7,197 matches
-
sau James Dean, dar prezentatorii TV nu-i fac să viseze decât pe ariviști, nu pe aventurieri. Televiziunea nu maturizează (dar îi infantilizează pe adulți). Cine a intrat în istorie din fața lucarnei? Un lacanian ar spune: "Micul ecran ține de imaginar, cel mare de simbolic". Godard, mai simplu: "Aici ridici capul, dincolo cobori ochii". E drept că în baia vizuală ai mai multe șanse să fii emoționat decât rebel. A gândi înseamnă a spune nu. De voie, de nevoie, televiziunea spune
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ce-au văzut. Când luăm masa în oraș pălăvrăgim despre emisiunile din ziua precedentă. În termeni de localizare cerebrală, emisfera stângă a societăților noastre, profesioniștii simbolicului (obiectivitate, distanță, precizie), tinde să funcționeze la rândul ei ca și emisfera dreaptă, dedicată imaginarului (subiectivitate, emoție, afect). Clasa simbolică (fără a-l uita, bineînțeles, pe autorul acestor rânduri) se desimbolizează, regresează de la analiză la contact, de la citit la văzut. Se droghează cu propria-i icoană, prinsă în dorința de vizibilitate de boala timpului nostru
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
video? Fiecare nouă mașinărie de transmisie colectivă reorganizează locurile noastre comune, aceste lucruri incomunicabile care ne permit să comunicăm. Precum subiectul cognitiv însuși, subiectul care crede este un subiect tehnic, pentru că este în primul rând un om imaginar. Cu un imaginar tot mai echipat, vom avea într-o măsură din ce în ce mai mare estetica, morala și politica protezelor noastre. Fără tehnicile de gros-plan, zoom și 3D, am mai fi cunoscut apoteoza universală a fragmentului, a kit-ului și a detaliului, care caracterizează momentul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
numit suprarealism este folosirea dereglată și pasională a stupefiantului imagine" (n. trad.). 38 Bergson menționează cinematografia numai în trecere și peiorativ; Alain, în Preliminarii la estetică, susține că aceasta "respinge gândirea" și că "mecanica ecranului înlătură orice poezie"; Sartre scrie Imaginarul și Imaginația, înțeleasă ca structură de conștiință, desigur, dar făcând aproape complet abstracție, în exemplele lui, de imaginea animată sau înregistrată; Heidegger nu spune un cuvânt despre ea în cele trei lucrări despre opera de artă (Originea operei de artă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Merleau-Ponty, fermecat de pictură și pentru scurt timp cinefil, André Bazin nu există. Nici Benjamin. Niciun cuvânt despre cinema în Teoria estetică a lui Adorno, apărută în 1970. 39 În cele două excelente numere consacrate de Nouvelle revue de psychanalyse imaginarului, Destin de l'Image (1991) și Le Champ du visuel (1987), la zece articole consacrate picturii, clasice sau moderne, icoanei, idolului, niciunul despre cinema și audiovizual, nici despre "noile imagini" numerice. Ne lipsește, poate, o psihopatologie a vieții cotidiene a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
vorbească lapsusurile și punctele lor oarbe. Căci, imaginea fiind copilăria semnului, imaginile copilăriei noastre sunt cele din sălile întunecate, nu cele de la Muzeul Luvru. Chaplin, Tati și Hitchcock sau, pentru cei mai tineri, Woody Allen, Spielberg și Coppola au modelat imaginarul epocii noastre la fel ca Tițian, Manet sau Picasso. 40 André Grabar, "Plotin et les origines de l'esthétique médiévale", în Cahiers archéologiques, I, 1945. 41 Anne-Marie Karlen, Le Discours sur l'art. De l'économie objective à l'économie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
capetele opuse ale tărâmului numerelor. Natura problematică a lui zero emană din capacitățile bizare ale infinitului, iar infinitul poate fi înțeles numai prin studierea lui zero. Pentru a afla acest lucru, matematicienii au fost nevoiți să se aventureze în lumea imaginarului, o lume ciudată, în care cercurile sunt linii, liniile sunt cercuri, iar infinitul și zero stau la polii opuși. Imaginarul ... un refugiu frumos, minunat al spiritului divin - aproape un amfibiu între ființă și neființă. GOTTFRIED WILHELM LEIBNIZ Zero nu este
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
înțeles numai prin studierea lui zero. Pentru a afla acest lucru, matematicienii au fost nevoiți să se aventureze în lumea imaginarului, o lume ciudată, în care cercurile sunt linii, liniile sunt cercuri, iar infinitul și zero stau la polii opuși. Imaginarul ... un refugiu frumos, minunat al spiritului divin - aproape un amfibiu între ființă și neființă. GOTTFRIED WILHELM LEIBNIZ Zero nu este singurul număr care a fost respins de matematicieni timp de secole. Așa cum zero a suferit din cauza prejudecăților grecești, și alte
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
musulmani pe măsură ce mass-media aduce imagini cu persoane care atacă ambasade, care dau foc steagului altei țări, și cel mai adesea aceștia sunt musulmani. Imaginile suscită mai mult afectele decât rațiunea. Imaginile cu simboluri circulă mai rapid decât cuvintele și încarcă imaginarul colectiv, iar comunicarea între musulmani și ceilalți se face preponderent prin imagini 36 (se consideră că acestea sunt înțelese ușor și la fel de către toți, dar de fapt ele sunt importante surse de neînțelegeri, de conflict). În epoca negustorizării generalizate, în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cu mediul, cu alte persoane, când se construiește continuu în relațiile cu ceilalți. Respectul față de părinți, față de bătrâni etc. este învățat prin gesturi, imitație etc. Dar omul învață și din legende și mituri, din proză și poezie, din teorii, din imaginarul social care se exprimă în povești, vieți paradigmatice, practici sociale, rutine cotidiene. Nu stăpânim toate resorturile vieții pe care o trăim, dar traiectoria vieții noastre e construită diferit de către cei informați, de către cei neinformați, de către cei dezinformați, de către cei capabili
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Situația de urgență este o formă socială constitutivă a epocii noastre. Nu este simpla absență a organizării sociale, ci o formă particulară de organizare socială. Producerea sa, reproducerea sa și maniera de a reacționa față de ea sunt ghidate de un imaginar social specific. Urgența este revelatoarea modului în care se schimbă ordinea modernă a statelor-națiune și a relațiilor internaționale"55. Este adevărat însă că am distrus mult mediul natural și social, și acest fapt este o urgență, arată Augustin Berque 56
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
locale, facilitând schimburi între tinerii artiști din aceste teritorii. Manifestările itinerante, CD-ROM-urile care repertoriază formele de artă din cele trei teritorii rurale etc. sunt câteva dintre inițiativele care au avut drept scop să ofere o altă imagine lumii rurale în imaginarul colectiv. Televiziuni și posturi de radio din diverse țări (din Europa, dar și din Japonia, de exemplu) au realizat reportaje despre astfel de inițiative, ziarele locale au acordat importanță și atenție deosebită acțiunilor, schimbărilor reușite, benefice din aceste sate. Un
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
telecomunicații" și "informatică"), "mediateca" (mijloacele ce stochează informația pe alt suport decât hârtia: filmul, fotografia, discul, caseta audio-video, videodiscul, CD-ROM-ul, DVD-ul etc.), internetul. NTIC au un impact cel puțin pe măsura celui produs de apariția scrierii, a tiparului în imaginarul colectiv privind "Progresul". Mult timp, radioul a fost definit drept "creuzetul" unei "noi culturi de masă", ca și presa scrisă, televizorul ori computerul. În domeniul educației ele pot servi ca auxiliare pedagogice (alături de tablă, hartă etc.), pentru realizarea în condiții
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
diverse construcții politice, cu grade diferite de (sub)dezvoltare, de modernizare? Nu există un singur mod de a gândi bine, un singur mod de a gândi binele. Rămân de folos, desigur, noțiunile de capital cultural, habitus, putere, cunoaștere, cultură vizuală, imaginar social, educație etc. în discuțiile despre teorii și bune practici educaționale. Putem prezenta "structuri" și "funcții" ale învățământului, experiențe de creștere și educare a copilului, experiențe de școlarizare, de educație în familie, de îngrijire a sănătății etc., iar apoi se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
1.3. Perspectiva epistemologică asupra ideologiei / 73 1.3.1. Concepția obiectivistă / 74 1.3.2. Concepția relativist-relaționistă / 83 1.3.3. Concepția pragmatistă / 92 Capitolul II. FUNDAMENTELE IDEOLOGICE ALE CUNOAȘTERII SOCIALE / 111 2.1. Ideologia ca figură centrală a imaginarului social / 116 2.1.1. Ideologie, mit și utopie / 121 2.1.2. Critica utopiei și "pozitivarea" ideologiei / 139 2.2. Construcția ideologică a spațiului social / 156 2.2.1. Proiecția individualistă asupra socialului / 158 2.2.2. Proiecția holistă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
capitol al cărții analizează fundamentele ideologice ale cunoașterii sociale. Din această perspectivă, trimiterea esențială pe care o fac este aceea spre înțelegerea ideologiei alături de elemente la fel de importante pentru memoria socială, cum sunt mitul și utopia ca o figură centrală a imaginarului social ce caracterizează existența oricărei comunități organizate. Conceptul de mit și cel de utopie invocate aici sunt, în viziunea mea, de o importanță aparte în analiza ideologiei. Prezența lor în orice demers care aduce în discuție problema ideologiei nu se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu se datorează atât confuziilor dintre cele trei concepte sau apropierii semnificațiilor pe care acestea le impun deși clarificarea acestei situații stânjenitoare este revendicată de analiza epistemologică pe care o propun -, ci încercării de a delimita rolurile acestora în contextul imaginarului social. În plus, scurta istorie a conceptului de ideologie reține, în dese rânduri, prezentarea acestuia ca semnificând ceva negativ prin raportare la idealurile sociale ori subsumate cunoașterii de tip utopic. Nu mai puțin, mitul își face loc în contextul discuției
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de tip utopic. Nu mai puțin, mitul își face loc în contextul discuției de față ca un element care fie deține o încărcătură ideologică, fie este parte integrantă a ideologiei. Înțeleasă, în termenii lui Paul Ricoeur, ca figură reproductivă a imaginarului social, ideologia deține premisele necesare "pozitivării" sale, iar acestea pot fi descoperite, din punctul meu de vedere, prin raportarea sa critică la utopie. O asemenea raportare presupune, așa cum argumentez în cea de-a doua parte a acestui capitol, analiza modului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
opțiunea pentru proiecțiile de tip individualist, cât și prin opțiunea pentru cele de factură holistă. Dacă, în sens larg, conceptului de ideologie îi pot fi evidențiate valențele epistemologice în procesul cunoașterii sociale grație participării sale nemijlocite, ca formă centrală a imaginarului, la construcția spațiului social -, întrebarea care se pune este dacă acestea pot fi menținute și la nivelul rezervat cunoașterii politice. Scopul celui de al treilea capitol este configurarea unui răspuns la această întrebare. Deși, pe parcursul desfășurării demersului argumentativ, consider ca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologie ca distorsiune și ideologie ca integrare 129. Acesta este, practic, actul de naștere al unei concepții pozitive asupra ideologiei în cadrul teoriei sociale și politice, pe care Ricoeur o enunță plecând de la considerațiile lui Geertz cu privire la rolul ideologiei la nivelul imaginarului social. Pentru a conferi ideologiei un rol pozitiv, așadar, nu funcțiile acesteia sunt primordiale în analiză, ci cauzele care o fac posibilă. La această orientare a discursului cu privire la valențele conceptului de ideologie, teoriei sociale și politice îi sunt adăugate considerații
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
distorsiune-comunicare sau prin aceea de legitimare a autorității, ideologia are la bază funcția de integrare socială. Ea conferă unui individ sau unui grup social posibilitatea de a-și construi o identitate socială, și tot ea este cea care plasează, în imaginarul social al unei comunități, sensul unei anumite continuități între generații. Ideologia se constituie, din această perspectivă, într-un factor important în construcția socială a realității, și tocmai de aceea poate juca rolul de instrument al cunoașterii acestei realități. Abordând conceptul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cât și cunoașterea noastră asupra acestei realități. Drept urmare, consider că percepția relativă la legătura existentă între teoriile cunoașterii și dezbaterile ideologice din plan socio-politic servește demersului propus aici, în măsura în care admite că ideologia are o poziție influentă, ca factor ordonator al imaginarului social: Scufundați cum suntem în societate, nu putem să o absorbim ca întreg în conștiința noastră reflexivă decât prin folosirea unei imagini simplificate, pe care o putem numi "ideologie". Religia, în sensul lui Durkheim, reprezenta o ideologie de acest tip
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pur și simplu, la nivelul unui singur individ, după cum realitatea socială însăși nu este o creație individuală. Modul în care ideologia influențează cunoașterea, propunând, prin proiecțiile sale, diferite modalități de construcție socială a realității este vizibil dacă luăm în considerare imaginarul social. În acest sens, o primă parte a acestui capitol va fi alocată analizei rolului pe care ideologia îl deține la nivelul imaginarului social, prin luarea în discuție a raporturilor existente între mit, respectiv utopie, și ideologie, precum și prin dezbaterea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
propunând, prin proiecțiile sale, diferite modalități de construcție socială a realității este vizibil dacă luăm în considerare imaginarul social. În acest sens, o primă parte a acestui capitol va fi alocată analizei rolului pe care ideologia îl deține la nivelul imaginarului social, prin luarea în discuție a raporturilor existente între mit, respectiv utopie, și ideologie, precum și prin dezbaterea posibilității ca "pozitivarea" ideologiei să se regăsească în critica utopiei. Voi lua aici în discuție analiza raționalist-critică realizată de Karl Popper la adresa gândirii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pentru orice societate, constituie și o formă de cunoaștere a realității, argumentez că integrarea individului în ordinea socială dată se realizează pe baza funcțiilor de integrare și legitimare pe care ea le deține. 2.1. Ideologia ca figură centrală a imaginarului social Studiile consacrate imaginarului în teoria socială și politică sunt nevoite să plece de la un paradox care, în mod inevitabil, se extinde ulterior și asupra componentelor acestora. Paradoxul e dat de faptul că, în pofida permanentei recuzări peiorative a ceea ce raționalismul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]