,075 matches
-
colorate din joc, misiunea care nu-și găsea rezolvarea fără ajutorul lui, dar și din cele precedente, chestiile care l-au acaparat. Tot corpul i se scursese, prin ochi, în imaginile ce acum au depășit tavanul. Degetele butonau o telecomandă imaginară. Picioarele i s-au încordat, dispărînd în lemnul de la capătul patului. Și totuși nu era de-ajuns. Era flămînd după un joc, oricare, numai să simtă, pentru o clipă, cum se cufundă din nou în fascinația unui univers familiar. Următorul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
un joc secund mai pur", în care se reflectă realitatea: "Tăind pe înecarea cirezilor agreste/ În grupurile apei,/ un joc secund, mai pur". În strofa a doua o altă concepție a poetului despre poezie, care este "Nadir latent" (nadir = punct imaginar pe bolta cerească, diametral opus zenitului, aflat la intersecția dintre verticala locului, de unde privește observatorul cu bolta cerească din emisfera opusă). "Poetul ridică însumarea", calculează un punct imaginar al ideilor, în înaltul infinit al spațiului exterior și întâlnește poezia, simbolizată
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
altă concepție a poetului despre poezie, care este "Nadir latent" (nadir = punct imaginar pe bolta cerească, diametral opus zenitului, aflat la intersecția dintre verticala locului, de unde privește observatorul cu bolta cerească din emisfera opusă). "Poetul ridică însumarea", calculează un punct imaginar al ideilor, în înaltul infinit al spațiului exterior și întâlnește poezia, simbolizată prin metafora: "harfe resfirate", aflată în "zbor invers" spre esențele nevăzute și neștiute ale universului. Pentru "cântecul" său, poetul "istovește", imaginile artistice fiind simbolizate prin metafora meduzelor care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
avocat fără procese, căsătorit cu Olimpia), ocupă casa bătrânului, în așteptarea morții acestuia, furându-i partea de mobilă și tablouri. De fiecare dată, Stănică este dinamic, jovial, tipul de escroc sentimental, de intrigant și arivist fără scrupule, colportor de vești imaginare, om de afaceri suspecte, care îl jefuiește în final pe bătrân și se căsătorește cu o femeie de moravuri ușoare. Banul a dezumanizat-o pe Aglae, care-și terorizează soțul, pe Simion, până înnebunește. Aurica este urâtă, rea, invidioasă, urmărind
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lămurească situația. Prin "ciudățenii", noul venit va înțelege trăsăturile de caracter ale avarului. Îl înșela pe Leonida Pascalopol cu o mică sumă de bani și era mulțumit. Ținea un cont al minorului Sima Felix; făcea însemnări în registru cu privire la cheltuieli imaginare, printre care și cumpărarea unor materiale de construcție. Pentru moș Costache banul reprezintă un scop în sine. În fața banilor, și dragostea față de Otilia dispare. El nu este în stare să-și depășească limitele, să-și domine automatismele. Când, în urma unui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tu altceva mai bun la iveală, căci eu atâta m-am priceput și atâta am făcut". Cuvintele sunt luate în răspăr. Autorul joacă rolurile tuturor eroilor săi, se transpune în limbajul și comportamentul fiecăruia, degradează retorica "serioasă" până la un limbaj imaginar, coboară lumea la materialitate, la imaginea corporală a acesteia. De pildă, cearta din casa de aramă din Povestea lui Harap-Alb, dintre "monștri" care sunt personaje carnavalești (Petru Poantă). Cuvintele acestor bufoni grotești sunt stâlcite, sonoritatea coborâtă, mișcările trupului au ceva
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
silabe, iar rima îmbrățișată. Fiind o meditație asupra aspirației către absolut, prin iubire, Floare albastră îmbină în mod strălucit tema erotică și tema timpului. Dorința Poezia Dorința face parte din tema iubirii și a naturii, proiectând aspirația iubirii în plan imaginar. E o aspirație spre ideal, utilizând tehnica paralelismului, în relevarea naturii și dragostei. Dorința este o idilă care are loc în mijlocul naturii. Aspirând spre o dragoste ideală, în armonia naturii feerice, poetul se inițiază în patosul iubirii. Titlul poeziei sugerează
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lipsite de contradicții decât s-ar părea și, în sfârșit, permanenta, obsesiva strădanie a autorului de a se defini pe sine prin critica sa" (I. Negoițescu). Etapele activității critice: 1. "relativism estetic naiv" (Pași pe nisip); 2. "dialogul între persoane imaginare" (în Convorbiri literare, sub influența lui Anatole France); "revizuirile" (în revista Flacăra) nu e vorba de o revizuire "a valorilor curente ale conștiinței publice", ci de o "revizuire a unor judecăți individuale". II. Revizuirile critice. Prin revizuiri, Lovinescu înțelege "fixarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Simion), un narator mitic, menit să creeze iluzia inițiatică a întâmplărilor exemplare. Recurgând la o anume strategie a oralității, face ordine în labirintul încâlcit al ideilor. Vorbește singur, deoarece "nimeni nu merita să-i asculte gândurile", se adresează unui interlocutor imaginar, un interlocutor ideal. Pe Ilie Moromete îl părăsesc fiii, dar și iluzia unui timp benefic, pe care altădată părea că îl stăpânește. Dacă la început glasul lui era domol ("glasul lui picură liniștit și încet"), mai apoi "glasul lui devine
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Cartea are 33 de capitole, în care se povestesc întâmplări din Moldova, de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Motivul principal este motivul străinului, în romanul sadovenian, abatele de Marenne. Inspirându-se din Cronica lui Neculce, M. Sadoveanu adaugă și întâmplări imaginare pe care naratorul le relatează la persoana a III-a. Naratorul povestește evenimente din perspectiva personajului-reflector (abatele) care participă la întâmplări, fără să se implice, și din perspectiva autorului. Eroul, Alecu Ruset, este un intelectual melancolic, meditând la decăderea Moldovei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
inexistentului ("mi-a dispărut", "mi s-a topit", "mă doare", "sunt bolnav", "nu există", "eclipsă") și prin forma negativă a cuvintelor: neauzul, nevăzul (Ștefania Mincu). S-a vorbit despre factura barocă a poemului, teatralitatea (plângerea), alternanța stărilor, asumarea unor roluri imaginare, convertirea ficționalului în realitate și a realității în ficțiune. Structurată în două părți și având ca temă centrală limitarea cunoașterii umane, Elegia a zecea exprimă suferința poetului, în lipsa unui organ total care să-i asigure cunoașterea absolută. Eul contemplativ ajunge
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
concrete. Eul liric nu poate înțelege universul multiplu, și nici universul nu-l poate recunoaște independent de el, de unde sentința. BIBLIOGRAFIE: Bârsilă, Mircea, Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, Editura Paralela 45, Pitești, 2001; Braga, Corin, Nichita Stănescu, Orizontul imaginar, Editura Imago, Sibiu, 1993; Dimitriu, Daniel, Nichita Stănescu, Geneza poemului, Editura Universității "Al.I. Cuza" Iași, 1997; Mincu, M., Textualism și Autenticitate, Editura Pontica, Constanța, 1993; Mincu, Ștefania, Nichita Stănescu. Între "poesis" și "poiein", Editura Eminescu, București, 1991; Martin, Mircea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Editura Junimea, Iași, 1978. Boldea, Iulian, Timp și temporalitate în opera lui Eminescu, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2000. Bot, Ioana, Eminescu și lirica românească azi, Editura Dacia, Cluj, 1990. Bote, Lidia, Simbolismul românesc, E.P.L., București, 1966. Braga, C., Nichita Stănescu. Orizontul imaginar, Editura Imago, Sibiu, 1993. Bucur, Marian (coord.), Literatura română contemporană, Editura Academiei, București, 1980. Bulgăr, Gheorghe, De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene, Editura Junimea, Iași, 1975. Bulgăr, Gheorghe, Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale operei, Editura Junimea, Iași
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
EPL, București, 1964. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972. Cornea, Paul, Oamenii începutului de drum. Studii și cercetări asupra epocii pașoptiste, Editura Eminescu, București, 1978. Cornea, Paul, Itinerar printre clasici, Editura Eminescu, București, 1984. Cristea, Dan, Arcadia imaginară, Editura Cartea Românească, București, 1971. Cristea, Dan, Un an de poezie, Editura Cartea Românească, București, 1974. Cristea, Radu C., Râsul mânzesc, în Amfiteatru, nr. 5, 1991. Cristea, Valeriu, Interpretări critice, Editura Cartea Românească, București, 1970. Cristea, Valeriu, Introducere în opera
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui Eminescu, E.P.L., București, 1972. Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Ion Creangă, E.P.L., București, 1963. Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Eminescu și romantismul german, Editura Eminescu, București, 1986. Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Eminescu: viață, creație, cultură, Editura Eminescu, București, 1989. Dugneanu, Paul, Nichita Stănescu poetica visării, în Universuri imaginare, Editura Cartea Românească, București, 1981. Eliade, Mircea, Despre Eminescu și Hasdeu, Editura Junimea, Iași, 1987. Eliade, Mircea, Meșterul Manole, Editura Junimea, Iași, 1992. Eliade, Mircea, De la Zalmoxis la Gengis Han, Editura Humanitas, București, 1995. Eliade, Mircea, Meșterul Manole, Editura Junimea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dosarul unei "bătălii" culturale, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Lefter, Ion Bogdan, Flashback, 1985; Începuturile "noii poezii", Editura Paralela 45, Pitești, 2005. Manolescu, F, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București, 1983. Manolescu, N., Existența imaginară a lui Gib I. Mihăescu, în vol. Gib. I. Mihăescu, "La Grandiflora", E.P.L., 1967. Manolescu, N., Camil Petrescu, în "Contemporanul", 24 mai, 1968. Manolescu, N., Postfață la vol. Tudor Arghezi, Poezii, Editura Minerva, București, 1971. Manolescu, N., Teme, Editura Cartea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
priviți în voie pe plajă. Așadar, interesează ceea ce nu e permis în acel moment. Femeia de pe stradă este parțial îmbrăcată; ce nu se vede este completat de imaginația masculină, astfel încât ea să devină perfectă într-o situație sexuală, și ea imaginară. Așa se face că a se dezbrăca complet în fața unui bărbat care și-a închipuit-o parțial dezbrăcată nu este o realizare din partea acelei femei. Din moment ce toată lumea crede că un picior e mai frumos în ciorapi de mătase, atunci să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
se manifestă atunci când acesta înlocuiește toată activitatea sexuală propriu zisă, cu un partener, iar aceasta se întâmplă în situații precum următoarele: partenerul este inaccesibil. În acest caz, masturbarea este o modalitate de a menține relația cu partenerul, dar în plan imaginar; masturbarea devine un sistem de compensare emoțională. Cu alte cuvinte, un băiat ajunge să se masturbeze fie pentru a-și alina necazul, fie pentru a-și oferi o recompensă pentru o nouă reușită; sexualitatea cu un partener este un domeniu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
meargă către ieșire, fapt care schimbă dinamică acțiunii. Coridorul însuși este o metaforă a labirintului, iar ieșirea lui Antim alături de Maria din coridor anticipează ieșirea să din labirintul temporal al existenței istorice din finalul nuvelei, "cele două categorii fiind pentru imaginar interșanjabile"11. Un alt episod rezolvat filmic este cel din cafenea. Aici succesiunea imaginilor și sunetelor creează cadrul necesar desfășurării narațiunii. Acțiunea propriu-zisă este însă un dialog, sau mai exact o povestire. Episodul începe în afara cafenelei cu ceea ce ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
hora și se termină cu imaginea aceluiași sat, adunat la sărbătoarea hramului noii biserici și descrierea drumului dinspre satul Pripas. Toponimele folosite sunt reale, inclusiv numele satului Pripas, ceea ce arată că satul este un spațiu real populat cu o lume imaginara. Descrierea satului de la începutul românului este realizată prin tehnică focalizării, care constă în filmarea selectivă, concentrarea obiectivului pe un anumit element. Camera-stilou a scriitorului nu urmărește tot peisajul, ci își fixează atenția asupra unor aspecte. Primul obiect focalizat de cameră
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pe care o suprapui poveștii. Și cititorul și spectatorul sunt imaginea perfectă a acelui lector în fabula pe care îl descrie Umberto Eco: în lumea imaginata de un scriitor și, extrapolând, regizor cititorul-și, extrapolând, spectatorul suprapun propria lor lume imaginara și imaginata. Partituri excepționale, atât românul lui Rebreanu, cât și filmul lui Mureșanu vin în fața cititorului-spectatorului cu imagini realist-credibile, născând emoții autentice. Sursă incontestabila de material didactic, filmul, însă, trebuie utilizat cu discernământ, elevilor făcându-li-se aproape farmaceutic distincția
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
apropiați, un gânditor care nu să vrut filosof și un "poet care s-a încăpățânat să fie un mare romancier". Demersul literar comparatist de a așeza "față în fața" opere, scriitori sau literaturi implică renunțarea din start la bariere reale sau imaginare, ieșirea din cercetarea izolată a unui act / fenomen literar, prin raportarea să la fenomene analogice naționale sau din alte spații, evitând totodată a cădea în greșeală de a confundă comparatismul cu comparația, iar prin comparație înțelegând asemănări; înseamnă a vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
oralitate, dintre urban și rural, ca și unei reflectări asupra relațiilor de dependență între cultură latino-americană și cultura populară a marilor metropole postcoloniale. Aceste caracteristici inseparabile: renovarea aspectelor formale, tehnicile narative și tratarea limbajului că organism viu, stabilirea de spații imaginare care participă la faptul mitic, dialogul fără interlocutor, folosirea monologului interior și a rupturii, toate acestea demonstrează forță pe care o capătă expresivitatea în acea epoca. În operele romancierilor latino-americani ai exploziei literare din a doua jumătate a secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nu este lumina, nu este pace, ci neliniște, întrebări, iar "o pasiune este prin ea însăși o pedeapsă". Cel care i se lasă pradă, chiar dacă se crede omul cel mai fericit din lume, "își ispășește prin anxietate fericirea reală sau imaginara"19. Iubirea este pentru Cioran deformatoare în ceea ce privește obiectul iubirii, inseamna să-l chinui pe celălalt, dar și pe tine însuți, pentru că "tot ce nu este durere este impostura". În afară de sensibilitate și, la rigoare, de dispreț, totul e suferință, chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
549-565. 29 La literatura latino-americană como proceso, coord. Ana Pizarro, Buenos Aires, Bibliotecas Universitarias, Centro Editor de América Latină, 1985, p. 36. 30 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, Ed. Cartea Românească, 1986, p. 347. 31 Aluzie la locuri imaginare celebre din românele lui Márquez y Cortázar (Macondo, Cronopio), folosite aici că substantive comune, semn al transformării lor în simboluri de delimitare a spațiilor românului latino-american de ficțiune de cel occidental. În regiunea Soria din Spania, există chiar o librărie
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]