4,588 matches
-
a numărului de copii protejați în instituții (tabelul 20). Intervenția suportivă pentru familiile sărace dezorganizate social, marii producători de abandon social, trebuie în continuare îmbunătățită semnificativ mai ales pe componenta serviciilor de prevenire a nașterilor nedorite. O componentă importantă a incluziunii și integrării sociale o constituie creșterea capacității populației - și în special a segmentelor sociale defavorizate - de planificare familială pentru evitarea nașterilor nedorite - dar și crearea unui sistem de suport specific în vederea măririi responsabilității în luarea deciziei de a avea copii
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
interes permanent, altele fiind concepute pentru zece ani, cele mai multe ținând de orizontul de timp al actualei guvernări. Segmentul de învățământ vocațional a căzut cel mai mult, o mare parte a tinerilor nedobândind o meserie viabilă la terminarea școlii; pentru promovarea incluziunii sociale, este necesară lansarea programului Școala trebuie terminată cu o profesie/calificare. În ceea ce privește conținutul procesului de formare profesională, este decisiv necesar să trecem de la școala pentru industrie a megalomaniei ceaușiste, dar și a primilor ani de după Revoluție la școala pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Activitățile pentru copii/adolescenți/tineri în comunitate sunt cronic neglijate; se impune a fi urgent dezvoltate astfel de activități/programe care să includă deprinderi active de viață, formarea tinerilor pentru integrarea normală în comunitate și opțiunea pentru valori fundamentale ale incluziunii sociale, prevenind astfel forme de asociere cu efecte nocive pentru tineri, adesea generatoare de excluziune socială. Stimularea unor inițiative precum cele de reabilitare a căminelor culturale în mediul rural și de construire a unor săli de sport în mediul urban
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
tineri, adesea generatoare de excluziune socială. Stimularea unor inițiative precum cele de reabilitare a căminelor culturale în mediul rural și de construire a unor săli de sport în mediul urban reprezintă un început promițător în această direcție. Procesele demografice și incluziunea socială. România se confruntă cu o prăbușire a natalității după 1989, cu efecte negative asupra dezvoltării atât prezente, cât mai ales pe termen lung. Două aspecte majore trebuie luate însă în considerare : a) deși fertilitatea a scăzut, din cauza unui sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
relaționeze cu cei din jur, să ia decizii, să ducă o viață socială normală, independentă, pentru că nu au învățat toate acestea în instituțiile de tip cazarmă, în care și-au petrecut copilăria. Prin urmare, acest segment implică eforturi deosebite în vederea incluziuni sociale deoarece se pune simultan problema găsirii unei locuințe, a unui loc de muncă, a construirii unor relații sociale și interpersonale diferite prin natura lor de experiența anterioară. Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție (ANPCA) a considerat că singura
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de serviciile sociale de îngrijire în funcție de nevoile individuale. Cheltuielile de locuire, de sănătate și cele pentru alimente sunt dominantele cheltuielilor vârstnicilor din urban, în timp ce alte cheltuieli, precum cele de consum cultural, sunt reziduale. Persoanele cu dizabilități În ciuda recentelor măsuri de incluziune socială promovate la nivel național, persoanele cu dizabilități reprezintă în continuare un grup vulnerabil la procesele de excluziune socială. Serviciile dezvoltate pentru această categorie - atât cele rezidențiale, cât și cele comunitare - sunt încă insuficient dezvoltate și finanțate. O parte dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Protecția Copilului. Sursa: SSPH La sfârșitul anului 2003 se înregistra un număr de 414 620 de persoane cu dizabilități (1,91% din totalul populației), dintre care 19 965 (4,81%) trăiau în mediu rezidențial. Una dintre măsurile pozitive privind stimularea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități se regăsește în Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Această lege prevede la alin. 2 din art. 80 și 85 o serie de măsuri stimulative pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
care conduc la excluziunea rromilor de pe piața muncii și care explică o parte din consecințele ei și mai ales cercul vicios al excluderii. Figura 1. Sursele de excluziune de pe piața muncii a rromilor SHAPE \* MERGEFORMAT GRafic!!!! Măsuri de promovare a incluziunii sociale a populației de rromi. Strategia de îmbunătățire a situației rromilor (adoptată prin HG 430/ 25.04.2001) Strategia adoptată în anul 2001 de Guvernul României reprezintă o asumare politică având obiective înalt detaliate. Documentul vizează 10 mari domenii de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Uniunea Europeană și 1,33 milioane de euro de la Guvernul României). Programul se va finaliza în anul 2004 și include comunități din zece județe în care se acordă suport pentru îmbunătățirea accesului la educație pentru copiii rromi. Politici sociale în domeniul incluziunii sociale În acest moment este vital ca incluziunea socială să fie internalizată/inclusă în sistemul de valori/responsabilități/direcții de acțiune al tuturor instituțiilor sociale. Aceasta trebuie să devină în cel mai scurt timp direcția prioritară/fundamentală a unei strategii
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Guvernul României). Programul se va finaliza în anul 2004 și include comunități din zece județe în care se acordă suport pentru îmbunătățirea accesului la educație pentru copiii rromi. Politici sociale în domeniul incluziunii sociale În acest moment este vital ca incluziunea socială să fie internalizată/inclusă în sistemul de valori/responsabilități/direcții de acțiune al tuturor instituțiilor sociale. Aceasta trebuie să devină în cel mai scurt timp direcția prioritară/fundamentală a unei strategii viabile și a unor programe comprehensive de promovare
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
să fie internalizată/inclusă în sistemul de valori/responsabilități/direcții de acțiune al tuturor instituțiilor sociale. Aceasta trebuie să devină în cel mai scurt timp direcția prioritară/fundamentală a unei strategii viabile și a unor programe comprehensive de promovare a incluziunii sociale și de prevenire și absorbție a excluziunii sociale. CASPIS și eforturile de promovare a incluziunii sociale prin intermediul PNAInc Manifestarea unor procese economice și sociale negative în perioada de tranziție a condus la apariția unor fenomene de excluziune socială și
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Aceasta trebuie să devină în cel mai scurt timp direcția prioritară/fundamentală a unei strategii viabile și a unor programe comprehensive de promovare a incluziunii sociale și de prevenire și absorbție a excluziunii sociale. CASPIS și eforturile de promovare a incluziunii sociale prin intermediul PNAInc Manifestarea unor procese economice și sociale negative în perioada de tranziție a condus la apariția unor fenomene de excluziune socială și marginalizare care afectează în mod special anumite grupuri sociale. În ultimii ani s-au realizat o
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
important să cunoaștem sursele excluziunii sociale, în vederea unei abordări de tip preventiv în sensul eliminării/diminuării factorilor generatori de excluziune socială. Documentul cel mai important și mai cuprinzător în acest sens este reprezentat de „Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale” (PNAInc), elaborat în cadrul Comisiei Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) și aprobat de Guvernul României în iulie 2002. PNAInc este conceput ca un instrument al procesului de dezvoltare socială, având următoarele funcții: - un instrument de conștientizare colectivă a
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
tip preventiv în sensul eliminării/diminuării factorilor generatori de excluziune socială. Documentul cel mai important și mai cuprinzător în acest sens este reprezentat de „Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale” (PNAInc), elaborat în cadrul Comisiei Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) și aprobat de Guvernul României în iulie 2002. PNAInc este conceput ca un instrument al procesului de dezvoltare socială, având următoarele funcții: - un instrument de conștientizare colectivă a problemelor societății românești și a direcțiilor construcției sociale; un instrument
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
articulat de politică socială, cristalizat într-un număr de principii fundamentale; - un plan de acțiune globală, multisectorială (pe principalele sectoare ale vieții sociale), multinivelar (nivel național, județean, local) de prevenire/absorbție a sărăciei și excluziunii sociale și de promovare a incluziunii sociale. PNAInc este conceput ca un instrument de acțiune globală, care să stimuleze articularea planurilor de acțiune sectoriale și locale; - oferă un cadru de referință pentru implantarea în întreaga activitate publică a obiectivului dezvoltării unei societăți prospere și inclusive; - un
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de acțiune sectoriale și locale; - oferă un cadru de referință pentru implantarea în întreaga activitate publică a obiectivului dezvoltării unei societăți prospere și inclusive; - un instrument de monitorizare a eforturilor guvernamentale de prevenire/absorbție a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale. Orice încercare de diminuare a excluziunii sociale și eliminare a unor forme de excluziune socială pleacă atât de la identificarea surselor de excluziune, cât și de la obiectivele morale și sociale referitoare la ce fel de societate vrea România să construiască
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de involuție și de dependență; • coezivă social: un grad ridicat de solidaritate socială, în care segmentele excluse social, trăind în condiții de deprivare socială accentuată, să fie minimizate: - eliminarea surselor de excluziune socială, de discriminare, promovarea unor mecanisme puternice de incluziune socială; - asigurarea pentru fiecare a unui standard minim decent de viață și accesul la serviciile sociale fundamentale; - societate fără polarizări sociale și economice, în care diferențele sunt echitabile și stimulative, și nu generatoare de tensiuni și conflicte sociale; • care să
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
societate pe care România vrea să-l construiască se bazează pe o societate inclusivă, în care grupurile tradiționale/actuale excluse social să găsească oportunități de dezvoltare normală. Tocmai în acest sens sunt definite și principalele obiective privind dezvoltarea socială prin incluziune socială: - eradicarea sărăciei extreme produse de contingențele vieții; - absorbția accentuată a excluziunii sociale severe și lichidării unor probleme sociale extrem de grave, cu impact moral devastator: situația copiilor din instituții, copiii străzii, copiii abandonați, vârstnicii lipsiți de orice suport social și
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a experimentelor-pilot care nu sunt concepute să ducă la construcții instituționale lărgite, naționale. Accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea instituțională centrată pe parteneriatul public-comunitar. O direcție importantă o reprezintă și creșterea responsabilității celorlalți actori comunitari în susținerea și promovarea valorilor incluziunii și coeziunii sociale și dezvoltarea unor mecanisme de suport pentru multiplicarea inițiativelor lor de ordin social. România, dar și Comunitatea Europeană trebuie să conștientizeze că în viitorul apropiat se prefigurează noi tipuri de excluziune socială la nivel european. Noile țări
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
european. Noile țări în proces de integrare europeană încep să se confrunte cu multiple riscuri de excluziune socială, în ciuda eforturilor de aliniere la standardele europene. Este esențial ca România, în parteneriat cu celelalte țări europene, să dezvolte mecanisme paneuropene de incluziune socială. Reforma sistemului de asistență socială - mecanism fundamental de promovare a incluziunii sociale în România Pachetul legislativ fundamental care a creat cadrul reformei sistemului de asistență socială din România este prezentat în tabelul următor. Tabelul 29. Pachetul legislativ fundamental care
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cu multiple riscuri de excluziune socială, în ciuda eforturilor de aliniere la standardele europene. Este esențial ca România, în parteneriat cu celelalte țări europene, să dezvolte mecanisme paneuropene de incluziune socială. Reforma sistemului de asistență socială - mecanism fundamental de promovare a incluziunii sociale în România Pachetul legislativ fundamental care a creat cadrul reformei sistemului de asistență socială din România este prezentat în tabelul următor. Tabelul 29. Pachetul legislativ fundamental care a creat cadrul reformei sistemului de asistență socială Legea Grupuri țintă Drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
domiciliu/familie/comunitate - specializate, acordate atât la domiciliu, cât mai ales în instituții specializate - servicii de îngrijire socio-medicală 2. Legea 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale - tinerii de 16-25 de ani care vor fi sprijiniți de ANOFM în vederea incluziunii profesionale pe piața muncii (tineri singuri și cu copii în întreținere; tineri familiști cu/fără copii în întreținere ș.a.). - persoanele de până în 35 de ani care nu-și pot cumpăra o locuință prin forțe proprii (tineri proveniți din centrele de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
altor nevoi de bază, la creșterea participării școlare și a participării pe piața muncii a unor grupuri dezavantajate. Următoarea etapă, cea mai dificilă din cauza moștenirii unui deficit sever de servicii de asistență socială la nivel comunitar, este crucială pentru promovarea incluziunii sociale în sfera asistenței sociale și se referă în special la implementarea sistemului de servicii comunitare de asistență socială. Iată în continuare câteva dintre coordonatele reformei în domeniul serviciilor de asistență socială din România. Recomandări și direcții de acțiune 1
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
locale a unor adăposturi și locuințe de urgență în toată țara; 1.4. monitorizarea situațiilor de evacuare forțată din locuințele dobândite de foștii proprietari, identificarea și dezvoltarea unor alternative de locuire pentru familiile evacuate. 2. Direcții de acțiune pentru promovarea incluziunii sociale în sfera educației: 2.1. suport pentru copiii dotați defavorizați (în special cei din mediul rural): introducerea unui pachet de burse, subvenții și gratuități pentru elevii și studenții merituoși din familii sărace și în special din mediul rural, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
bani sau în natură pentru medici pentru a accepta să profeseze în localitățile/zonele care nu au medici (sau nu au medici suficienți); 3.4. creșterea accentului pe prevenție și tratarea în faze incipiente a problemelor de sănătate. 4. Promovarea incluziunii sociale în sfera locuirii: 4.1. amenajarea masivă de locuințe sociale în toate județele și orașele și respectarea criteriilor de acordare a acestora conform legii locuinței; 4.2. sprijinirea în continuare a familiilor sărace pentru plata cheltuielilor de încălzire a
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]